Au început lucrările la clădirea care va adăposti copilașii orfani, pe lângă mănăstirea Țara Almăjului din Bozovici. În prezent, în cadrul mănăstirii funcționează și un cămin de bătrâni, aici fiind îngrijiți 28 de vârstnici, majoritatea cazuri sociale.

„Nădăjduim ca finalul acestui an sa fie unul fericit și pentru mai mulți copii orfani, care vor fi îngrijiți într-un centru de tip familial”, sunt cuvintele pline de speranță ale părintelui Petrică Zamela de la mănăstirea din Valea Almăjului.

Capacitatea adăpostului va fi de peste 30 de copii. Clădirea este prevăzută cu dormitoare, spații de joacă, de lectură și bibliotecă.

„Suportul pentru aceste proiect vine și din partea Episcopiei Caransebeșului, care ne ajută și la Căminul de bătrâni cu o parte din salariile pentru îngrijitoare, asistente medicale, dar și din donațiile obținute.

Toți cei care vor să ajute la finalizarea acestui proiect, o pot face prin donații, sau achiziționând produsele preparate de măicuțe, în mănăstire: sirop, ceaiuri, tincturi, dulcețuri etc.”, mai spune părintele Petrică Zamela.

Am mai aflat că la Mănăstirea Țara Almăjului se dorește în timp dezvoltarea unui centru de olărit.

Vasele de ceramică, lucrate tradițional în Mănăstirea Țara Almăjului sunt arse în cuptorul special de ars ceramica. După decorare și ardere, vasele  vor fi oferite spre vânzare iar banii adunați vor fi folosiți pentru ridicarea orfelinatului de pe lângă mănăstire.

Lorena POENARU

Preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Romeo Dunca împreună cu medicul Paul Purea, consilierul pe problemele din sistemul de sănătate, au fost într-o vizită de lucru la câteva obiective din Țara Almăjului.

Primul obiectiv vizat a fost spitalul din Bozovici, închis cu 10 ani în urmă, despre a cărui nevoie de eficientizare și măsurile care ar trebui luate în acest sens a vorbit primarul Adrian Stoicu. În prezent, obiectivul este centru local de urgenţe şi sevicii de asistenţă, pe câteva specialităţi.

Medicul Paul Purea precizează că printre problemele care necesită rezolvarea imediată ar fi cea privitoare la centrala termică, dar şi achiziţionarea unui aparat Roentgen. Se pare că cele două nevoi urgente sunt deja pe cale de a fi rezolvate cât mai curând.

Un alt obiectiv vizitat a fost Mănăstirea „Ţara Almăjului” şi căminul de bătrâni situat în incinta edificiului, problemele stringente de care a luat cunoștință președintele Dunca fiind curentul electric și asfaltarea drumului de acces la mănăstire.

În periplul său prin Țara Almăjului, Romeo Dunca s-a oprit și în câteva comune din zonă, despre care a vorbit tot medicul Paul Purea.

„La primăria Dalboşeţ, în prezenţa noului primar Florin Curiţa și a vicelui Iosif Velcotă, în fapt a întregului colectiv administrativ (inclusiv secretarul primăriei, Iosif Imbrea) s-a discutat în principal despre finalizarea modernizării drumului judeţean Gărbovăţ – Şopotu Vechi – Dalboşeţ – Lăpuşnicu Mare, început cu un an în urmă, dar neterminat de vechea administraţie judeţeană. Promisiunea actualului şef al CJ este că, în funcţie de condiţiile meteorologice, drumul va fi finalizat cu celeritate (asta pentru a evita deteriorarea completă a ceea ce deja a fost început cu un an în urmă).

La Șopotu Vechi, am vizitat muzeul sătesc, de certă și inestimabilă valoare istorică, realizat printr-o muncă neobosită, de peste 40 de ani, de către profesorul Gheorghe Rancu. Dl. Romeo Dunca încântat, mai ales surprins de varietatea pieselor și documentelor găsite în muzeu, și-a exprimat dorinţa de a se reîntoarce într-o vizită mai de durată, cât și faptul că va căuta o posibilitate şi cale legală de a ajuta, în măura posibilităţilor, și pecuniar, asemenea demersuri „vorbitoare” de istorie locală.

La drumul Prilipeţ-Eftimie Murgu, se lucrează deja intens. Aici au fost discuții cu primarul comunei Eftimie Murgu, Mihai Otiman, în vederea finalizării cât mai rapide a lucrării.

În periplul almăjean am fost însoţiţi şi de noul primar ales al comunei Bănia, Alexandru Albu”, a declarat medicul Paul Purea.

Lorena POENARU

Într-un peisaj pitoresc, fără factori perturbatori, la un kilometru de comuna Bozovici, a fost deschis recent pe lângă Așezământul Monahal „Țara Almăjului” un cămin pentru bătrâni ce poate găzdui un număr de 30 de persoane.

„Căminul de bătrâni de pe lângă Mânăstirea Țara Almăjului, comuna Bozovici din județul Caraș-Severin este locul ideal unde bunicuții singuri își pot petrece anii de aur alături de un colectiv asemănător lor, fără grija muncilor cotidiene sau lipsurilor de zi cu zi”, precizează pr. Petrică Zamela.

Așezământul social oferă servicii de cazare, îngrijire, asistență medicală și spirituală astfel încât bătrânii singuri și triști să se poată bucura de viață, fără griji. Personalul din cămin este specializat, format din infirmiere, asistente și un medic, ce se află la dispoziția persoanelor instituționalizate, 24 de ore din 24.

„Deoarece confortul și liniștea sunt componente importante, oferim camere de 2 persoane. Toate camerele sunt prevăzute cu mobilier nou, televizor și o baie la două camere. Localul nostru include bucătărie proprie unde se gătește hrană cât mai sănătoasă, după regimul fiecăruia în parte, sală de mese, sală de relaxare unde se poate petrece timpul în colectivitate. Localul mai include și o curte, cu biserica mănăstirii, cu multă verdeață și flori, ideală pentru zilele călduroase”, a mai spus pr. Petrică Zamela.

Taxa de găzduire în cămin este de 2.000 de lei pe lună pentru cei care au posibilități materiale și se stabilește în urma unei anchete sociale, însă sunt ajutați și vârstnicii fără venituri.

Pentru informații și rezervări puteți suna la numărul de telefon: 0745527598.

Elena FRANȚ

Recunoscutul bucătar bănățean Marian Popovici, originar din Valea Almăjului este, la cei doar 33 de ani, unul dintre cei mai apreciați bucătari din zona de Vest a României iar numele său continuă să urce în topurile internaționale rezervate gastronomiei.

Săptămâna trecută, Marian a făcut parte din delegația echipei naționale a României care a reprezentat țara noastră la prima ediție a evenimentului Nomadfood,Burabay, din Kazahstan. Alături de Marian Popovici, din echipa României au făcut parte Adrian Șipoteanu, Sorin Berar și Elena Pădurariu.

Presedintele Asociației Culturale Euro Est Alternativ, Dr. Iulia Drăgut face parte din juriul internațional al evenimentului, alături de jurați din Azerbaijan, Uzbekistan, Serbia, Rusia și Mongolia.

„Este o mare mândrie pentru membrii Asociației Culturale Euro Est Alternativ să își reprezinte țara în competiții internaționale. Anul acesta este a 12-a competiție Internațională culinară, la care echipa ACEEA participă!“, afirmă executive chef, Marian Popovici.

Întrebat dacă rezultatul din Kazahstan mulțumește delegația României la acest concurs gastronomic, Marian Popovici declară: „Suntem foarte buni! Locul 2 din 26 echipe participante, nu e deloc puțin lucru! Mulțumesc colegilor mei pentru reușită: Adrian Lucian Șipoteanu, Sorin Berar, Elena Pădurariu! Doresc să transmit mulțumiri speciale doamnei doctor Drăguț,Presedintele ACEEA pentru oportunitatea părticiparii în această competiție, a reprezentării României cu onoare!“, a precizat bucătarul plin de fantezie și energie, Marian Popovici, fiu al Văii Almăjului.

Sergiu TABAN

Cu siguranță despre satul Moceriș, aparținător comunei Lăpășnicu-Mare, nu cunoaștem foarte multe lucruri dar ceea ce știm este că aici avem parte de un loc de o frumusețe rară. Din locul unde a văzut lumina zilei unul din cei mai îndrăgiți artiști ai Banatului, interpretul Nicu Novac, la aproximativ 4,3 km, plecând din centrul localității și urmând drumul de pe lângă cursul de apă al Pârâului Moceriș (pe valea satului, cum spun localnicii), se ajunge la locul în care formele de relief, de sub stâncile muntelui din apropiere, îți atrag atenția și parcă ți-ar șopti, că aici se ascunde ceva. Prima dorință este de a merge după sunetul produs de căderile de apă, pe un drum care a fost folosit cândva la extragerea tufului calcaros utilizat la construcția caselor.

Ajunşi deasupra locului din care încep căderile de apă, întâlnim prima cascadă, formată din căderea de apă prin mijlocul unui mușchi verde, crescut pe piatra calcaroasă. Coborând, undeva la mijlocul dealului, pământul se deschide în plan vertical și ne arată doar o parte din cea mai mare cascadă de la Moceriș, doar sunetul apei prevestind că spectacolul trebuie privit mai de aproape. În căutarea traseului spre cascada mare, printre pietrele strălucitoare și apa limpede și rece, pornind de la baza dealului, avem surpriza altei căderi de apă, cea de a treia. Urcând cu atenție spre platoul de la baza cascadei mari ești cuprins de farmecul locului, stropii de apă sunt purtați de adierile de vânt, sunetul este doar al apei ce pare să cadă din cer.

„Cei care au mai fost aici i-au spus Cascada de la Moceriș și așa o vom numi și de acum încolo“, ne-a mărturisit Silviu Velcotă, ghidul nostru din minunata Țară a Almăjului. Este frumoasă, grațiosă și înaltă. Sunetul cascadei te atrage și te face să te îndrăgostești de ea. Pazită de cele două cascade mai mici și de dealul în care se adăpostește, Cascada de la Moceriș este foarte puțin cunoscută. Ea poate deveni o atracție deosebită, din punct de vedere turistic, la fel cum este astăzi Cascada Bigăr. Accesul se poate realiza și cu un autoturism, dar cel mai indicat este folosirea unui autoturism de teren, drumul spre cascadă fiind un drum pietruit care trece deseori prin apa Mocerişului.

Așadar, ca o concluzie, am putea spune că frumusețile naturii acestui județ binecuvântat al Caraș – Severin-ului sunt încă departe de a fi  pe deplin cunoscute de publicul amator de pitoresc.

Sergiu TABAN

Notă: A nu se citi de către scriitorii pășuniști nostalgici cu frică de PCR și urmașii acestuia! Nici de către cititorii lor!

Oare prin ce „miracol“ a ajuns Țara Almăjului să fie plină de gunoaie? Priviți pozele care stau mărturie și veți vedea, prea cinstiți și degrabă permanent iubitori de Almăj compatrioți, că orice locuire umană almăjană actuală (cu origini, nu-i așa? traco-geto-romane, bașca glorios medievale, pașoptiste, mari româniste, dar, mai ales, vai! ceaușiste) e învelită și împănată de lave de murdărie, de gunoaie care se aruncă unde, vezi Doamne, nu se vede”, dar mai ales pe malurile râurilor și pârâurilor, acolo unde nesimțiții șmecheri speră, se autojustifică cât de cât, că inevitabilele inundații vor duce la vale, în altă parte, departe de cașicocina lor, dovada neputinței lor de a înțelege o locuire curată! Mârșăvenia s-a amplificat anul acesta mai mult ca niciodată: troglodiții almăjeni își devarsă prinosul pur și simplu pe marginea șoselei! Cine să-i vadă, cine să-i prindă? Evident că motorizata poliție locală nu poate avea în ”atribuții” astfel de mizerabile misiuni…

Dar alt misterios „miracol“ este cel al groaznicelor gropi de pe mai toate drumurile almăjene! Geaba nevestele, surorile produc la babele și moșii din Italia, Austria și Germania, „mărșîni” de aproape ultimă generație: nesimțirea bănoasă (pentru ei!) a celor care grijesc la nivel local sau mai deasupra de drumurile almăjene nu poate fi comparată decât cu adâncimea omniprezentelor gropi! Nimic nou nici anul acesta, în afara eternelor promisiuni de finanțare, evident, doar pentru reparare, nicidecum refacere totală! Principiul de bază al acestor șmecherii păguboase pentru cetățean și mănoase pentru învârtitorul de bani este să astupi o groapă și să lași două la clocit, adică la adâncit.

Doar așa ești sigur că drumul nu rezistă până la anul viitor, gropile se înmulțesc, sporesc mai ceva ca ciupercile, adâncimea lor fiind direct proporțională cu nesimțirea celor care ar trebui să le astupe! Urmează 3-4 ani în care disperarea săracilor almăjeni, nevoiți să treacă zilnic prin ele, crește, ajunge la exasperare! Speranța licăre doar cu ocazia nigeilor când șefii, pe post de goști de onoare (vai!) promit, că doar nu-i doare gura, și nici burta, între zupă, sarme și purcel sau miel, stropite bine cu răchie și alte viscane bătrâne, că se va face și se va drege, adică că le „dă”, inclusiv pentru drumuri.

După care „ăi mari“ de la județ, de la parlament pleacă și uită, când se trezesc din euforia prea concretei „vizite de lucru“, ce au promis. Dar iată că vin alte alegeri, lumea trebuie prostită iarăși, de dată aceasta cu ceva concret, astfel că află, cuprinsă de o bucuroasă ușurare, că se produce o nouă parțială astupare, urmată de o bine stropită și intens mediatizată „inaugurare“!? Există o bătaie de joc mai mare?!

Drumuri pline de gropi și gunoaie, toate cursurile de apă îmbâcsite de miasmatice mizerii, iată, în 2015, trista, revoltătoarea imagine a mult cântatei de către poeți și pseudopoeți „țări a miracolelor“!

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157651319771616″]

Sorin PESCARIU