„Vrem să ocrotim natura, dar nu să fim sălbatici”, cam aceasta ar fi ideea ce s-a desprins din dezbaterea publică organizată la finalul săptămânii trecute la Zăvoi, pe tema „Munții Țarcu – zonă sălbatică sau motor pentru dezvoltare economică și bunăstare”. 

Dezbaterea, inițiată de grupul Pro Banatul de Munte, reprezentat de Marian Apostol și de Primăria Zăvoi, a fost organizată tocmai pentru a afla opiniile cetățenilor din arealul Munților Țarcu cu privire inițiativa organizației WWF de a declara ținutul ca zonă sălbatică. Un prim pas în acest sens a fost deja făcut anterior, când au fost luate la pas principalele localități care ar fi afectate această transformare, Bolvașnița, Zăvoi, Turnu Ruieni, Teregova, Armeniș și Slatina Timiș și au fost aplicate chestionare în rândul cetățenilor cu privire la acest subiect.

„Declararea zonei Țarcu ca zonă de sălbăticie nu este privită pozitiv. Peste 82% din cei care au completat chestionarele au spus că sunt împotrivă. Locuitorii zonei consideră că nu este în interesul lor și nici a administrațiilor locale, care ar fi puse în imposibilitatea de a implementa o serie de proiecte cu valoare pentru comunitățile locale, datorită restricțiilor deja existente pe Sit Natura 2000”, a precizat Marian Apostol, care a mai declarat că odată cu declararea Munților Țarcu ca zonă sălbatică, în arealul acestora va fi interzisă orice intervenție și activitate umană, chiar și activități tradiționale, cum ar fi culesul de ciuperci sau fructe de pădure, pășunatul, adunatul de lemne, fân sau plante medicinale, ceea ce va duce într-un final la migrarea locuitorilor din regiune către orașe, unde nu vor găsi însă perspective de dezvoltare, din cauza eternei lipse a locurilor de muncă. În același timp, Apostol a amintit că în interiorul sitului se află și stațiunile Poiana Mărului și Muntele Mic.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157688429266492″]

„Nu sunt de acord cu așa ceva. Nouă ne trebuie drumuri, apă și canalizare nu zonă sălbatică. Ce fac oamenii care urcă cu oile la munte? Nu mai merg? Am 70 de ani, acolo am crescut și tot timpul oameni au mers acolo, din asta am trăit”, a declarat una din doamnele prezente la dezbatere, care s-a alăturat celorlați cetățeni din zonă în a-și exprima temerile cu privire la ce ar însemna pentru ei transpunerea în realitate a acestei inițiative.

Nu doar localnicii prezenți la dezbatere s-au declarat împotriva declarării Munților Țarcu ca zonă de sălbăticie, și primarii din Zăvoi, Turnu Ruieni și Bolvașnița au dorit să arate că pentru comunitățile pe care le reprezintă acest lucru nu ar fi deloc benefic.

„Nu cred ca unul din locuitorii comunele noastre să fie de acord cu această zonă de sălbăticie. Să nu ne considere pe noi sălbatici cei care vor să facă acest lucru”, a afirmat, spre exemplu, primarul de la Bolvașnița, Petru Mihăilescu.

Toate opiniile prezentate în cadrul dezbaterii publice vor fi incluse într-un raport, ce va fi trimis la București, către miniștri de resort, dar și către premier și președinte. De asemenea, concluziile vor fi prezentate în cadrul unei conferințe de presă ce se va desfășura la începutul anului viitor.

Puteți vedea aici o parte a dezbaterii de la Zăvoi:

foto copertă: www.tarcu.ro

Karina TINCUL

Victorie importantă pentru asociațiile de mediu și iubitorii de natură: pe râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului, situate în situl Natura 2000, din munții Țarcu, nu vor fi construite microhidrocentrale. Judecătorii au dat câștig de cauză Federaţiei Coaliţia Natura 2000, decizând să anuleze acordurile de mediu emise de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin. Decizia este una definitivă. 

Sentința împiedică constuirea de către SC Alset Energy SRL a patru microhidrocentrale pe Râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, salvând astfel de la distrugere aria protejată la nivel europena situl Natura 2000, spun reprezentanții ONG-urilor de mediu. Munții Țarcu concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (81%), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 ori mai mare faţă de media la nivel naţional.

„Salutăm corectitudinea magistraților și ne bucurăm că mediul și biodiversitatea au câștigat în fața investitorilor care abuzează de influenţă şi putere în goana după câştiguri imediate. Este un succes important, care generează un precedent favorabil pentru situații abuzive similare. Am demonstrat că legislația de mediu trebuie respectată indiferent de situație iar avizele de mediu nu sunt niște hârtii la dosar, ci decizii care pot distruge sau salva un colț din natură”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federaţei Coaliţia Natura 2000, mulțumind organizațiilor care au asigurat suportul necesar: WWF România şi Asociaţia Altitudine Timișoara.

Organizațiile de mediu au solicitat încă de anul trecut Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severinsă să respingă avizarea proiectelor de construire a microhidrocentralelor, lansând chiar o petiție publică în acest sens, ignorată însă de APM Caraș-Severin. Drept urmare, Federația Coaliția Natura 2000 a solicitat în instanță anularea acordurilor de mediu în luna august 2014, pentru a evita efectele negative ale construcției și funcționării microhidrocentralelor asupra speciilor de faună acvatică și asupra habitatelor protejate. Argumentele prezentate de Federația Coaliția Natura 2000 în fața judecătorlor: acordurile de Mediu au fost emise de către APM Caraș-Severin cu ignorarea prevederilor Avizului de Mediu la Strategia Energetică a României și în ciuda avizului negativ al administratorului sitului Natura 2000.

Coaliția a avut câștig de cauză în primă instanță, la Tribunalul Caraș-Severin, însă instituția abilitată împreună cu beneficiarul SC Alset Energy SRL  au făcurs recurs la Curtea de Apel Timișoara, recurs respins însă de judecători.

Autor fotografii râul Olteana: Alin Drăguşin.

Karina TINCUL

Peste 200 de pasionaţi ai sportului cu două roţi, iubitori ai cărărilor de munte, s-au prezentat la startul Maratonului Zimbrilor Ţarcu.

O zi superbă a fost în satul cărăşean Armeniş, cu o temperatură excelentă pentru pedalat pe trasee care au combinat zonele de dificultate redusă cu cele de dificultate sporită, cu pante care pun la încercare îndemânarea unor concurenţi care practică mountain bike de multă vreme. În centrul comunei a avut loc reuniunea participanţilor care au fost intruiţi în prealabil de coordonatorul Alin Ciulă, după care s-a plecat pe trasee. Au fost două variante de traseu pentru adulţi (76 Km Maraton, 35 km Race) şi un traseu pentru copii (6 km Kids). Cei mici au plecat ultimii şi au revenit la Armeniş primii, după circa 30 de minute. La Rece, durata traseului pentru cei mai buni a fost de circa 2 ore, iar la Maraton peste 4 ore (cei mai lenţi ajungând şi după mai bine de şase ore)! Oricum, obiectivul principal al tuturor competitorilor a fost petrecerea unei zile frumoase, într-o zonă care are ce oferi turiştilor, fie ei sportivi, şi întoarcerea la punctul de plecare fără accidentări sau incidente de orice fel. Traseele au fost marcate, a fost asigurată siguranţa concurenţilor copii prin prezenţa unui membru al organizatorilor, care s-a aflat pe traseu alături de ei. Au fost puncte de alimentare şi un atelier în care bicicletele au putut fi verificate, dacă s-a constatat că este necesară încă o mică reparaţie.

Printr-o competiţie sportivă, pregătită cu atenţie de organizatori şi găzduită de o comună care anul acesta s-a remarcat prin deschiderea unei rezervaţii de zimbrii, promovarea turistică a unei zone din Caraş-Severin ia amploare şi promite o bună imagine în întreaga ţară. La Maratonul Zimbrilor Ţarcu au pedalat tineri din zone diverse ale ţării, din Ardeal, Moldova, Muntenia, Dobrogea şi Oltenia, autoturisme cu numere din mai toate judeţele ţării aglomerând centrul Armenişului. Chiar dacă participarea este mai redusă decât se aşteptau organizatorii (în parte din cauza problemelor pe care vremea le-a creat în unele zone din ţară), competiţia a fost un succes, iar implicarea locală a fost salutată de toată lumea.

Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Altitudine, Racing Bike Pro şi Primăria comunei Armeniş, cu sprijinul altor câteva instituţii şi companii din România.  Reper24 a fost partener media!

Laura PIPERIU

Cea de-a treia etapă a West Bike Tour, concurs de mountainbike care cuprinde 10 competiţii în judeţele Arad, Caraş-Severin, Timiş şi Hunedoara, va avea loc mâine pe un parcurs care porneşte din comuna cărăşeană Armeniş, cuprinde trasee pe teritoriul comunelor vecine Teregova, Cornereva, Domaşnea şi în aria protejată Sit Natura 2000 Munţii Ţarcu.

Evenimentul este organizat de Asociaţia Altitudine, Racing Bike Pro şi Primăria comunei Armeniş, alături de care se vor afla o seamă de alte organizaţii şi instituţii.

Înscrierile sunt deschise tuturor celor care doresc să se întreacă într-o competiţie care, printre altele, promovează un sport tot mai apreciat în Banat, mişcarea în aer liber şi zone turistice atrăgătoare din Caraş-Severin. Concursul se leagă de reintroducerea zimbrilor în zona ariei protejate din Munţii Ţarcu (din 17 Mai 2014), eveniment cu ecouri în presa internaţională, explică Alin Ciulă, unul dintre organizatori. Pentru că Armeniş este deja considerat‘satul zimbrilor’ (the bison village), iar zona o destinaţie ecoturistică în devenire, cu accent pe observarea vieţii sălbatice (wildlife), locaţia devine cu atât mai importantă.

Maratonul Zimbrilor Ţarcu va cuprinde 11 categorii de concurs pe două variante de traseu pentru adulţi (75 Km Maraton, 35 km Race) şi un traseu pentru copii. Organizatorii aşteapă peste 300 de participanţi la această ediţie a patra a concursului, aşa cum s-a întâmplat şi în anii precedenţi, ne-a mărturisit preşedintele Asociaţiei Altitudine, Alin Ciulă.  Toţi participanţii vor primi un tricou cu evenimentul având logo-urile sponsorilor, imprimate şi pe numerele de concurs şi pe alte materiale publicitare. Pe parcursurile de concurs vor fi 6 puncte de realimentare pe traseul de 75 km, din care 3 sunt comune şi pentru cel de 35 km. Primii clasaţi în competiţie vor fi răsplătiţi cu bani şi produse specifice unor astfel de întreceri sportive.

Laura PIPERIU