Voucherele de vacanță acordate salariaților din sistemul public ar putea fi folosite pe viitor și de copii acestora. Senatorul cărășean Ionuț Chisăliță a inițiat un proiect legislativ conform căruia cheltuielile cu taberele școlare, naționale și tematice, vor putea fi acoperite cu aceste tichete de vacanță. Proiectul, inițiat alături de senatorul Gabriel Botnariu a fost deja depus spre dezbatere la Senat.

„În calitate de co-inițiator, alături de colegul meu senatorul Botnariu Gabriel, am depus la Senat un proiect ce vizează modificarea legii privind acordarea voucherelor de vacanță pentru a extinde avantajele folosirii acestora. Proiectul a plecat de la beneficiile reale rezultate și  a dorinței noastre că aceste vouchere  să poată fi folosite de toți membrii familiei fără că beneficiarul să îi însoțească.  Mai precis,  vorbim de posibilitatea ca aceste vouchere să poată fi folosite în folosul și binele copilului sau copiilor beneficiarului! Sunt convins că toți vor vota un asemenea proiect”, precizează Ionuț Chisăliță.

Numărul familiilor care pot asigura copiilor accesul la diverse tabere, fie ele de relaxare, fie în scopuri de învățare este limitat, așa cum sunt limitate și posibilitățile de a acorda gratuit accesul la aceste tabere din partea statului, susțin inițiatorii proiectului: „Prin urmare, s-ar rezolva una din marile probleme ale statului, suplimentându-se indirect locurile gratuite pentru taberele de copii”.

Guvernul a deci ca toţi salariaţii din sistemul public să beneficieze de vouchere de vacanţă în valoare de 1.450 de lei şi în următorii doi ani.  Aproape 80% dintre angajații la stat vor primi voucherele de vacanță pe 2019 până la 1 iunie, astfel încât aceștia își pot achita deja concediul dacă au de gând să plece în iunie. Restul de 20% ar urma să le primească în cursul lunii iunie, mai ales că hotelierii pun presiune pe Guvern să nu amâne acordarea acestui beneficiu.

Diana RADU

Consilierii județeni cărășeni și-au dat acordul de principiu pentru preluarea mai multor bunuri imobile de la Ministerul Tineretului și Sportului, având în vedere strategia de descentralizare a Guvernului, care prevede printre altele desființarea Direcțiilor Județene de Sport și preluarea competențelor acestora de către forurile județene. Practic, zeci de imobile, inclusiv taberele Râul Alb și Vila Klaus ar trece în administrarea Consiliului Județean.

„Consiliul Județean Caraș-Severin și-a dat acordul de principiu de a prelua de la Ministerul Tineretului și Sportului o serie de obiective pe care acest Minister, prin intermediul Direcției Județene le are în județul nostru. Evident, ne-am dat acest acord  de principiu cu observațiile la fiecare imobil în parte legate de apartenență, legate de existența sau nu a CF-urilor, de drepturi de proprietate, de existența sau nu a clădirii efectiv și o să continuăm să avem o corespondență cu Ministerul Tineretului și Sportului”, a explicat președintele CJ CS, Silviu Hurduzeu.

Din lista destul de consistentă a imobilelor ce ar urma să fie preluate de forul județean, o mare parte sunt în stare avansată de degradare, altele nu sunt intabulate (tabăra din Poiana Mărului sau Maciova), au fost retrocedate (tabăra Băile Herculane) sau efectiv nu mai există (tabăra Jerveni).

Ce va face Consiliul Județean când va prelua bunurile Direcției Județene de Sport? „Va trebuie să identificăm fonduri să le întreținem”, afirmă Hurduzeu.

„Unele sunt în stare de funcționare, cum ar fi tabăra de la Râul Alb, celelalte sunt într-un stadiu destul de avansat de degradare, mă refer aici la Vila Klaus, la imobilul de la Herculane pe care îl are Direcție de Tineret și Sport și care nu sunt folosite, ele în acest moment fiind închise. Pe măsură însă ce vom vedea efectiv ce ni se va transmite și cu ce obligații, vom găsi soluții pentru a le păstra pe cele care sunt în stare de funcționare, iar în ceea ce le privește pe cele care sunt în acest moment închise, există și posibilitatea de a le schimba destinația. Dar, probabil că va fi o prevedere legală în acest sens și există  și posibilitatea de a accesa sume de bani prin CNI pentru aceste imobile”, a mai precizat președintele forului județean.

Karina TINCUL

Mii de elevi își petreceau pe vremuri parte a vacanțelor de vară în taberele școlare din județul Caraș-Severin. Din păcate, din cele 10 tabere situate în peisaje de vis cu care se mândrea odată județul, una singură mai este în prezent deschisă, restul fiind puse în conservare și așteptând fonduri pentru a fi reabilitate. Fonduri care însă nu se grăbesc să apară, deși autoritățile susțin că s-au făcut toate demersurile posibile pentru a se găsi finanțări pentru repunerea în circuit a taberelor din Caraș-Severin.

Problema taberelor școlare, pe care s-a pus lacătul rând pe rând și care par să fi fost date uitării, a fost readusă în discuție în ședința Colegiului Prefectural de luna aceasta de inspectorul școlar general Ioan Benga, care se întreba retoric: „Unde sunt taberele din județul Caraș-Severin?”

„Suntem în situația în care nu putem să răspundem la această întrebare. Avem un singur centru: centrul de agrement de la Râul Alb, restul a intrat în uitare. Avem o grămadă de tabere care au fost și sunt în niște locuri minunate, dar care acum arată într-o stare jalnică. Vă spun foarte sincer că dacă nu scriem proiecte nu vom salva multe lucruri din județul Caraș-Severin”, a adăugat Benga.

Cel care s-a simțit dator să îi răspundă a fost proaspătul subprefect al județului, Cătălin Hogea, cel care a ocupat ani de zile funcția de director a Direcției Județene de Tineret și Sport, în ogradă căreia se află și taberele din județ.

„Suntem intabulați cu toate cele 10 tabere, avem acte pe ele, avem extrase de CF, dar din păcate nu am găsit până acum nici un program care să ne susțină să putem să le reabilităm. A fost o circulară dată pe vremea dnei Ridzi în care s-a interzis să se investească în orice fel de tabără școlară, doar în cele funcționale. Din păcate, în perioada respectivă doar Râul Alb era funcțional.

Am avut chiar un proiect transfrontalier depus cu parteneri de la Veliko Gradiște, am ajuns până în faza de eligibilitate și ne-am împotmolit la Minister, că nu puteau să ne asigure cash flow-ul, adică banii pe care trebuia să îi derulăm pentru plata în avans a lucrărilor.

Am încercat și pe parteneriate publice-private, și aici, din păcate, au fost foarte multe piedici, pentru că de abia spre sfârșitul anului trecut s-a reglemetat încă o dată legea parteneriatului public-privat”.

Hogea a adăugat că s-a încercat și predarea către Compania Națională de Investiții a Vilei Klaus, prin intermediul Consiliului Județean, dar că răspunsul primit de la CNI a fost că nu există linie de finanțare pentru reabilitarea acesteia.

În prezent, singura tabără funcțională din Caraș-Severin este cea de la Râul Alb, celelalte 9 fiind închise de ani de zile (taberele Jervani, Cireşnaia, Brebu Nou, Maciova, Băile Herculane, Poiana Mărului, Delineşti, Valea Minişului şi Vila Klaus).

Karina TINCUL