TEATRUL DE VEST REȘIȚA prezintă în această seară, de la ora 19:00 spectacolul „Porni LUCEAFĂRUL“, în regia și scenariul semnate de Marius Oltean.  Luceafărul poeziei române, Mihai Eminescu, de la cărui naștere  se împlinesc astăzi 169 de ani, va fi interpretat de actorul Marius Tudor iar Ana-Maria Cizler o va întruchipa pe cea care i-a fost muză și iubită a marelui poet național, Veronica Micle. În alte roluri Ion Creanga va fi personalizat de Sorin Fruntelată iar Titu Maiorescu va fi jucat de actorul Dan Mirea.

„Spectacolul este o premieră care se va juca la Reșița după un text scris de domnul Marius Oltean, care mie mi-a plăcut foarte mult. Am spus că merită să-l sărbătorim pe Mihai Eminescu printr-un spectacol inedit de teatru, nu doar prin poezii recitate și cântecele, cu patru personaje cunoscute, Eminescu, Veronica Micle, Ion Creangă și Titu Maiorescu“, a declarat managerul Teatrului de Vest din Reșița, Florin Gabriel Ionescu.

Actorul Marius Tudor care-l intepretează pe Mihai Eminescu: „la fel ca Shakespeare, de fiecare dată când îl recitești pe Eminescu, îți prezintă nuanțe pe care nu le bănuiai“

Actorul Teatrului de Vest Reșița, Marius Tudor, cel care-i va da viață pe scena Palatului Cultural poetului nepereche, a vorbit despre ceea ce înseamnă pentru el Eminescu și despre reîntâlnirea cu regizorul Marius Oltean, autorul regiei și scenariului piesei „Porni Luceafărul“:

„Nu cred că limba română de astăzi ar fi sunat la fel fără aportul liric al lui Mihai Eminescu. Tot ceea ce a urmat în poezie și proză după Eminescu a fost influențat de opera acestuia. Recunosc că din când în când mai iau o carte de poezii eminesciene în mână și de fiecare dată, ca și un Shakespeare, îți prezintă nuanțe pe care nu le bănuiam, de fiecare dată pare altceva. Prima dată tatăl meu mi-a dăruit o carte de poezii ale poetului Mihai EminescuCu siguranță prin acest spectacol nu am reușit să surprindem toate momentele din viața poetului. Ceea ce cred este că am reușit să aducem și să dăm viață acestui mare poet, pentru ca lumea să-l cunoască și ca om, nu doar ca mare poet. Pe domnul regizor Marius Oltean îl cunoșteam după „Un zbor deasupra unui cuib de cuci“ și de atunci vorbeam despre o posibilă colaborare. Mă bucur că s-a concretizat“, a declarat actorul din rolul principal Marius Tudor.

Spectacolul va avea loc de Ziua Culturii Naționale, astăzi, 15 ianuarie 2019, de la ora 19:00 la Palatul Cultural din Reșița iar publicul este așteptat la întâlnirea cu poetul aniversat și parte din versurile eminesciene recunoscute în lirica națională.

Sergiu TABAN

„Teatrul este mult mai fermecător, implicând mult mai mult când vezi aceste lucruri pe scenă…” (HANOCH LEVIN)

Premiera spectacolului „Iaacovi şi Leidental”, de Hanoch Levin, traducerea Ada-Maria Ichim, un spectacol de Mihaela Lichiardopol. Scenografia: Geta Medinschi. Muzica: Almasi Gabriel şi Adrian Mardan. Distribuţia: Călin Stanciu jr., Bogdan Spiridon, Alina Ilea.

Aseară, la Teatrul de Vest Reșița, o sală plină; un public cald a urmărit o veritabilă poveste de viață pusă în scenă, ingenios montată. Decor minimal, dar sugestiv, umbre și culori.

Un cuplu e format, deseori, din … trei persoane…

Am asistat la o interesantă succesiune de tablouri, fiecare cu povestea proprie, în care de fapt, te regăseai, tu sau cineva cunoscut. S-au pus întrebări, nu existențiale-filozofice, ci simple, din viață: Cum fac să-l vrăjesc pe bărbatul ăsta pe care de-abia l-am cunoscut? Cum îl fac să fie dependent de mine? Cum fac să nu mă mai plictisesc? Cum fac să nu mai fiu nefericit?

Oamenii aleargă după fericire, pentru fiecare fericirea este altceva: realizarea artistică – visul din adolescență, un bărbat care să o dorească așa cum este sau evadarea cotidiană spre „frigider” (Ruth); dragostea femeii dorite, căsnicia, ieșirea din rutina zilnică: ceaiul și jocul de domino cu singurul prieten, dorința de a-i fi superior acestuia prin ceva (Iaacovi) sau prezența zilnică a prietenului, rutina zilei, fuga de singurătate, dorința de a avea ce are celălalt (Leidental).

Fiecare personaj a început singur. Zbaterea a fost pentru a fi cu … cineva: Iaacovi cu Ruth, Leidental cu Iaacovi, Leidental cu Ruth, Ruth cu Iaacovi, Iaacovi cu Leidental….. sau chiar toți trei, pentru o vreme …. Uneori și-au pus mască sau nas roșu de clovn, alteori au privit lumea printr-o oglindă deformatoare, uneori au alergat cărând valize grele fără rost, alteori      s-au oferit pe ei înșiși, cadou. Dar au mers mai departe. Exact ca în viață.

De sfârșit, au sfârșit din nou singuri, fiecare pe un scaun, dar strigând împreună: Tot ce ai de făcut dimineața e să te trezești și să fii fericit!

S-a zâmbit, s-a râs, s-a aplaudat… s-a ridicat din sprâncene la câteva momente sau replici necenzurate… (până la urmă, spectacolul avea o limită de vârstă!!!).

Critica de teatru încadrează piesa între comediile comerciale scrise de Levin, pentru că „se concentrează pe elemente mici, reprezentative ale societății: indivizi, familii, prieteni și vecini, spațiul dramatic al acestor piese se întinde între casă, cea mai mică unitate și vecinătate. Orașul și țara nu sunt menționate.”

Hanoch Levin (18 decembrie 1943 – 18 august 1999), a fost un dramaturg israelian proeminent, director de teatru, autor și poet, cel mai bine cunoscut pentru piesele sale de teatru. Autorul era cunoscut pentru refuzul său de a da interviuri. Într-unul dintre puținele interviuri pe care le-a dat la începutul carierei sale (către Michael Handelsalz de la Radio Israel Forces Defences), el a răspuns la întrebarea „De ce scrieți în mod special pentru teatru?”: Cred că teatrul este mult mai fermecător, implicând mult mai mult când vezi aceste lucruri pe scenă. Este mult mai interesant, nu știu de ce … se vede lumea astfel formată pe scenă. Nu știu dacă materialul are o calitate diferită, sau este mai bine sau mai rău, dar în orice caz pentru mine e mai interesant.” .

Levin a murit de cancer. A continuat să lucreze chiar și în spital, aproape până la ultima sa zi, dar nu a avut timp să finalizeze realizarea piesei sale The Crybabies . În timpul vieții sale a compus 63 de piese și a regizat 22 dintre ele.

La Reșița, urmează FESTIVALUL DE TEATRU „Scena ca o stradă” – 2018, a patra ediție, în perioada 25 februarie – 4 martie. Este organizat de Asociaţia Multiculturală „Vision of Dreams”, împreună cu Teatrul de Vest Reşiţa, cu sprijinul mai multor instituții: Primăria Reșița, Consiliul Județean Caraș-Severin, Casa de Cultură a Sindicatelor Reșița, Asociația Reșița Română și Crucea Roșie Caraș-Severin.

Pentru că ieri, cele trei personaje, au amintit cumva reșițenilor că teatrul este o STARE DE BINE, fie cu abonament (200 lei pentru toate reprezentațiile), fie cu bilete, nu ratați piesele pe care festivalul le aduce în Reșița.

Informații și rezervări: telefon 0746 512 736 (Alina Puiu) sau 0723 035 238 (Ionel Berdac).

Iulia Maria MERCEA

Directorul interimar al Teatrului de Vest din Reșița, Dan Mirea, se află în centrul atenției publice de mai bine de o săptămână de zile, în urma scandalului declanșat după evaluarea dosarului său de candidat pentru funcția de director al acestei instituții de cultură reșițene, de către o comisie formată din oamenii de cultură Liubița Raichici, Erwin Josef Țigla și consilierul județean Petru Borduz.  Și pentru că libertatea de expresie este prima condiție de existență a redacției Reper 24, ați avut ocazia, în aceste zile, să lecturați punctul de vedere al colegului nostru, John Gavrilescu, în articolul intitulat „Manea de Caraș cu acorduri fine de Bach(us): Destinul meu de elitist, fu curmat de-un pesedist!“ https://arhiva.reper24.ro/manea-de-caras-cu-acorduri-fine-de-bachus-destinul-meu-de-elitist-fu-curmat-de-un-pesedist/ . Nu sunt de acord cu multe din pasajele expuse de colegul meu, dar pentru că libera exprimare constituie un drept câștigat prin sânge în decembrie 89, nimeni și nimic nu îmi permite să calc în picioare articolul asumat și semnat de unul din colegii mei din redacție.  Și totuși…

Nu îl cunosc pe Dan Mirea din postura de prieten sau amic, nu am lucrat sub comanda lui în vreo piesă montată de artist. Ceea ce știu este că Dan Mirea este un actor, un conducător de teatru, un cântăreț de ocazie și un prezentator de evenimente. Așadar un om cu multiple veleități. Mai pot afirma că am fost la piesele Teatrului de Vest Reșița în perioada în care Mirea conducea instituția, atât la piese dedicate adulților, cât și celor mici. Asta e, chiar dacă ai trecut demult de poveștile cu Albă ca Zăpada sau Frozen, împins de bucuria copilului tău, vei călca pragul teatrului pentru a retrăi, de această dată prin ochii lui, universul poveștilor de altădat’. Am fost de fiecare dată plăcut impresionat de prestația trupei de actori de la Reșița. De curățenia și căldura pe care am simțit-o la Palatul Cultural. Și mai știu că teatrul nu traversează o perioadă de glorie financiară iar nevoile lui sunt apăsătoare. Totuși, din puținul lor, dar cu o bogăție spirituală imensă, acești actori ne-au oferit atât de multă emoție, la fiecare reprezentație pe care am urmărit-o.  Așadar rolul și importanța existenței acestui teatru pentru comunitatea din Reșița nu cred că pot fi puse în discuție. Teatrul trebuie să își continue existența la noi, în capitala Banatului de Munte, dar cu o atenție sporită din partea celor ce se ocupă de alocarea bugetară dedicată acestui subiect, una care atunci când este calculat exercițiul financiar să țină cont de nevoile pe care le are o instituție de o asemenea pretenție!

Și pentru că Dan Mirea nu a luat nota de trecere pentru a deveni directorul Teatrului de Vest din Reșița, în urma mediei celor trei note cumulate ale membrilor comisiei care au notat lucrarea managerului, actorii si managerul interimar au convocat o conferință de presă din care vom încerca să vă oferim punctul de vedere al celui care se consideră nedreptățit atât de comisia de evaluare, cât și de către cea de contestații, în care Mirea vede o conspirație sau un act de rea credință peste care și-au pus pecetea consilierii județeni Borduz și Popovici.

Dan Mirea: „Nu sunt supărat că n-au fost în viața lor la teatru dar de ce nu i-au lăsat pe alții să mă evalueze?”

„Le mulțumesc colegilor mei că au luptat alături de mine și îmi doresc ca această poveste frumoasă, începută acum 71 de ani, să meargă mai departe. Cred că ceea ce s-a întâmplat este o dovadă clară a faptului că în viață nu trebuie să crezi doar în principii, trebuie să mai crezi și în conjuncturi și atunci când ele sunt așa cum sunt ai dreptul să ripostezi dacă ești demn și ai dreptul să își spui punctul de vedere. Asta voi face și eu.

Nu mi s-a impus să particip la acest concurs, nu am fost rugat de către nimeni, nu am făcut jocul nimănui. Am participat la acest concurs datorită unei conjuncturi, am slujit 18 ani teatrul, am ajuns să fiu directorul artistic al acestui teatru sub manageriatul domnului Vlădulescu, despre care nu vreau să vorbesc, voi lăsa istoria să o facă. În acești ani am încercat, împreună cu oamenii care mi-au fost alături, sa slujesc scena, să readucem înapoi publicul, să le arătăm oamenilor că această instituția, chiar dacă a avut de multe ori ușa închisă de cei care decid destinele acestui județ.

Am făcut împreună cu oamenii din jurul meu, cu bugete mai puține decât în alți ani, trei festivaluri mari de teatru, la care au venit mari personalități culturale ale acestei țări. Am adus spectacole în acest oraș pe care publicul cred că merita să le vadă pe lângă producțiile noastre. Am creat un festival pentru copii la care toți copiii și părinții din Reșița s-au bucurat de un fenomen în premieră în acest oraș. Dar mai important decât asta este că am respectat cu deontologie și respect publicul, spectacolele, ne-am respectat unii pe alții chiar dacă uneori au existat conflicte în culise. Pe scenă nu s-a văzut acest lucru și asta, în primul rând, din respect pentru publicul nostru.

Cred că acest teatru, nu știu dacă eu merit să îl conduc, dar cred că trebuie condus de un om de specialitate. Dacă mi-am asumat acest drept de a participa la acest concurs a fost din mai multe considerente. În primul rând, am crezut că pot, apoi, am știut că am lângă mine oameni care mă susțin și suțin acest teatru și am știut că Reșița va avea public de calitate și 70 de ani de acum înainte și oamenii se vor ridica în picioare la finalul unui spectacol. Acestea au fost considerentele pentru care am participat la acest concurs.

Le spun colegilor mei că nu mi-e frică să fiu jurizat, nu mi-e frică să ies în fața unei comisii de specialitate dar nimeni și nimic pe lumea aceasta nu are dreptul să îmi șansa de a participa la un concurs după reguli, condiții și legislații. Îmi pare rău că nu au fost mai mulți care să se alăture acestui vis nebun de a prelua acest teatru dar sunt sigur că acest teatru trebuie să fie condus de către un om de specialitate.

Eu din acest teatru voi pleca atunci când nu mai cred în ideea de a fi actor și de a sluji scena. Avem însă dreptul să trăim demn cu noi și să ne respectăm. Voi trăi demn de acum înainte și nu voi lăsa pe nimeni să mă calce în picioare.

Nu vreau să comentez ce au declarat membrii comisiei dar voi face un gest de normalitate, le voi transmite celor doi membri de Consiliu Județean din comisie două invitații la teatru și un caiet cu programul ultimei ediții a Festivalului Internațional de Teatru. Îmi pare rău că nu au fost în sală să vadă spectacolele, nu ar fi trebuit decât să vină și ar fi intrat cu siguranță pe un loc rezervat. Le voi da invitații la spectacolul Zbor deasupra unui cuib de cuci, un spectacol care face cinste acestui oraș și la care participă toți actorii acestui teatru.

Nu sunt supărat că n-au fost în viața lor la teatru, nu voi face caz din asta, voi întreba doar de ce nu i-au lăsat pe alții care au fost măcar o dată la teatru să mă evalueze pe mine și să evalueze activitatea acestui teatru“, a afirmat Dan Mirea.

Au rostit cuvinte de apreciere la adresa muncii și al sacrificiului depus în acest teatru de Dan Mirea, oamenii de cultură Titus Crîșciu, Vuc Stepan, actrița Camelia Ghinea, mesajul fiind unul de solidaritate cu Mirea din partea întregii echipe de la Teatrul de Vest Reșița care își doresc ca directorul interimar să își continue activitatea în această instituție culturală, iar așa cum spunea Stepan, cultura, educația și sănătatea nu sunt domenii profitabile pentru cei care investesc în ele, dar existența lor și valoare pe care o dau acestea unui neam nu poate fi pusă la îndoială. Un mesaj de susținere vine de la Paris de la unul din cei mai importanți dramaturgi ai neamului românesc, Matei Vișniec, după Eugene Ionesco al doilea mare dramaturg român care a reușit să se impună în lumea selectă și conservatoare a teatrului parizian.

Consilier județean Petru Borduz: „Liubița Raichici mi l-a zugrăvit pe candidatul Mirea în „Salvatorul“ Teatrului de Vest din Reșița. Salvator pe 6.000 de lei și cu o lucrare lamentabilă! Raichici și-a dorit ca Mirea, să devină director mai mult decât candidatul!“  

Reper 24 a reușit să obțină un punct de vedere din partea lui Petru Borduz, consilierul județean care a notat cu 6 lucrarea lui Dan Mirea. „În primul rând trebuie să spun că am fost înregistrați mai ceva ca la securitate la acest examen! Cu mine nu a vorbit nimeni din presă pentru a-mi solicita un punct de vedere. Mi s-a părut dubios că singurul dosar acceptat a fost cel al domnului Mirea, deși au mai fost dosare depuse. Totul trebuia tranșat repede, la foc automat. Ceva mi s-a părut că nu era în regulă de la început la acest concurs. Nu-l cunosc pe Dan Mirea, nu am fost la teatru Doamna Liubița Raichici și domnul Erwin Țigla nu și-au justificat nota acordată pentru lucrarea domnului Mirea, deși ni s-a cerut acest lucru de la ănceput. Am fost singurul care am justificat nota acordată în urma evaluării. Dacă eu am greșit, ar fi trebuit ca după ce această lucrare a fost punctată de comisia de evaluare, comisia de contestații să ofere o notă mai mare pentru lucrarea domnului Mirea. Paradoxal, în ciuda celor pe care le pretinde domnul Mirea, această comisie a acordat o și mai mică notă pentru aceeași lucrare.

Nu e posibil ca un subcapitol să îl tratezi în 4 rânduri! Proiectul domnului Mirea are o grămadă de greșeli. Domnul Mirea pur și simplu a sfidat comisia prin lucrarea de 30 de pagini, deși proiectul managerial ar fi trebuit să conțină 100 de pagini. Văd că doamna Liubița a făcut declarații la adresa mea și are o seamă de nemulțumiri. O întreb public, de ce nu i-a acordat o notă mare domnului Mirea, dacă a considerat că lucrarea merita? De ce i-a acordat nota 7, ca de altfel și Erwin Țigla? Eu și Erwin Țigla am fost neutri, la doamna Liubița Raichici s-a simțit o afinitate pentru candidatul Mirea. Personal, mi-am făcut treaba, nu am conștiința încărcată. Doamna Liubița Raichici mi l-a zugrăvit pe Dan Mirea în salvatorul teatrului de la Reșița, că nimeni n-o să vină în locul acestui director, că nimeni n-o să vrea. Salvator pe un salariu de 6.000 de lei. “, a transmis consilierul județean Petru Borduz. Întrebat dacă știe faptul că Matei Vișniec este solidar prin mesajul lui cu Dan Mirea, Borduz a recunoscut că nu știe cine este dramaturgul și nici nu îl interesează ce mesaj a transmis acesta de la Paris.

Care va fi soarta Teatrului de Vest Reșița și ce șanse mai are Dan Mirea să rămână la cârma acestei instituții, vom afla în perioada următoare.

Sergiu TABAN

Succesul răsunător al primei ediții a festivalului de teatru Scena ca o Stradă, i-a făcut pe organizatori să se gândească la transformarea acestuia într-o tradiție artistică, prin care numele Reșiței să ajungă pe buzele celor mai înalte scene din țară și străinătate.

Consiliul Județean a fost cel care a dat undă verde pentru începerea pregătirilor pentru cea de-a doua ediție, care se anunță mult mai încărcată artistic și cultural. Trupe mari de teatru și-au anunțat deja intenția de a participa încă din luna februarie și tocmai de aceea, conducerea Teatrului de Vest a decis ca la cea de-a doua ediție festivalul să dureze zece zile.

„Am primit un răspuns pozitiv din partea Consiliului Județean la inițiativa noastră de a duce mai departe festivalul Scena ca o Stradă. Prima ediție a acestui festival s-a bucurat de o deosebită notorietate și încă din luna februarie, după încheierea festivalului, am primit o mulțime de solicitări de la teatre mari din țară și străinătate care vor să participe la cea de-a doua ediție.

Pot garanta spectatorilor că avem undă verde pentru cea de-a doua ediție a festivalului. Anul acesta evenimentul va dura zece zile, cu trei mai mult decât prima ediție pentru că sunt foarte multe teatre mari, consacrate, care vor să participe”, explică Dan Mirea, din partea Teatrului de Vest din Reșița.

Și anul acesta festivalul va avea loc tot în luna februarie pentru organizatorii vor ca această lună să rămână un reper pentru teatrele din țară și străinătate cu privire la organizarea festivalului reșițean.

Mai mult decât atât, ediția din 2016 va transforma Scena ca o Stradă într-un festival internațional, trupe consacrate din Europa anunțându-și deja intenția de a participa.

„Anul acesta încercăm timid, dar cu pași mari, să facem din acest festival unul internațional. La cea de-a doua ediție din 2016 și-au anunțat deja prezența trupe din Viena, Varșovia, și chiar trupe italienești”, a mai adăugat Dan Mirea.

Stagiunea 2015-2016 îi așteaptă pe reșițeni cu spectacole inedite!

Noua stagiune de spectacole va începe în această seară, când pe scena Teatrului de Vest din Reșița va ajunge piesa Pinocchio, un spectacol puternic care se adresează atât copiilor, cât și adulților.

Săptămâna viitoare începe cu un alt spectacol, Amalia respiră adânc, o mono-dramă de o sensibilitate aparte pe care Teatrul de Vest a dorit să o pună în scenă pentru că există foarte multe festivaluri naționale care caută și așteaptă astfel de spectacole.

De asemenea, de la jumătatea lunii octombrie va fi pusă în scenă piesa Joc dublu, în care vor fi văzuți aproape toți actorii reșițeni.

„În luna noiembrie, în proporție de 90 la sută am rezolvat cu Gelu Badea, cel ce a regizat spectacolul Hamlet, pus în scenă în cadrul festivalului Scena ca o Stradă. Am reușit să stabilim venirea sa aici unde se vor stabili opțiunile repertoriale. Dânsul este foarte pretențios și vrea un casting profesionist pentru a alege cei mai buni actori care să joace în această piesă”, a menționat Dan Mirea.

Alexandra JURCA

Un proiect inedit este derulat în această perioadă în județul Caraș-Severin. Inițiat la inițiativa Consiliului Judeţean al Elevilor, proiectul care își propune promovarea culturii și a teatrului în rândul tinerilor și descurajarea consumului de droguri, este intitulat sugestiv „Noi consumăm cultură, nu droguri”. 

„La una dintre şedinţele Consiliului Judeţean al Elevilor, la care participă, de obicei, reprezentanți ai elevilor din toate şcolile din judeţ, elevii au propus acest proiect, pornind de la o nevoie identificată de ei de a le oferi colegilor o variantă de petrecere a timpului liber, consumând, cum au spus ei, cultură şi să nu mai apeleze astfel la alte variante de a-şi petrece timpul liber, mai ales că în oraş, şi nu numai la noi în oraş, şi în oraşele din judeţ, ei consideră că nu există foarte multe variante pentru tineri de a-şi petrece în mod plăcut timpul liber”, preciza în cadrul conferinței de lansare a proiectului, coordonatorul acestuia, prof. Mădălina Chiosa.

Proiectul, lansat la propunerea elevului Bogdan Lolescu, a început deja printr-un concert de promovarea, derulat zilele trecute în Parcul Tricolorului din Reșița. Va urma peste câteva luni un festival de teatru, în cadrul căruia școlile interesate să participe la proiect vor trebui să rescrie și să pună în scenă un text de teatru consacrat, piesa aleasă fiind „O scrisoare pierdută”, de Ion Luca Caragiale.

„Festivalul „Noi consumăm cultură, nu droguri” este o chestie unică. Sigur, titlul pare patetic uşor, la început, dar dacă avem în vedere cât de neagră este această activitate a consumului de droguri, nu ni se mai pare nimic patetic, totul ni se pare extrem de greu de atins, pentru că drogul nu este o jucărie şi el nu este numai o vorbă şi nici măcar un concept, el este o realitate în care oamenii mor fără să-şi dea seama şi mor nu uşor ci mor urlând şi tăvălindu-se. Am demarat acest proiect în care am alături de mine pe toţi factorii responsabili ai acestui judeţ”, preciza la rândul său directorul Teatrului de Vest din Reșița, Nicolae Dumitru Vlădulescu, care și-a exprimat speranța că anul viitor proiectul va putea fi extins la nivel balcanic.

La rândul său, coordonatorul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Caraş-Severin, Sorin Andriţoi, s-a declarat încântat de inițiativa elevilor: „Eu deja mă bucur pentru că am un aliat forte în această luptă şi arta, cultura, sportul şi orice alte activităţi extraşcolare sunt binevenite ca şi alternativă la consumul de droguri”.

Festivalul „Noi consumăm cultură, nu droguri” urmează să se desfășoare peste câteva luni, cel mai probabil în octombrie.

Karina TINCUL

În Banatul Sârbesc s-au derulat în ultimele săptămâni „Zilele de teatru ale românilor din Voivodina”, manifestare ajunsă anul acesta la cea de-a 43-a ediție. Evenimentul a debutat pe data de 18 aprilie la Uzdin și s-a încheiat aseară la Coștei, cu o reprezentație a Teatrului de Vest din Reșița. 

Tot la Coștei a fost prezentată sâmbătă, în sala Căminului Cultural, piesa „Cu ușile închise”, de Jean Paul Sartre , în regia directorului Teatrului de Vest din Reșița, Nicolae D. Vlădulescu. Din distribuție au făcut parte actori amatori, membri ai trupei de teatru Neica, a Asociației Culturale Mihai Eminescu: Mariana Stratulat, Violeta Borca, Marius Savu și Viorel Bălăgean. Spectatorii, veniți în număr mare să își admire consătenii pe scenă, i-au răsplătit cu aplauze călduroase, deși unii dintre ei nu au înțeles cu exactitate mesajul piesei, concluzionând că „nu a fost nici de râs, nici de plâns”.

Actorii au fost însă mulțumiți de prestarea lor pe scenă și de piesa aleasă: „Noi ne-am dorit de foarte mulți ani să jucăm ceva diferit. La ultimele ediții, am pus în scenă comedii, pentru a avea priză la publicul nostru din sat, dar anul acesta a fost ideea tuturor membrilor grupei să încercăm ceva diferit”, explica Viorel Bălăgean.

Mulțumit de piesă și de muncă cu actorii s-a declarat și regizorul Nicolae Dumitru Vlădulescu. „Trupa de la Coştei are actori extrem de dedicaţi. Textul ales a fost greu, Sartre nu este ușor, Sartre este extrem de profund și de complex, este vorba de lecția orgoliului aici, este vorba de moarte. Având în vedere că ei nu sunt doar practicieni ai scenei, ei au treabă, au gospodării, fac agricultură, imaginaţi-vă cât de dedicat trebuie să fii misiunii acesteia, ca să faci teatru de la ora opt, nouă, seara, până la ora zece sau unsprezece. Eu sunt mulţumit de spectacol, la fel ca și de cel de anul trecut. Sper să mai fac cu ei spectacole, să nu rupem legătura cu Coşteiul”, a declarat Vlădulescu, după terminarea piesei. Regizorul a mai precizat că acest festival de teatru amator din Serbia i se pare mult mai autentic decât multe evenimente de gen derulate în România, deoarece nu este deloc elitist, ci extrem de profund și natural.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157651939467160″]

Piesa „Cu ușile închise” a fost precedată de reprezentaţia „Cum se scrie o piesă de teatru”, în regia Marianei Stratulat, piesă cu și pentru copii.

„Zilele de teatru ale românilor din Voivodina” au fost organizate de Uniunea Teatrelor de Amatori ale Românilor din Provincia Autonomă Voivodina.

Karina TINCUL

Nouă piese puse în scenă de actori din toată ţara îi aşteaptă, timp de o săptămână, pe scena Teatrului de Vest Reşiţa pe reşiţenii iubitori ai artei teatrale.

Prima ediţie a Festivalului naţional de teatru „Scena ca o stradă“ debutează la Reşiţa duminică, 15 februarie. Reprezentaţiile vor avea loc în fiecare zi până în 22 februarie, pe scena Palatului Cultural. Reşiţenii vor avea ocazia să urmărească spectacole puse în scenă de trupe şi companii de teatru din Bucureşti, Galaţi, Brăila, Petroşani, Sibiu, Deva, Râmnicu Vâlcea şi Oradea.

Potrivit organizatorilor, preţul unui bilet pentru un spectacol este de 20 de lei. Cei care doresc să vizioneze toate cele nouă piese, pot achiziţiona un abonament, în schimbul sumei de 100 de lei.

Programul festivalului:

15 februarie, ora 18.00 – „Gunoierul“ – Teatrul de Vest Reşiţa

16 februarie, ora 19.00 – „Trei nopţi cu Madox“ – Teatrul Dramatic „Fani Tardini“, Galaţi

18 februarie, ora 18.00 – „Cinci ore cu Maria“ – Teatrul Unteatru, Bucureşti

18 februarie, ora 20.00 – „Dacă ăla e cu aia“ – Teatrul 3/3, Brăila

19 februarie, ora 19.00 – „Hamlet“ – Teatrul Ion D. Sârbu, Petroşani

20 februarie, ora 19.00 – „Ultima îmbucătură din dragoste“ – Compania de teatru Microbis, Sibiu

21 februarie, ora 19.00 – „Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea“ – Teatrul Ariel, Râmnicu Vâlcea

22 februarie, ora 18.00 – „Ca la noi la nimenea“ – Compania de teatru Art emotions, Oradea

22 februarie, ora 19.30 – închiderea festivalului

22 februarie, ora 20.00 – „Edith Piaff – Compania de teatru Gestual Art, Bucureşti

Diana RADU

Stagiunea 2014 – 2015 este plină de surprize pentru reşiţenii iubitori de dramaturgie. Sâmbătă, 11 octombrie, aceştia au ocazia să-i vadă pe scenă pe actorii Teatrului Pygmalion din Viena.

Piesa „Jos armele!”, o dramatizare de Reinhold Gugler, după romanul cu acelaşi nume de Bertha von Suttner, va fi jucată pe scena Teatrului de Vest Reşiţa sâmbătă, începând cu ora 19.00. Spectacolul, în limba germană, subtitrat în limba română prezintă drama unor familii austriece care tăriesc perioada tulbure din perioada primului război mondial. Alături de actorii vienezi Ingeborg Mammerler, Philipp Kaplan, Philipp Lernbaß şi Reinhold Gugler, în pielea personajelor vor intra şi doi actori originari din România, Elisabeta-Constantina Vanca şi Daniel Gavris.

Distribuţia:

Marie                                    Ingeborg Mammerler
Tilling                                   Philipp Kaplan
Ministrul Allerdings          Philipp Lernbaß
Martha                                 Constantina-Elisabeta Vanca
Tatăl                                     Reinhold Gugler
Franz                                    Daniel Gavris

Dramatizare:                      Reinhold Gugler
Regia şi scenografia:         Geirun Tino