La 40 de zile de la Nașterea Domnului, în data de două februarie, Biserica sărbătorește „Întâmpinarea Domnului“ sau Stretenia. Ziua aceasta se mai numește în popor și Ziua Ursului. Acum, anotimpul rece se luptă cu cel cald, moment propice pentru a face previziuni meteorologice.

Se spune din bătrâni astăzi ursul iese din bârlog și joacă jur-împrejur. Dacă afară e soare și ursul își vede umbra, se va speria și se va întoarce în bârlog, unde va mai sta 6 săptămâni, pentru că atât va mai ține iarna. Dacă nu-și va vedea umbra, atunci va rămâne afară și iarna se va opri, iar primăvara urmează să se apropie.

Tradiția populară mai spune despre Ziua Ursului că este una cu multe ceasuri rele, iar cine face nuntă astăzi, va avea parte numai de necazuri și nu-i va merge bine. Este și o sărbătoare a babelor, care se adună toate la un loc și vorbesc vrute și nevrute.

Un obicei vechi care se mai practică în ziua de Stretenie, este „Târcolitul viilor“. Conform acestuia, capul familiei are datoria de a trece pe la vie în dimineața acestei zile. Totodată, gospodarul trebuie să aibă la el un fel de caltaboș (bundarete) și o sticlă de vin în traistă. Va oficia un fel de ritual: va ocoli via de trei ori, va pune în fiecare colț al podgoriei un caltaboș, după care va tăia o coardă de viță de vie, o va unge cu funingine și va bea o gură de vin. La final, după ce toate acestea au fost îndeplinite, va rosti o formulă magică: „ Doamne să-mi faci strugurii cât bundaretele de mari“. În general ziua de Stretenie se ține pentru sporul casei și pentru sănătate.

Superstițiile specifice acestei zile sunt numeroase, multe dintre ele făcând referire la vremea care va urma: cine va lucra astăzi, va cădea în boală și i se va strâmba gura; dacă un bou va bea apă din streașina casei, atunci anul va fi cu mană pentru albine și oi; dacă este cald, atunci în timpul anului vara va fi călduroasă și îmbelșugată, iar dacă este frig, ger și viscol, atunci vara va fi răcoroasă și neroditoare.

(bundaretele – un amestec de carne, ficat, inimă, splină si slănină fiartă de porc, se fierbe, se sfințește, se taie felii și se mănâncă în vie după un ritual exact fiind purtător de forte magice și înnoitoare.)

sursă foto: spiritualitate Daco-Românească-WordPress

Dan AGACHE

Crăciunul, considerat de mulți ca fiind cea mai frumoasă și așteptată sărbătoare a anului. Ziua nașterii lui Isus Cristos este sărbătorită în mod diferit în fiecare colț al lumii, deși există câteva elemente împărtășite de majoritatea culturilor, cum ar fi Moș Crăciun sau bradul de Crăciun. În România, Crăciunul este o sărbătoare petrecută în sânul familiei, alături de rude sau prieteni, cu mese îmbelșugate, colinde și multă voie bună. Nu lipsesc bineînțeles tradițiile și chiar supertițiile de Crăciun, unele care mai supraviețuiesc doar în lumea satului, iar altele păstrate încă și la orașe.

Astfel, deşi mai nou românii împodobesc bradul de Crăciun când le permite timpul, uneori chiar și la început de decembrie, acesta se împodobește conform tradiției în seara de Ajun, pe 24 decembrie;

În ziua de Ajun se taie câte un măr, iar dacă mărul are viermi, se spune că cel care a tăiat fructul va fi încercat de boală tot anul, iar dacă mărul este putred, atunci va muri;

În ziua de Ajun nu sunt permise supărarea, certurile şi loviturile: cel care loveşte cu pumnul va primi înapoi tot atâţia pumni cât a dat;

Conform unei superstiţii, în ziua de Ajun nu este permis consumul de rachiu. Se spune că cel care bea rachiu pe 24 decembrie, va fi batjocorit de diavol;

Un obicei popular este aducerea unei crenguţe de vâsc în casă. Aceasta este aducătoare de noroc, belşug şi alungă certurile şi ghinionul;

O tradiţie presupune împodobirea bradului de Crăciun cu un săculeţ mic, umplut cu boabe de fasole albă. Acestea simbolizează puritatea sufletului;

Casa nu trebuie măturată în ziua de Ajun, căci aşa se alungă tot norocul;

O superstiţie spune că dacă un bărbat intră primul în casă în ziua de Ajun şi ziua de Crăciun, familia va fi binecuvântată cu noroc tot anul care urmează;

Diana RADU

Cu toate că superstiția a fost definită de către Edmund Burke ca fiind „religia minților slabe”, românii se feresc de ghinioanele din noul an, așa cum scrie la carte.

Superstițiile sunt multe, clasificate pe categorii și care presupun interdicții stricte cu privire la culorile care trebuie sau nu purtate,  bucatele care trebuie mâncate sau alte idei care mai de care, ce se respectă în noaptea de Revelion.

În ceea ce privește banii, se spune că pentru a avea o situație financiară mai bună în anul următor, este bine să avem bani în buzunar în noaptea dintre ani. Mai mult, sunt mulți cei care consideră că nu este indicat să oferim bani sub nicio formă în zilele de 31 decembrie și 1 ianuarie, pentru că acest lucru ar putea atrage ghinion la bani tot anul următor.

Nici norocul în noul an nu este scăpat din vedere. Pentru a te bucura de belșug și noroc, se spune că este bine ca prima persoană care ne trece pragul în noaptea de Revelion să fie un bărbat brunet, și asta pentru că se consideră că blonzii, roșcații și femeile sunt aducători de ghinion. De asemenea, este indicat ca musafirul brunet să ne aducă o crenguță de vâsc, pâine și sare.

Mai mult, pentru a avea un an luminos și bun, vorba din bătrâni spune că este bine să lăsăm o lumânare sau o lampă aprinsă până în zori, iar la miezul noptii, toate ușile să fie larg deschise, pentru a lăsa anul cel vechi să iasă liber.

Poate cea mai respectată superstiție de Revelion este cea care spune că în noaptea de Anul Nou se poartă culoarea roșie, pentru a ne aduce noroc, iar pe 1 ianuarie se poartă haine noi.

Superstițioșii trebuie să fie atenți și la interdicțiile pentru noaptea dintre ani care, dacă nu sunt respectate, pot aduce ghinioane în lanț, tristețe și sărăcie, în anul care urmează. Astfel, se spune că nu este bine ca noul calendar să fie desfăcut înainte ca anul în curs să se încheie.

Mai mult, este considerat semn rău ca Anul Nou să ne găsească fără bani în buzunar sau cu datorii neachitate, iar în prima zi a anului nu avem voie să aruncăm nici măcar gunoiul, dacă nu vrem să atrageam asupra noastră tot felul de ghinioane.

Tot pentru prima zi din noul an există interdicție la a se mătura, spăla, sau a aduna cereale, și asta pentru a nu atrage saracirea casei.

O altă superstiție spune că cine va dormi în ziua de 1 ianuarie va fi leneș tot anul.

Alexandra JURCA

Info: crestinortodox.ro