Deputatul PSD de Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu acuză actualul Executiv condus de Florin Cîțu că a pus la cale un „plan sinistru de austeritate pentru România“, mascat pentru a reuși aprobarea de către Uniunea Europeană a Planului Național de Redresare și Reziliență.

„Este o mare minciună că România are 29 de miliarde din PNRR, o minciună întreținută de Iohannis, Cîțu și Ghinea. În realitate, România are doar 14 miliarde de la UE pentru PNRR. Diferența, de 15 miliarde de euro, este un împrumut de tip FMI care va pune un jug social crâncen pe România. Practic guvernul Cîțu revine la politica strânsului curelei din timpul acordurilor FMI“, afirmă deputatul cărășean, într-o postare pe pagina sa de socializare.

„Nu vom susține niciodată acest Plan care taie venituri, pensii, salarii, alocații, care amputează grav puterea de cumpărare, anulează facilități, crește taxe și impozite“, mai comentează reprezentantul PSD în Parlamentul României, deputatul de Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu.

Dan AGACHE

Așa cum a promis la ultimele verificări făcute chiar pe raza județului Caraș-Severin, Garda Forestieră și-a continuat controalele în pădurile din vestul țării.

Astfel că, în perioada 12 aprilie – 14 mai 2021, reprezentanții Gărzii Forestiere Timișoara au efectuat o serie de verificări pe raza celor trei județe arondate: Timiș, Hunedoara și Caraș-Severin.

Aceste controale s-au soldat cu aplicarea a 42 de amenzi contravenționale în valoare de 102,000 lei fiind constatate o serie de nereguli.

Reprezentanții Gărzii Forestiere au precizat că s-a confiscat fizic un volum total de 126 mc diverse specii, din care: 31 mc lemn de lucru, 79 mc lemn de foc și 16 mc cherestea.

Au fost constatate un număr de 4 infracțiuni privind tăierea fără drept a arborilor.

Totodată, pentru un agent economic care nu a respectat prevederile legale cu privire la exploatarea pădurii și a tăiat ilegal arbori, s-a demarat procedura de retragere a atestatului de exploatare forestieră.

Lorena POENARU

„Romsilva ne distruge viitorul comunității!”, este semnalul de alarmă pe care îl trag cei din comunitatea „STOP Defrișărilor” după ce au aflat despre tăierile de pădure din Dealul Golului, de la marginea Reșiței.

Cei din comunitate vorbesc despre urmările pe care le vor lăsa aceste defrișări abuzive, spun ei,  și cer ministrului Tánczos Barna să dispună de urgență încadrarea pădurilor din jurul localităților în categoria pădurilor recreative și totodată sancționarea celor care elaborează amenajamente silvice necorespunzătoare.

„O pădure de 130 de ani a fost rasă (tăiere de racordare) la marginea orașului Reșița, Caraș-Severin. Primarul orașului, Ioan Popa, și-a exprimat public indignarea și dezacordul față de exploatările forestiere.

Citește și: Reacția Primăriei Reșița cu privire la tăierile de copaci din Dealul Golului

Banii obținuți din vânzarea lemnului merg în salariile și sporurile lui Adam Danilescu, șeful Ocolului Silvic Reșița, a lui Ion Tabugan, directorul Direcției Silvice Caraș-Severin și a celorlalți silvicultori care trăiesc bine din vânzarea lemnului statului. Sub pădurea tăiată sunt blocuri și locuințe ce vor avea de suferit la următoarele ploi. Prin pădure, bicicliștii din Reșița aveau un traseu amenajat, acum distrus definitiv”, afirmă cei din comunitatea „Stop Defrișărilor”.

Activiștii cer și stoparea exploatărilor forestiere de pe traseele turistice: „Aceste exploatări abuzive se legalizează prin amenajamentul silvic făcut eronat de către Institutul Național de Cercetări și Amenajari Silvice Marin Drăcea (INCDS), pădurile cu rol recreativ și social (păduri periurbane) fiind încadrate greșit ca și păduri de producție obișnuite, în loc să fie trecute la protecție (tipul funcțional T1 sau T2 fără tăieri principale).

Solicităm Ministrului Tánczos Barna să dispună de urgență excluderea tuturor pădurilor din jurul localităților, stațiunilor și traseelor turistice de la producție și încadrarea lor ca păduri recreative, precum și un act normativ care să sancționeze drastic elaboratorii amenajamentelor silvice care încadrează eronat păduri în categorii funcționale necorespunzătoare realității din teren, cu rezultat în compromiterea sau degradarea acestora în urma exploatărilor prevăzute.

Stop exploatării forestiere în pădurile periurbane, a celor de pe traseele turistice și celor cu rol recreativ!”.

Lorena POENARU

Direcția silvică a început să sancționeze drastic ilegalitățile descoperite la ocoalele silvice din județ, în urma controalelor efectuate.

O astfel de acțiune de control a fost finalizată zilele trecute la Ocolul Silvic Berzasca unde, din păcate, cel puțin în ultima perioadă actul de administrare s-a dovedit a fi deficitar.

Au fost scoase la lumină faptele ilicite și cauzatoare de prejudicii de la cantoanele gestionate de personalul silvic, care au constat în tăierea ilegală a 238 de arbori, având un volum de 215 mc, valoarea pagubei fiind de 101.328 lei

Conducerea direcției informează că această pagubă va fi recuperată de la personalul silvic direct sau pe calea instanței civile.

„Pentru faptele de natură penală identificate Direcția Silvică Caraș-Severin va sesiza organele de cercetare abilitate, faptele contravenționale au fost sancționate, iar pentru personalul silvic implicat au fost demarate acțiuni de cercetare disciplinară în vederea luării celor mai drastice măsuri de sancționare, mergând până la desfacerea contractului individual de muncă (pentru doi pădurari au fost deja desfăcute contractele de muncă), precum și sancționarea disciplinară cu diminuarea salariului de bază (pentru cinci salariați – ingineri, tehnicieni și pădurari), în funcție de gravitatea faptelor săvârșite în activitatea desfășurată.

Direcția silvică își asumă în continuare rolul de administrator responsabil și transparent și nu va tolera activități ilegale, desfășurând permanent acțiuni de identificare a acestora la toate ocoalele silvice, chiar în aceste zile desfășurându-se verificări la Ocoalele Silvice Băile Herculane, Mehadia și Sasca Montană”, a declarat directorul Direcției Silvice Caraș-Severin, Ioan Olariu.

Elena FRANȚ

„Amploarea pe care în ultimii ani au luat-o exploatările în situri Natura 2000 întrece orice bun simț”, este de părere omul de afaceri Romeo Dunca. Proaspăt membru PNL și în același timp candidatul anunțat al liberalilor pentru președinția Consiliului Județean Caraș-Severin, Dunca îi transmite un mesaj ministrului Mediului, Costel Alexe, căruia îi atrage atenția că pădurile țării reprezinta o valoare inestimabilă, de care urmașii noștri vor fi lipsiți în cazul în care se permite în continuare jaful și nu se ia atitudine. „Domnule ministru! Cred că sunteți într-o mare eroare dacă considerați că ce se întâmplă azi e ok și legal. Sau legal și ok”, îi transmite Dunca ministrului Alexe, susținând că timp de decenii, sub presiunea politică, legile silvice s-au schimbat și mai ales s-au interpretat în așa fel încât codrul, dar și statul roman, în permanență să iasă în pagubă.

„Nu confundați interesul acestui stat cu interesele unui grup organizat mafiot reprezentat de anumiți membri Romsilva împreună cu parte din profitorii angajați aici. Trebuie să știți sau dacă știți să țineți cont că Romsilva plătește 120 ron / m.c. unui agent comercial pentru a doborâ un copac și 30ron/ m să îl transporte în baza. Deci rămâne cu doar 200 ron din prețul mediu de 350 lei pe m.c. după valorificare. De aici mai departe, în multe cazuri, agentul economic în asociere directă cu angajatul statului devin tovarăși la jaful ce urmează. Adică se marchează sau nici măcar, mai mult, se taie mai mult și se transportă mai mult. Iar pe această întreagă linie plățile merg din mâna în mână la negru oprindu-se până la protectorul politic și la partidul lui. Adică pe înțelesul tuturor, negociem cu Romsilva o partidă de 1000 m3 marcăm 1500 și tăiem 2000. După care căutăm justificări pentru lipsa din pădure. O dăm pe accidentale care dacă luați la studiu veți vedea că niciodată în istorie nu au fost atât de mari. Dar de cele mai multe ori nu justificam nimic pentru că oricum toate instrumentele de control sunt în aceeași mână. Politică, de multe ori. Procentul de acoperire cu păduri al țării poate că nu figurează diminuat cu realitatea din simplul motiv că a scoate suprafețe din fondul forestier e aproape imposibil. Dar aici nu e vorba de suprafețe din acte, ci de sute sau mii de parcele mai mari de un ha rase complet, fără a fi evidențiate în actele silvice. Apoi sute de drumuri forestiere noi care au apărut în ultimii ani și în urma cărora nu numai că s-au colmatat lacurile din preajmă, dar aproape că a dispărut fauna din zecile de râuri de munte. Pentru că mai nou cea mai bună cale de exploatare traversează sau merge de-a lungul râurilor”,

Romeo Dunca este de părere că este necesară schimbarea politicii față de pădure, și în loc de a o vandaliza, aceasta ar trebui folosită în scop turistic: „Pensiunile din locurile frumoase ale țării ar aduce înzecit mai mult la buget decât lemnul tăiat. O pădure sănătoasă și poteci frumoase sunt ca un magnet pentru turiștii români care de altfel cară zeci de milioane din țară plimbându-se pe potecile sau pădurile altora ori mergând să schieze în țări care consumă lemn de la noi.

Poate ca sunt campanii de vești false pe internet, dar ce am văzut eu în ultimi 12 ani de când am contorizat mii de ore de zbor cu elicopterul nu e de glumă. Și amploarea pe care în ultimii ani au luat-o exploatările în situri Natura 2000 întrece orice bun simt. Și nu uitați că a face 100 ron cu un m.c de lemn lasă urme care zeci de ani rămân ori ecosisteme sau peisagistica sunt compromise definitiv”

Dunca susține că din 10.000 de transporturi zilnice de masă lemnoasă, cel puțin 6000 ar merge direct către clienți finali de materie primă, o parte din ei a două oară cu același aviz. Alții cu greutăți ce nu corespund actului. Și mai există și cei care transportă fără nici un aviz, atrage atenția Dunca, „altfel nu ar prefera întunericul nopții sau nu ar sta pitiți în grup pe la ieșirile din pădure. Unii au 35 m3 alții 30, iar cei cu sânge în instalație, adică cu spate bine acoperit pun și 40 dacă e molid. Asta înseamnă 6000×33 = 198000 m3 pe zi. La ce mai vorbim de 1 milion de m.c. doborați accidental de vânt când îi extragem într-o săptămână, de luni până vineri??”.

În opinia lui Romeo Dunca, nou guvern PNL a adus în sufletul multor români o speranță că lucrurile se vor îndrepta, dar declarațiile din ultima perioadă a ministrului Mediului erodează zilnic această încredere. Oamenii nu au nevoie de justificări sau argumente că de fapt nu se fura atâta de mult cum pare sau că rușii prin știri false vor să destabilizeze țara, ci de fapte și exemple că vă pasă de pădurea lor, îi transmite Dunca ministrului Alexe, propunând și o serie de măsuri ce ar trebui luate.

„Interziceți transportul de lemn în timpul nopții. De la 8 la 17 este timp suficient ca materialul lemnos să ajungă de oriunde la un procesator. Iar cântarul și postul de poliție să fie lângă poarta lui. Cu 10 cântare poziționate bine ați rezolvat 80 % din probleme. Apoi noaptea camionul descărcat poate circula gol. În acest fel nu pot ocoli cântarele care de obicei la 17 nu mai funcționează. Fiecare transport de lemn trebuie oprit în trafic de ISCTR sau poliție și verificat. În acte și la cântar. Avizul trebuie să cuprindă nr de bușteni și fiecare să fie marcat. Veți găsi cu ușurință neregulile, iar cei prinși cu abateri mai mici de 10% să fie avertizați o singură dată. După care dacă repetă, împreună cu cei descoperiți cu abateri mai mari să fie aspru pedepsiți. Și marfa confiscată cu camion cu tot. Faceți acest protocol cu Ministerul de Interne și cu cel al Justiției. Pentru că cei găsiți cu abateri la legea silvică trebuie judecați în regim de urgență. În 30 de zile puteți încheia cu ei. Propuneți aceste măsuri și dacă Parlamentul, plin de PSD-iști, nu va aproba, măcar poporul va ști încă odată a cui e vina. Și veți câștiga capital pentru viitoarele alegeri. Și veți putea după aceea să acționați ferm și eficient astfel încât să nu se mai fure. Și tot ce se taie să fie contabilizat, iar banii pe lemn să treacă toți pe la buget. Și să mai rămână ceva pădure și pentru copiii noștri”, transmite Romeo Dunca.

Karina TINCUL

În urma unei reclamații primite marți, 23 octombrie, la Dispeceratul Poliției Locale Reșița cu privire la faptul că în pădurea din apropierea străzii Muzicescu se taie copaci, polițiștii locali din cadrul Biroului Inspecție Comercială, Urmărire Disciplină în Construcții, Afișaj Stradal, Protecția Mediului și Evidența Persoanei s-au deplasat la fața locului, unde au surprins 3 persoane, în timp ce tăiau material lemnos (10 buc. arbori) din pădurea ce aparține domeniului public al Municipiului Reșița.

Polițiștii locali au procedat la identificarea persoanelor în cauză, acestea fiind conduse la sediul instituției în vederea întocmirii documentelor de predare către Poliția Municipiului Reșița cu scopul continuării cercetărilor.
Menționăm că, pe durata acțiunii s-a urmărit întocmai desfășurarea procedurii conform legii. Motofierăstrăul folosit la săvârșirea infracțiunii a fost predat organelor de poliție iar materialul lemnos se află în custodia S.P. – Direcția Pentru Întreținerea și Repararea Patrimoniului Consiliului Local, Serviciul de Iluminat Public și Deszăpezire, după cum ne-a transmis Iulia Rădoi, Șef Birou în cadrul Direcției Poliția Locală Reșița.
Sergiu TABAN

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Senatorul USR Mihai Goțiu a transmis o sesizare penală Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița, în care solicită verificarea modului în care Romsilva continuă să administreze Parcul Național Semenic – Cheile Carașului (PNSCC). În sesizare, Goțiu le cere procurorilor să verifice dacă sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu, neglijență în serviciu, înșelăciune, fals în declarații, uz de fals sau a altor infracțiuni.

„În perioada 12-16 iulie, am efectuat o nouă vizită de documentare în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, unde am dat peste o situație dezastruoasă: depozite de gunoaie, inclusiv saci de ciment și moloz, la intrarea în pădurea virgină Izvoarele Nerei, inclusă anul trecut în patrimoniul UNESCO, vetre de foc și urme de mașini mari, indicii pentru o activitate de braconaj intensă, tăierea unor păduri cu potențial de a fi incluse în <Catalogul pădurilor virgine și cvasi-virgine>, tăieri ilegale în <Rezervația Naturală Cheile Carașului> și indicii ale altor tăieri viitoare, în aceeași rezervație. Singurul lucru care pare să-i intereseze pe cei de la Romsilva e să scoată bani cu orice preț pe seama distrugerii Parcului Național Semenic – Cheile Carașului. Nu există vreun semn de responsabilitate pentru conservarea și menținerea în bune condiții a acestei zone”, a declarat Mihai Goțiu.

Senatorul USR a reclamat și faptul că pe site-ul oficial al PNSCC este publicat un document care pretinde că ar fi planul de management al parcului național, care nu a fost aprobat însă.

„Orice persoană de bună credință care accesează site-ul oficial al PNSCC poate fi înșelată și să creadă că există un plan de management aprobat. În realitate, după cum arată și un răspuns primit de la Ministerul Mediului, PNSCC nu are un plan de management aprobat, chiar dacă au fost depășite toate termenele legale și contractuale care obligau Romsilva să-l realizeze și să-l trimită spre aprobare. De fapt, administrarea PNSCC de către Romsilva ar fi trebuit să înceteze de mai bine de o lună, după expirarea notificării de 30 de zile pe care Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate a transmis-o către Romsilva pe data de 3 mai 2018. În loc să constate încetarea contractului de administrare, prim-ministrul Viorica Dăncilă l-a schimbat pe directorul ANANP care a trimis notificarea, chiar dacă îl numise în funcție cu doar patru luni în urmă”, a explicat Mihai Goțiu.

Parlamentarul clujean de la USR susține că inducerea aparenței că PNSCC ar avea plan de management nu doar că acoperă faptul că ANANP și Guvernul trebuie să constate încheierea contractului de administrare al Romsilva pentru neîndeplinirea obligațiilor legale și contractuale, ci riscă și să producă consecințe juridice grave, materiale și chiar penale, pentru cei care cad în capcană și iau de bun așa-zisul plan de management de pe site-ul oficial al PNSCC.
Mihai Goțiu a mai trimis sesizări și către Garda de Mediu și Garda Forestieră, prin care solicită verificarea modului în care Administrația PNSCC a pus în exploatare o altă parcelă din Rezervația Naturală Cheile Carașului (UA 77, Ocolul Silvic Reșița) și anularea actului de punere în valoare.

Diana RADU

Un scurt periplu realizat la pas, într-un peisaj al cărui pitoresc superb te face să scoți încă de la prima vedere condeiul sau pensula, Dognecea – Ocna de Fier, îți poate creea reacții nebănuite la aprofundarea zonei, întrebându-te, pe bună dreptate, de ce, pentru Dumnezeu suntem chiar noi beneficiarii unui relief atât de bogat prin diversitatea lui, a unor locuri minunate, dacă tot ceea ce reușim este această bătaie de joc aplicată sistematic la adresa mediului înconjurător?! Veți spune că „nu noi suntem vinovați de acest semi-dezastru ecologic din zona Dognecea – Ocna de Fier“, nu cel care citește aceste rânduri este parte implicată în procesul de poluare și distrugere, unul care se agravează de la zi la zi. Ba dimpotrivă, oricare dintre cei care trecem prin zone care suferă astfel de intervenții nefaste ale semenilor noștri, așa cum este cazul zonei amintite, Dognecea – Ocna de Fier, se face vinovat și complicele celor ce și-au făcut un rost în viață din a culca la pământ pădurile, din aruncatul deșeurilor în văile de aici, din distrugerea drumurilor județene și a celor forestiere prin transporturile agabaritice cu material lemnos care se realizează.

Dacă putem vorbi de o zonă bine punctată din județul Caraș-Severin în care reprezentanții unor instituții precum AGENȚIA DE PROTECȚIE A MEDIULUI CARAȘ-SEVERIN, COMISARIATUL GĂRZII DE MEDIU CARAȘ-SEVERIN, ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT, băieții cu „cântarul“ de la DIRECȚIA DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT, CORPUL DE CONTROL  AL PREȘEDINTELUI CONSILIULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN ar trebui să să fie prezenți, atunci cu siguranță aceasta ar trebui să fie Dognecea – Ocna de Fier.

Dacă acest județ îl tratăm la „mișto“, atunci caterinca ar trebui să sune în genul „Ne-am săturat de fapte, vrem promisiuni!“

 Cu o mașină de teren (altfel n-ai nicio șansă) intrăm de pe dealul Lupacului al Reșiței pe drumul spre Dognecea, lăsăm în stânga celebrul centru de management integrat al deșeurilor, această haldină de dimensiuni gigantice, despre care s-a tot vorbit și care sperăm să își demonstreze într-un final beneficiile iar noi să mai fim încă în viață atunci, pe un Drum Județean 586 infernal, fără urmă de asfalt, doar piatră, gropi și noroaie, o apucăm spre Dognecea, după ce ne intersectăm cu DJ 586A prin punctul denumit de localnici „Crucea Fierului“.

Pe drum uiți din când în când de „calitatea“ indiscutabilă a gropilor atunci când dai cu ochii de mormanele de gunoi aruncat care-ncotro, de cei care nu au nicio legătură cu conceptul tot mai aprofundat și dezbătut al ecologizării. Pe românește spus, „îi doare la bască“ pe concetățenii noștri unde își aruncă mizeriile și resturile care le prisosesc, important e să nu fie în imediata apropiere a gospodăriei lor. Mentalitate a epocii de piatră și probabil că, la rândul lor, ar merita tratați în consecință, atunci când sunt prinși că aduc aceste „omagii“ mediului înconjurător!

La fel de bine stă zona și în ce privesc „talentații“ tăietorii de lemne, cei care fac profit nesimțit din vânzarea „aurului verde“ al Caraș-Severinului.  Ei sunt peste tot în această zonă iar modul în care exploatează masa lemnoasă din zona Dognecea ridică mari semne de întrebare, de care nici Direcția Silvică nu credem să fie străină. Acești băieți care au plecat de la o Dacie papuc cu podul pedalier găurit îți râd în nas din gipane de lux sau din apropierea unor utilaje forestiere pe care acum doi-trei ani nici nu și le închipuiau. Totul e să ai tupeu și să știi care-i „joaca“.  Cine îi mai întreabă și îi monitorizează pe acești băieți în legătură cu ce tăieri execută, cât încarcă, cine cântărește aceste transporturi agabaritice pe osie, cine se îngrijește de pădurea noastră? Dacă întrebi responsabilii instituțiilor, răspunsurile vor fi pline de emfaza scaunelor în care s-au cuibărit pe bani mulți. Nimic concret, nimic la fața locului. Dacă ar fi să parafrazez un clasic în viață care dă bine pe sticlă, le-aș spune de la obraz celor ce stau pe banii statului în strânsă legătură cu situația din pădurile zonei Dognecea: „Ne-am săturat de fapte, vrem promisiuni!“

De vorbă cu „nea“ Ion din Dognecea…

La intrarea în Dognecea îl întâlnim pe nea Ion Stoianovici, pădurar pensionar, fost lucrător la Ocolul Silvic Bocșa Română, despre care aflăm că a fost absolvent în 1975 al Școlii Silvice Timișoara. „Când profesorul meu scotea frunzele din buzunar, știam exact fiecare ce arbore reprezintă. Altfel, nota era 1. S-a făcut școală, nu jucărie!“

Reper 24 – Ce mai faceți, ce se mai întâmplă, nea Ioane, la Dognecea?

Ion Stoianovici – Mă doare sufletul de ce văd că trece pe drum. Schweighofer-ul parcă a ajuns la noi. Văd cum trec mașinile încărcate cu lemne și săracul drum cum suferă, de am ajuns să ne dăm din groapă în groapă. Și asta o resimt zilnic sau de câte ori când merg eu la Reșița sau vin turiști care trec pe aici ca să ajungă la lac.

Apropo de lac, aici vara veneau oamenii să se relaxeze, iar unii, care nu aveau posibilități, veneau și petreceau clipe de relaxare chiar în coada lacului. Dar acum cine să mai vină, dacă lacul care era odată limpede astăzi e tulbure și nămolos?

Fenomenul despre care vorbește nea Ion se datorează necorectării cursurilor de ogașe de pe versanții pădurilor din Dognecea și ca urmare a intervenției iresponsabile cu utilaje forestiere a celor care se ocupă de exploatarea masei lemnoase.

Pentru a înțelege despre ce fenomen vorbim, putem doar să ne gândim că pentru a ajunge la momentul exploatării, un fag, un gorun, un frasin ar trebui să atingă vârsta de 110 – 120 de ani iar agenții economici îl taie fără milă într-un minut!  În legătură cu modul în care este exploatată masa lemnoasă în zona Dognecea, fostul silvicultor afirmă că „astăzi vezi pădurea pe picior iar mâine o vezi la pământ sau încărcată în camioanele care iau calea depozitelor și mai apoi lemnu-i valorificat peste hotare“. Înainte de exploatarea masei lemnoase ar fi necesar ca aceste cursuri de pâraie și ogașe să beneficieze de lucrări de regularizare pentru ca mâlul să fie decantat înainte ca acesta să ajungă în lacul Dognecea pentru a nu oferi aspectul inestetic al luciului de apă, așa cum se poate vedea și în imaginile surprinse la fața locului. (Foto) Un pitoresc confiscat de către cei care taie pădurile din jurul comunei Dognecea. Nea Ion are lacrimi în ochi atunci când își amintește cum bea apă limpede, luată în căușul palmelor, din ogașul care acum este maro.

Sesizate, Comisariatul GNM și Apele Române cer un scurt răgaz…30 de zile! 

Situația a fost deja prezentată atât Comisariatului Gărzii de Mediu dar și la sediul Apelor Române de către cetățenii revoltați din comuna Dognecea. Reprezentanții acestor instituții au cerut un „răgaz“ de 30 de zile pentru a oferi un răspuns. Atât să fie nevoie pentru un lucrător care trebuie să se preocupe în principal de protejarea mediului și a cursurilor apelor râurilor, pârâurilor, pentru a introduce cheia în contactul autovehiculelor plătite din bani publici și a ajunge la locul sesizării? „Doar“ 43.200 de minute?

Din păcate, situația de la Dognecea impune mai multă operativitate și pragmatism din partea autorităților, care ar trebui să intervină pentru salvarea pădurilor din zona Dognecea, a lacului Dognecea, acestei zone pitorești din Caraș-Severin care ar trebui protejată de acești exploatatori de masă lemnoasă care o calcă fără milă în picioare.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157681346483956″]

P.S.

L-am întrebat pe Ion Stoianovici despre viață, despre Dognecea, dar mai ales am stăruit în legătură cu devenirea domniei sale în lumea silviculturii. „Am slujit la un renumit șef de ocol, Dumnezeu să-l Odihnească, Rotaru Gheorghe, cu dragoste și devotament am slujit pentru codrii românești iar acuma m-apucă jălea când văd dezastrul din pădurile Ocolului Silvic Bocșa Română. Mă bucur totuși că din arborele genealogic al fostului meu șef, descendenți pe linie directă îi sunt fiul Stejărel Rotaru, eminent silvicultor și un om care își demonstrează capacitatea în slujba costumului verde și celălalt fiu care este tot inginer silvic, Ghiță Rotaru. Și tot în aceeași galerie de silvicultori hăruiți de Dumnezeu se înscrie și nepotul fostului meu șef, care este tot inginer silvic“. Un cuvânt de apreciere a fost menționat de nea Ion și pentru actualul șef „cu părul alb“ al Ocolului Silvic Bocșa Română, Mihai Moatăr, despre a cărui echipă de ingineri silvicultori, însă, s-a arătat profund dezamăgit.

Închei amintindu-vă că în urmă cu mai mulți ani, cunoscuta realizatoare de show-uri de la PRO TV, Mihaela Tatu își achiziționase o căsuță la Dognecea, chiar pe malul Lacului, de care era tare mândră și unde se retrăgea adeseori. Recent starul media și-a vândut proprietatea. Să-i fi dispărut inspirația Mihaelei odată cu dispariția cristalinului apei din lacul Dognecea?

Sergiu TABAN

Romel Buzescu, şeful Gărzii Forestiere Judeţene, a vorbit la cea mai recentă şedinţă de Colegiu Prefectural despre controalele desfăşurate de instituţia nou înfiinţată în ceea ce priveşte situaţia regenerărilor pădurilor cărăşene. Potrivit acestuia, în judeţ nu se taie mai mult lemn decât este prevăzut.

Judeţul Caraş-Severin stă bine la capitolul suprafaţă împădurită. Cu aproape 415 mii de hectare de pădure, ceea ce înseamnă 49 la sută din suprafaţa judeţului, Caraşul depăşeşte cu mult media pe ţară, de 28 la sută, şi chiar şi pe cea europeană, 32 de procente. Deşi instituţiile şi organizaţiile implicate în protecţia mediului reclamă în mod constant tăierile ilegale care defrişează pădurile cărăşene, autorităţile cu atribuţii de control în domeniu susţin că situaţia nu este deloc alarmantă.

„Judeţul Caraş-Severin este bine reprezentat în păduri, având o suprafaţă totală de 414.980 hectare. Din aceste păduri se pot recolta anual 1.030.000 metri cubi, conform prevederilor amenajamentelor silvice, aceasta fiind o sursă importantă în economia judeţului. Menţionez şi subliniez faptul că în ultimii zece ani nu s-a recoltat lemn mai mult decât posibilitatea prevăzută. În anul 2013 s-au recoltat 827.000 metri cubi, iar în 2014, 800.000 metri cubi, adică, în medie, 80 la sută din posibilitate”, a precizat Romel Buzescu, şeful Gărzii Forestiere Caraş-Severin.

Acesta recunoaşte că, din cauza cererii tot mai mari de lemn de foc, în ultimii doi ani a crescut numărul suprafeţelor pe care s-au făcut tăieri, însă dă asigurări că administratorii pădurilor pun foarte mare accent atât pe procesul de regenerare, cât şi pe împăduriri.

„În toamna acestui an a fost executat controlul anual al regenerărilor, o activitate care se desfăşoară în fiecare toamnă în perioada 1 – 15 septembrie şi are ca scop determinarea reuşitei regenerărilor şi stabilirea lucrărilor ce trebuie executate în continuare. A fost supusă controlului suprafaţa de 4327 hectare, din care 1173 hectare regenerări artificiale şi 3111 hectare regenerări naturale. Regenerările artificiale se fac în completarea celor naturale, în special cu puieţi din specii de răşinoase, speciile de bază fiind asigurate din regenerarea naturală. Pe lângă suprafeţele forestiere existente, Direcţia Silvică a preluat şi terenuri degradate, cum este cel care a aparţinut SC Miniera Anina, în suprafaţă de 190,2 hectare, împădurit cu specii cu exigenţe reduse, ca pinul negrul, salcâm, mesteacăn şi plop, şi un alt teren cu suprafaţa de 80 hectare la Bocşa, împădurit în toamna anului 2012 şi primăvara anului 2013”, a explicat Romel Buzescu.

Diana RADU

foto Romel Buzescu: caon.ro