Unul dintre obiectivele de interes pentru locuitorii orașului Bocșa, în sezonul cald, a fost, este și va rămâne lacul Medreș. Dovadă că prezintă interes pentru bocșeni, fiind singura posibilitate de petrecere a timpului liber în natură, pe malul unei ape, a fost atenția acordată acestui obiectiv de către toți candidații la alegerile locale de anul trecut. Alegerile au trecut, lacul a rămas așa cum l-au știut bocșenii, fără investiții majore. Acum, în pragul unui alt scrutin electoral, lacul Medreș redevine interesant pentru administrația locală.

Viceprimarul interimar Mirel Patriciu Pascu a declarat pentru Reper 24, că se dorește readucerea la viață a acestui obiectiv turistic și de agrement: „Vrem să montăm la lacul Medreș bănci, pentru cei care vin în plimbare să poată să se odihnească și să admire natura. Vom curăța și igieniza zona, vom monta coșuri de gunoi și avem în plan să montăm inclusiv o masă de tenis, pentru iubitorii acestui sport. Lucrările vor fi făcute în regie proprie de către Secția de Gospodărie“.

Tot din bugetul propriu am demarat procedurile pentru înființarea unor locuri de parcare pe strada Tata Oancea dar și să refacem trotuarul în acea zonă, unde este distrus. E o zonă aglomerată și trebuie reabilitată. Tot într-un program de reabilitare, prin fonduri proprii, va intra și statuia minerului de la intersecția cu Ocna de Fier. E vorba de o statuie realizată de sculptorul bocșan Tiberiu Botlic, unul dintre cei mai mari pictori și sculptori din Banat“, a mai precizat viceprimarul orașului, Mirel Patriciu Pascu.

Dan AGACHE

Vă propun astăzi, în zi de sărbătoare, un experiment puțin neobișnuit pentru Reper24. Lăsăm știrile deoparte, lăsăm preț de 2 – 3 minute și cozonacul, pasca, ori friptura de miel și vă invit să vă bucurați minte și sufletul cu un fragment din scrierile celui care a fost Tata Oancea. Pornim într-o călătorie de vacanță spre Cheile Nerei și aruncăm o privire spre Sasca Montană de undeva de sus, din suișul Dealului Gheorghe. Textul este un extras din fragmentul „Din fuga automobilului”, volumul ,,Anotimpuri”, autor P. E. Oancea, Reşiţa, 1970:

„Iar suim puţin la deal şi în curînd ne coborîm jos pe un drum, pe o vale foarte îngustă. De stînga sînt nişte cariere de piatră. Peste cinci minute ieşim la larg, la stînga e tot coasta pietroasă, cu tufişe, iar la dreapta, nişte paşi sub nivelul drumului, o mare de cucuruz verde întunecat se răsfaţă în răcoarea dimineţii. Asta e „Lunca”, cîmpia săscanilor. Foarte rodnică şi productivă, dar şi foarte mică faţă de proporţia comunei.

Iacă şi Nera, rîul cu apă cristalină ce izvorăşte din muntele Semenic. În nisipurile Nerei, cică s-ar afla grăunţe de aur. Dacă aş şti că-i adevărat, mai că m-aş pune şi eu să caut. Pe Nera la deal, e vorba să se facă, într-o strîmtoare, un dig, un iaz puternic şi apa ce va pica de la înălţime să mîne o turbină electrică a cărei forţă să învîrtă     maşinăriile fabricii din…   Sasca Montană. Trecem peste un pod de lemn cam lung şi iată-ne în Sasca. În frumoasa şi încîntătoarea şi romantica Sasca a lui Gropşanu şi Buzanu şi Mica şi Daneţ şi Ieremie şi Novac, poetul.

În Sasca, aşezată, înşirată pe o vale lungă şi totuşi nu prea îngustă, căci strada e destul de lată, cu case frumoase şi curate, cu vile drăguţe şi cochete (Vila Ieremia, lîngă biserica nemţească). Cu munţi înalţi pîn-la nori, coperiţi cu păduri de brad şi fag, la a căror poale se prăvălesc pîrîiaşe cu apă rece ca ghiaţa şi limpede ca cristalul. Cu mori micuţe, să le iei în braţe, aşezate pe ţărmurii ăstor pîrîiaşe, unde populaţia mai săracă îşi macină cucuruzul. Cu peşteri şi adîncimi. Cu coaste şi văi largi şi spăimîntător de repezi. Cu cascade şi căzături de apă. Cu cărări şi serpentine, căi şi drumuri cu urcă trecînd prin răcoritoare dumbrăvi pînă în vîrful munţilor, de unde panorama e dumnezeiască. Unde mai pui că subsolul geme, e năbuşit de diferite minerale.

Cred că Sasca ar fi cea mai potrivită staţiune climaterică din Banat, dacă milioanele boierilor români, ce le macină în străinătate, ar fi puse pentru zidirea și instalarea diferitelor edificii necesare pentru alinarea suferinzilor […]

Suişul devine şi mai priporos. Motorul urlă şi gîfîie din greu. Serpentinul drum ne suie şi ne urcă tot mai sus, tot mai înspre cer. Trecem pe lîngă alt părete de stîncă, tot la dreapta, numit Cîrjia Cătanei. De aci, cică a căzut jos şi a murit, în adîncime, un biet soldat (cătană), rătăcindu-se şi neştiind drumul. De atunci stînca se numeşte astfel.  Aerul parcă e mult mai tare şi curat şi mai puternic ca în vale. Privind îndărăt şi văzînd lărgimea şi adîncimea văilor, prăpăstiilor, nu ştiu ce fel de senzaţie simt, eu îndeosebi, că-mi vine să mă arunc în gol, în spaţiu, să trec, să traversez în zbor larga şi afunda vale.

Peste puţin sîntem în punctul cel mai înalt al muntelui Gheorghe. Priveliştea de azi e fermecătoare. Îndărăt, tare jos, în vale, zace Sasca înşiruită. Fumuri din coşurile caselor se naltă în răcoraşul aer. În depărtare se vede Răcăşdia şi se mai văd întinsele şi mănoasele holde şi cîmpuri […]

Curînd, iată-ne într-un loc mai sus, unde terenul se lărgeşte de amîndouă părţile. Un fel de izlaz, aşa mai mic. Aici e așezat sătuleţul Ştinăpari. Căsuţe mici şi modeste stau înşiruite de ambele părţi de-a lungul drumului. Grădinuţele de la spatele caselor sînt pline cu cucuruz carele însă nu-i aşa de verde şi plin de viaţă ca cel de pe cîmpie. Cîte o claie de fîn se vede ici-colo prin cîte o curte. Știnăpariule aproape legat de celălalt sat, Cărbunariul, carele e cu totul revărsat pe partea stîngă a drumului. Caracteristice sînt casele aici, aproape toate sînt spoite cu ultramarin mai deschis. Contrast puternic cu biserica ce e dată cu galbin.

Locuitorii ambelor sate trăiesc numai din tăiatul lemnelor de prin păduri. Mulţi dintre ei, familii întregi chiar, au fost şi pe la noi la Vasiova, în Bichiştin […]“

Extras din fragmentul „Din fuga automobilului”, volumul ,,Anotimpuri”, autor P. E. Oancea, Reşiţa, 1970

Festivalul de creație și interpretare a poeziei în grai bănățean „TATA OANCEA”, cel mai vechi, mai amplu și complex festival de acest gen din România se va desfășura și anul acesta. În condiții speciale, adaptate perioadei de pandemie.

Festivalul, ajuns la cea de-a 44-a ediție, este considerat un fenomen al literaturii dialectale și al poeziei în grai bănățean (alături de cel al condeierilor plugari), fiind unul reprezentativ, dar în același timp și unic, pentru Banat, lucrul acesta este demonstrat de mulțimea festivalurilor de gen din județele Caraș-Severin, Timiș, dar și din Serbia, provincia autonomă Voivodina.

Prin această manifestare organizatorii doresc să aducă un omagiu poetului şi omului de cultură PETRU  E. OANCE (1881-1973), cunoscut sub pseudonimul literar TATA OANCEA, unul dintre cei mai de seamă creatori de literatură dialectală bănățeană, dar și să promoveze graiul bănățean și talentele autentice ale acestui colț de țară.

Festivalul se desfăşoară pe două secţiuni: creație și interpretare şi pe grupe de vârstă (preşcolar, ciclul primar, ciclul gimnazial, ciclul liceal şi adulţi).

Ediția din acest an va avea loc luni, 9 noiembrie, on-line, pentru secțiunea copii (creație și interpretare), iar pentru adulți (creație și interpretare) în data de 14 noiembrie.

Juriul este din format din poeți consacrați, critici literari, profesori de limba și literatura română și specialiști în folclor. Juriul va aprecia evoluţia participanţilor ţinând cont de: mimică şi gestică, text adecvat vârstei, cursivitate, dicţie, costum popular (în caz de egalitate pentru departajare.

La secţiunea INTERPRETARE  pot participa RECITATORI de orice vârstă, îmbrăcaţi (condiţie obligatorie pentru intrarea în concurs) în COSTUM POPULAR specific subzonei din care provin.

Nu se acceptă în concurs poezii cu texte licenţioase şi nici recitarea unei poezi în grup.

Câștigătorii ediției, la ambele secțiuni, vor fi anunțați, pe pagina de facebook Casa Orășenească de Cultură Bocșa, în data de 16 noiembrie.

Se vor acorda premii şi menţiuni la fiecare secţiune. Toți participanții vor primi diplomă de participare. Nu se percep taxe de participare.

Informaţii suplimentare se pot obţine la Casa Orăşenească de Cultură Bocşa, str. 1 Decembrie 1918, nr.43, tel. 0355/566.613 sau la adresa de  mail casadeculturabocsa@yahoo.com, persoană de contact, Ioan LIUŢ.

Organizatorii festivalului sunt: Primăria și Consiliul Local Bocșa, Casa Orășenească de Cultură Boșca, cu sprijinul Asociației „Pe urmele lui Tata Oancea” din Timișoara, a Asociației scriitorilor din grai bănățean și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin.

foto: arhivă

Karina TINCUL

Un tânăr de 19 ani din comuna Ocna de Fier s-a ales cu dosar penal după ce a sunat de mai multe ori la Liceul Tata Oancea din Bocșa anunțând că în unitatea de învățământ ar fi fost amplasată o bombă. Se pare că tânărul se afla la momentul respectiv în Canada și ar fi făcut acest gest în speranța că va fi adus gratuit înapoi în țară, el nemaiavând bani pentru biletul de întoarcere.

La data de 18 octombrie, în jurul orei 09.30, la secretariatul Liceului Tata Oancea din Bocșa au fost primite patru apeluri telefonice anonime, prin care erau aduse amenințări privind clădirea liceului. La fața locului s-au deplasat de urgență mai multe echipaje de poliție, elevii și cadrele didactice au fost evacuați, pentru ca într-un final să se constate că amenințarea nu se confirmă.

„Recent, polițiștii au reușit identificarea apelantului, un tânăr de 19 ani din comuna Ocna de Fier.

Acesta este bănuit că la momentul respectiv, în timp ce se afla în Canada, în stare de ebrietate și neavând bani să își cumpere biletul de întoarcere în România, prin intermediul unei aplicații telefonice, a inițiat 4 apeluri telefonice de amenințare, alegând întâmplător un liceu din Bocșa, cu scopul de a fi adus gratuit în țară.

Ulterior, tânărul de 19 ani s-a întors în localitatea de domiciliu, polițiștii identificându-l și conducându-l la sediul poliției pentru cercetări”, precizează purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Caraș-Severin, Alina Boeru.

În cauză, polițiștii efectuează cercetări în cadrul unui dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare, în vederea tragerii la răspundere penală a persoanei bănuite.

Citește și Panică la Liceul „Tata Oancea” din Bocșa, în urma unei amenințări cu bomba!

Karina TINCUL

Orașul Bocșa va găzdui la începutul lunii noiembrie, o nouă ediție a cunoscutului festival de creație și interpretare a poeziei în grai bănățean „TATA OANCEA”, este cel mai vechi, amplu și complex festival de acest gen! Prin această manifestare organizatorii doresc să aducă un omagiu poetului şi omului de cultură PETRU E. OANCE (1881-1973), cunoscut sub pseudonimul literar TATA OANCEA, unul dintre cei mai de seamă creatori de literatură dialectală bănățeană, dar și să promoveze graiul bănățean și talentele autentice ale acestui colț de țară.

„Fenomenul literaturii dialectale, în speță și cel al poeziei în grai bănățean, alături de cel al condeierilor plugari, este unul reprezentativ, dar în același timp și unic, pentru Banat, lucrul acesta este demonstrat de mulțimea festivalurilor de gen din județele Caraș-Severin, Timiș, dar și din Serbia, provincia autonomă Voivodina”, se arată în comunicatul de presă transmis de organizatori.

Ediția din acest an, cea nu numărul 43, se dorește a fi una cu totul specială, având în vedere că în 2019 se împlinesc 90 de la apariția primului număr al revistei „Vasiova”, publicație de a cărei editare și publicare s-a ocupat PETRU E. OANCE. Revista  „Vasiova” a apărut între anii 1929 și 1947, fiind considerată o emblemă a Banatului istoric și un model de urmat pentru publiciști.

Festivalul de creație și interpretare a poeziei în grai bănățean „TATA OANCEA” se va desfăşura pe două secţiuni: creație și interpretare, ambele secțiuni fiind împărțite pe grupe de vârstă (preşcolar, ciclul primar, ciclul gimnazial, ciclul liceal şi adulţi). Secțiunea pentru copii este programată pe data de 1 noiembrie, iar cea pentru adulți pe 2 noiembrie.

La secţinea CREAŢIE pot participa creatori în grai, indiferent de vârstă, care nu sunt membrii ai Uniunii Scriitorilor. Fiecare participant are dreptul să se înscrie cu un număr de maxim 5 lucrări. Lucrările vor fi transmise pe adresa: Casa Orăşenească de Cultură Bocşa, str. 1 Decembrie 1918, nr.43, cod 325300, jud. Caraş-Severin, cu menţiunea „Pentru Festival” în 3 exemplare, până în data de 28.10.2019, inclusiv. De asemenea, se va ataşa şi o fişă de prezentare care trebuie să conţină: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, adresa exactă, date de contact (număr de telefon, adresă de e-mail etc), profesia, secţiunea şi grupa de vârstă la care participă şi acolo unde este cazul CENACLUL LITERAR din care fac parte.

La secţiunea INTERPRETARE pot participa RECITATORI de orice vârstă, îmbrăcați (condiţie obligatorie pentru intrarea în concurs) în costum popular specific subzonei din care provin. Recitatorii vor prezenta în concurs o poezie cu durata maximă de 5 minute. Nu se acceptă în concurs poezii cu texte licențioase şi nici recitarea unei poezii în grup.

Juriul va aprecia evoluţia participanţilor ţinând cont de: mimică şi gestică, text adecvat vârstei, cursivitate, dicţie, costum popular (în caz de egalitate pentru departajare).

Intrarea în concurs se va face în funcţie de vârsta concurenţilor, începând cu preşcolarii, ciclul primar, gimnazial, liceal şi adulţii, ţinând cont de asemenea şi de localitatea de unde vin concurenţii.

Organizatori sunt: Primăria și Consiliul Local Bocșa, Casa Orășenească de Cultură Bocșa, cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradițioanale Caraș-Severin și a Asociației „Pe urmele lui Tata Oancea” din Timișoara.

Karina TINCUL

Directorul Casei Orășenești de Cultură din Bocșa, Dan Liuț, s-a declarat impresionat de atât de calitatea interpretativă a participanților sosiți la ediția cu numărul 42 de anul acesta a Festivalului de creație și interpretare a poeziei în grai bănățean „TATA OANCEA”, cât și de numărul mare al celor prezenți. Dacă estimarea organizatorilor legată de participarea elevilor la concursul de la Bocșa se cifra în jurul a 130 de tineri, nu mai puțin de 157 de vlăstare au urcat pe scena de la Bocșa, în aplauzele celor prezenți.

Memorabile vor rămâne la festivalul „TATA OANCEA“ din 2018 și aparițiile copiilor din Sălcia – Banatul Sârbesc, cu dulcele și neaoșul grai bănățean, pe care frații noștri îl vorbesc și îl conservă de secole.  Nu s-au lăsat mai prejos nici copii și adolescenții din orașul organizator, cum la fel de frumos am remarcat că au recitat și elevii de la școlile gimnaziale din Vermeș, Berzovia, Doclin, cei ai Liceului Tehnologic din Berzovia și celelalte localități limitrofe Bocșei.

Tot în sala de spectacole a Casei Orășenești de Cultură din Bocșa, am surprins și actul artistic al tinerilor dansatori ai Ansamblului „Bocșana”, în coregrafia profesorului Octavian Peptenar și a lui Ilia Ciurcia, doi sufletiști care sădesc cu răbdare în acești elevi din priceperea și dansul bănățean pe care l-au jucat, la rândul lor, cu succes în trecut.

A doua zi a Festivalului  de creație și interpretare a poeziei în grai bănățean „TATA OANCEA“ a fost dedicată creatorilor și interpreților adulți, cei care țin flacăra poeziei în grai bănățean aprinsă.

Dacă tema dezbaterilor s-a axat pe răspunsul la întrebarea „Literatura dialectală bănățeană – fenomen literar marginal?“, atunci putem spune că la Bocșa, poezia în grai bănățean a devenit, cu adevărat, un fenomen îmbrățișat de toți cei ce simt că aparțin minunatei Țări a Banatului.

Iată ce ne-au declarat „frații“ noștri de la Sălcia, din Banatul Sârbesc (Serbia), Banatul Istoric, despre prezența la Bocșa, la ediția din acest an a Festivalului  „TATA OANCEA“.

Să amintim organizatorii Festivalului „Tata Oancea“, care merită întreaga considerație pentru contribuția adusă realizării acestei ediții a maratonului de poezie dialectală: Primăria orașului Bocșa, Consiliul Local Bocșa, Casa Orășenească de Cultură, Asociația Scriitorilor în Grai Bănățean și Asociația „Pe urmele lui Tata Oancea” cu sprijinul Episcopiei Caransebeșului, a S.C. Gradimex, S.C. Parabo, S.C. Pau-Pan, S.C. Mona Lisa, Fundația Umanitară „Triumful Inimii“, Asociația de caritate „Humanitas”, Piperiu Arte, S.C. Cris Consult și S.C. Banat Bun.

Cu siguranță scopul Festivalului Tata Oancea a fost atins, și anume acela ca prin manifestarea culturală de la Bocșa, să se conserve și să promoveze graiul bănățean, să ofere posibilitatea tinerilor talentați de-a urca pe scenă, de a-și etala talentul, și de ce nu, la un moment dat, să devină viitorii creatori dialectali cu care Banatul să se mândrească!

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157700263024422″]

Doamne ajută!

Sergiu TABAN

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Cea de-a 42-a ediție a Festivalului de creație și interpretare a poeziei în grai bănățean „TATA OANCEA” își va deschide porțile mâine pentru cei tineri, care, iată nu doresc sub nicio formă să uite vorba și trăirea bănățeană, oriunde ar fi ei. La acest eveniment cultural, de anvergură, și-au anunțat prezența peste 130 de copii din 23 de localități, 37 de unități de învățământ, 3 județe (Arad, Timiș și Caraș-Severin) și două țări – România și Serbia! Festivalul va debuta la ora 10:00 în sala de spectacole a Casei Orășenești de Cultură, urmat fiind la ora 15:00 de un spectacol folcloric susținut de tinerii dansatori ai Ansamblului „Bocșana”.

Sâmbătă, 10.11.2018, este ziua dedicată creatorilor și interpreților adulți, cei care țin flacăra aprinsă a acestui fenomen specific Banatului – poezia în grai bănățean. Peste 25 de poeți din Caraș-Severin, Arad, Timiș, dar și din Serbia vor fi prezenți, începând cu ora 10,00 la Casa Orășenească de Cultură din Bocșa la o masă rotundă cu tema „Literatura dialectală bănățeană – fenomen literar marginal?”, dar și lansări de carte și revistă, urmate, mai apoi, de la ora 17,00 de un spectacol care va cuprinde poezie în grai bănățean, muzică populară, pricensne dar și alte surprize!

Organizatorii: Primăria orașului Bocșa, Consiliul Local Bocșa, Casa Orășenească de Cultură, Asociația Scriitorilor în Grai Bănățean și Asociația „Pe urmele lui Tata Oancea” cu sprijinul Episcopiei Caransebeșului, a S.C. Gradimex, S.C. Parabo, S.C. Pau-Pan, S.C. Mona Lisa (toate din Reșița), Fundația Umanitară „Triumful Inimii”, Asociația de caritate „Humanitas”, Piperiu Arte, S.C. Cris Consult și S.C. Banat Bun ( toate din Bocșa) își doresc, prin acest festival, să conserve și să promoveze graiul bănățean, dar și să ofere posibilitatea tinerilor talentați de-a urca pe scenă, de a-și etala talentul, și de ce nu, să devină viitorii creatori dialectali cu care Banatul să se mândrească! „Sub lumina ha șerească,

Celebrul creator în grai bănățean Tata Oancea, așa cum afirmă și directorul Casei Orășenești de Cultură din Bocșa, Dan Liuț, a fost unul dintre cei mai reprezentativi oameni de cultură ai Banatului și ai României, născut la Bocșa, iar noi, urmașii, îl omagiem, îi ducem mai departe „crezul”, iar spiritul său va fi mereu printre noi! Pră largu` pământului,

„În bătaia vântului,

Graiu` blând șî cumpătat,

Ca în dulșili Banat,

Nu mai cred să să găsască!”

Așa spunea, dar și simțea, Victor Vlad Delamarina,  prin versurile domniei sale din poezia „Sînguru` păcat”, iar bocșenii, nu pot decât să fie „făloși” și onorați că duc mai departe acest deziderat al bănățenilor“, transmite managerul Casei Orășenească de Cultură din Bocșa, Dan Liuț.

Sergiu TABAN

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Peste 80 de concurenți din 11 școli cărășene și timișene au urcat ieri pe scena Casei de Cultură din Bocșa, în prima zi a mult așteptatului festival de creație și interpretare Tata Oancea.

Emoțiile au fost mari dar micuții au reușit să le facă față și să recite în fața juriului cele mai frumoase și încărcate de tradiție poezii bănățene. Și cum altfel o puteau face, dacă nu în graiul bănățean păstrat din moși strămoși și vorbit și astăzi în inima Banatului.

La aceasta ediție s-au înscris la concursul de interpretare secțiunea copii peste 80 de concurenți din 11 instituții școlare din Caraș-Severin și Timiș, iar astăzi, la secțiune de creație adulți urmează să urce pe scenă peste 12 concurenți, debutanți sau consacrați din Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara.

„Acest festival a reușit în timp să își dovedească valoarea.ș eu aș vrea să le mulțumesc tuturor celor care participă pentru că după acest festival vor deveni mai frumoși, mai mândri și mai apropiați de sufletul bănățeanului, de această vorbire, de acest dialect al bănățeanului care noi am dori să fie veșnic”, a declarat Constantin Borozan, vice-primarul orașului Bocșa.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157660827834066″]

Ziua de ieri a fost încununată, după recitalurile în grai bănățean, de un spectacol inedit pus în scenă de formațiile de dansuri Ceata Bocșanei și Junii Bocșanei ale Casei de Cultură din oraș.

Juriul este format din Tiberiu Popovici, publicist din Bocșa, doctorul în etnologie Maria Mândroane, muzeograf la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara și Ioan Văcariu.

În această dimineață, urmează ca membrii Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean „Poezia dialectală în societatea contemporană – Conservare și Promovare să se întâlnească în incinta Casei de Cultură, acolo unde începând cu ora 16:30 va începe concursul de interpretare la adulți.

Invitații care vor încânta publicul în această seară sunt Asociația pentru Muzică și Cultură Românească Vichentie Petrovici-Bocăluț din Torac Serbia împreună cu laureații de la secțiunea Interpretare adulți.

Alexandra JURCA

La Bocșa s-a desfășurat prima ediție a concursului „Înfruntarea cărţilor”, organizat de Biblioteca „Tata Oancea” în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea”, pe modelul concursul naţional “Bătălia cărţilor”. În urma întrecerii între elevi, titlul de „Cititorul anului 2015”, a fost câștigat de Mădălina Pintea.

Despre concursul derulat între micii cititori din Bocșa, ne-a oferit detalii managerul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, Gabriela Șerban:

„S-au înscris 14 elevi din clasele a X-a şi a XI-a şi fiecare dintre aceştia au prezentat şi au propus o carte: Elevul Dima dintr-a şaptea de Mihail Drumeş, Dama cu camelii de Al. Dumas, Hoţul de umbre de Marc Levy, Aventurile lui Sherlock Holmes de Sir Conan Doyle, Jar de Liviu Rebreanu, Fluturi de Irina Binder, Sub aceeaşi stea/ The fault in or stars de John Green, Manuscrisul găsit la Accara de Paulo Coelho, Accidentul de Nicholas Sparks, Micuţele mincinoase de Sarah Shepard, Mândrie şi prejudecată de Jane Austen, Cartea gesturilor de Peter Collett sunt cărţile prezentate şi recomandate, iar elevii au fost foarte convingători stârnind curiozitatea celor prezenţi.

Cartea lider s-a dovedit a fi cea propusă de Mădălina Pintea, elevă în clasa a X-a, şi anume volumul Sub aceeaşi stea/ The fault in or stars de John Green, carte în limba engleză pe care Mădălina o recomandă “deoarece te poate învăţa multe lecţii de viaţă. Citind această carte realizezi cât de important este să preţuieşti viaţa şi persoanele din jurul tău.” Asfel, Mădălina Pintea a câştigat în acest concurs al Înfruntării cărţilor  titlul de “Cititorul anului 2015”.

Dacă pe cei prezenţi i-a încântat volumul prezentat de Mădălina, în aceeaşi măsură le-a atras atenţia prezentarea  Anei Podariu, elevă în clasa a XI-a. Aceasta şi-a prezentat şi a recomandat volumul preferat – “Fluturi” al autoarei Irina Binder. Aşadar, cea mai bună prezentare în concursul Înfruntarea cărţilor, Bocşa, ed. I, aparţine elevei Ana Podariu.

Punctaj foarte bun au acumulat şi ceilalţi elevi: Andrei Greculescu, Petronela Drăgan, Sibylle Jaba, Naomi Mariş, Roxana Buzilă, Ana Rebeca Micşa, Mădălina Negrea, Lavinai Colto, Alexandra Păianu, Emanuela Blocău, cu toţii merită felicitaţi şi premiaţi”.

Câștigătorii vor fi premiați mâine, de la ora 13:00, la sediul Bibliotecii Orăşeneşti „Tata Oancea” Bocşa, iar premiile vor consta în cărţi primite în dar de la diverşi colaboratori.

Karina TINCUL

Bocșenii sunt invitați mâine, la un eveniment deosebit – un târg autentic, așa cum se organiza odinioară la Bocșa. Acesta va fi deschis între orele 10:00 și 16:00, în cartierul Neu Werk, în organizarea Primăriei și Consiliului Local Bocșa și a Casei de Cultură Orășenești, cu sprijinul Camerei Agricole și a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin. 

Organizatorii evenimentului și-au propus să readucă târgul de la Bocșa la strălucirea de odinioară, astfel încât acesta să fie din nou introdus în circuitul anual al târgurilor și oboarelor din Banat. La manifestare au fost invitaţi producători agricoli din Bocşa şi din judeţul Caraș-Severin, meşteri populari, comercianţi de seminţe, îngrăşăminte, utilaje agricole, crescători de animale mari, dar şi de păsări şi animale mici, oferta fiind variată şi pentru toate categoriile de cumpărători.

Tradiţia târgurilor în localitatea Bocşa este cunoscută locuitorilor Banatului, iar cea mai elocventă relatare este transpusă de renumitul poet dialectal al Vasiovei – TATA OANCEA – care spunea în anul 1928 în revista VASIOVA despre târgul de la Bocşa:

„Zică lumea ce voieşte, eu spun mereu la tot natul:

Târg frumos cum e la Bocşa nu aflaţi câtu-i Banatul,

Ba nici chiar în toată lumea n-aflaţi aşa rânduială;

Toate merg, ştii, ca mărşâna, fără de nicio simteală”.

Din dorința de a păstra tradiția târgului de la Bocșa, organizatorii au decis să păstreze și locația în care se derula pe vremuri manifestarea: cartierul Neu Werk, pe platoul amenajat lângă fosta fabrică de pâine, în spatele stației de carburanți Petrom.

Karina TINCUL