În perioada 1-5 iulie 2019, Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, Primăria și Consiliul Local Băile Herculane au derulat Festivalul Internaţional de Folclor “Hercules”, ediţia 49.

Manifestarea s-a bucurat de un real succes, fiind cel mai longeviv festival din ţară. Acest lucru a fost remarcat de specialiştii în domeniu, Festivalul fiind inclus în circuitul celor mai reprezentative festivaluri din ţară şi străinătate.
Participanţii de peste hotare, dar şi cei din ţară şi judeţ au adus cântecul şi jocul tradiţional pe Valea Cernei şi au reuşit să ofere momente de neuitat prin evoluţia scenică extraordinară.

Model multicultural şi multietnic, Banatul Montan a invitat şi formaţiile minorităţilor din judeţ pentru a menţine ideea de bună convieţuire din acest spaţiu.
Festivalul Internaţional de Folclor “Hercules”, ediţia 49 are o largă adresabilitate, atât în rândul specialiştilor, cât şi a cetăţenilor români şi străini, iubitori de frumos şi care ţin la identitatea naţională.

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin a încercat astfel să realizeze prin acest eveniment cultural o simbioză între cultura tradiţională şi turismul din minunata staţiune, Băile Herculane, fiind promovat astfel întreg Banatul de munte.
Marți, 2 iulie 2019, de la ora 11.00 sala de ședințe a Primăriei Băile Herculane a găzduit întâlnirea delegațiilor, a conducătorilor de grup cu reprezentanții organizatorilor județeni și locali.

Cu acest prilej au fost stabilite punți de legătură între organizatori și colaboratorii invitați.
Fiecare ansamblu a primit din partea organizatorilor un cadou cultural conținând o diplomă, trofeul Festivalului, un CD aniversar Ansamblul „Semenicul“ 50 de ani de existență culturală și materiale promoționale cu Festivalul și binecunoscuta stațiune Băile Herculane.
Ediția cu numărul 49 a Festivalului Internaţional de Folclor “Hercules” a fost prezentată de îndrăgita solistă de muzică populară, Mirabela Delia.

„Mulțumirile CJCPCT CS se îndreaptă spre publicul spectator și telespectator dat fiind faptul că evenimentul a fost transmis live pe facebook de către Remus Marcu, referent CJCPCT CS. Manifestarea a fost și înregistrată pentru arhiva CJCPCT CS de Bujorel Purice, referent CJCPCT CS. Aceleași sincere mulțumiri mass-mediei locale și naționale, mulțumiri călduroase și recunoștință tuturor colaboratorilor acestei prestigioase acțiuni culturale”, a declarat managerul CJCPCT CS, Ioan Benga.

Ansamblul „Semenicul“ şi Orchestra „Virtuozii Semenicului“ ‒ evoluţie de excepţie atât în cele trei zile de Festival „Hercules“ cât şi la „Festivalul Inimilor“ de la Timişoara, remarcându-se tinerii dansatori, orchestra condusă de Petrică Viţa precum şi recitalul Ramonei Viţa, Denisei Ţanigoi, Antoniei Franţ şi a lui Pavel Zăvoianu.
Echipa CJCPCT CT formată din directorul Festivalului, prof. Ioan Benga, managerul CJCPCT CS; Titian Puichiță – șef serviciu; Herac Angelica – referent; Geta Havei – referent; Ifrim Marinela – administrativ; Anca Claudia – contabil; Iorga Nona – consilier juridic; Emanuel Ilie – administrativ și Petrică Enache – conducător auto și în acest an au contribuit la realizarea unei ediții de ținută.

La ediția anului 2019 a Festivalului Internaţional de Folclor “Hercules” au strălucit ansambluri de copii şi tineret, dar şi profesioniştii din Caraş-Severin şi ţară.
Cu nădejdea că bunul Dumnezeu va îngădui să aniversăm 50 de ani în 2020, ne exprimăm bucuria că am dăruit din preaplinul sufletului tuturor celor care au dorit să fie părtași la cel mai important eveniment folcloric al județului Caraș-Severin.

Elena FRANȚ

Festivalul de Teatru pentru copii “Lumea Poveștilor”  a tras cortina! Cea de-a II-a ediție a festivalului s-a bucurat de un real succes și asta atât datorită multitudinii și diversității evenimentelor care s-au desfășurat pe toată durata festivalului, cât și devotamentului și sprijinului celor implicați.

În  perioada festivalului, au avut loc 25 de evenimente culturale importante: spectacole jucate în spațiul Teatrului de Vest Reșița, proiecții 4K în Domul-Planetariu, spectacole la Cinema Dacia, parade stradale cu personaje de poveste, ateliere creative pentru copii, spectacole interactive în aer liber, în parcuri, reprezentații în cartierele marginalizate din Reșița, în localități din județ: Moldova Nouă, Băile Herculane, Oțelu – Roșu , Caransebeș, Carașova, Bocșa, Berzovia.

Pe parcursul celor opt zile din 1 până în 8 iunie, orașul Reșița a devenit un oraș viu, mai frumos din punct de vedere cultural și social. Comunitatea a participat  cu bucurie și entuziasm la evenimentele și activitățile de cultură propuse în cadrul festivalului. Universul creat în cadrul evenimentului a creat un bun context de întâlnire pentru membri comunității, motiv pentru care spațiul public “Orașul” a devenit punctul central, decorul de bază al festivalului.

Un element de impact pentru oraș l-a avut Domul, acesta a fost amplasat în centrul Reșiței. Acest dom, un uriaș cort gonflabil, este considerat la acest moment cel mai mare planetar din România și efortul făcut cu aducerea lui a contribuit incontestabil la completarea imaginii festivalului din piața centrală Reșiței.

În cadrul festivalului au fost aproape 3000 de vizitatori în Dom, 3000  de spectatori în sălile de teatru și cinema, peste  2000 de spectatori la paradele, atelierele  și spectacolele din Centrul Civic, în  parcurile din Govândari și  cartierul Mociur.

Teatrul de Vest Reșița a facilitat intrări gratuite pentru 300 de copii de la Centrul  Școlar pentru Educație Incluzivă „Primăvara” Reșița și de la centrele de zi ale Fundației Humanitas „Pro Deo” și copii din Mociur.

Managerul Florin Ionescu a declarat că succesul manifestării se datorează în mare măsură partenerilor Teatrului de Vest Reșița care au susținut evenimentul: Consiliul Județean Caraș-Severin și Primăria Reșița și mulțumește tuturor celor implicați în reușita festivalului.

Elena FRANȚ

Problemele cu alimentarea electrică persistă în județul Caraș-Severin, unde la mai bine de trei zile de la ninsorile abundente căzute, firma care furnizează și facturează energia electrică ENEL, nu reușește să soluționeze problemele apărute la cetățeanul plătitor de facturi nesimțite.

În continuare în Caraș-Severin, mai bine de 35 de localități sunt nealimentate total sau parțial cu energie electrică, amintind aici Fizeș, Bocșa, Bolvașnița, Brebu, Buchin, Caransebeș, Ciudanovița, Doclin, Dognecea, Ezeriș, Fîrliug, Forotic, Goruia, Lupac, Obreja, Oravița, Oțelu Roșu, Păltiniș, Ramna, Rusca Montană, Sacu, Șopotu Nou, Târnova, Ticvaniu Mare, Turnu Ruieni, Zorlențu Mare, Naidăș, Racășdia, Berliște, Nicolinț, Reșița, Băile Herculane, Moldova Nouă, Ciuchici.

Un lucru care ar trebui să dea de gândit autorităților, situația creată în aceste zile în peste 50 de localități din Caraș-Severin, obligându-i pe șefii județului să cheme la o discuție furnizorul de energie electrică. Strategia județului ar trebui să aibă în vedere și acest aspect iar situația prin care trec județe Timiș și Caraș-Severin să nu se mai repete prea curând. Politicienilor, faceți legi, dați hotărâri care să fie un ajutor pentru oameni, nu pentru interesele voastre meschine, voi, politicienii, pe care va ales poporul, astfel încât acestor ignoranți în raport cu nevoile simplului cetățean, pe numele lor ENEL să le fie retras accesul de pe piața furnizorilor de energie electrică. Are și batjocura limitele ei, chiar și pentru italienii de la ENEL.

Cu siguranță marketingul funcționează la parametrii optimi pentru ENEL, pe a cărui site, dacă ești curios să intri, prima întrebare este „Unde se află locuinţa sau afacerea ta?“Alege judeţul de provenienţă pentru a primi oferte de produse şi servicii la preţuri cât mai exacte. Da de ce te interesează pe tine unde e locuința și afacerea mea? Ca să mă lași în beznă cu săptămânile și să îmi pui afacerea pe butuci? Mai bine spune-ne unde ești tu, că te găsim noi pe tine!

Deci cooptarea de noi „victime“ prin pachetul „super-ofertant“eneL, „FĂRĂ CURENT ÎN PREAJMA SĂRBĂTORILOR“, se dovedește a fi un fenomen de succes. Propunem firmelor care au același obiect de activitate cu cel al ENEL-ului, indiferent de locul unde sunt locate acestea, să depună oferte la redacția noastră iar noi îi vom promova gratuit pe REPER 24, indiferent de timpul care merită alocat acestei campanii de publicitate.

Până atunci anunțăm noul slogan dedicat de cărășeni ENEL-ului, prin care aceștia își manifestă entuziasmul pentru modul în care societatea și roboții de la telefoanele dispeceretelor s-au manifestat plenar în favoarea soluționării cetățenilor lăsați în beznă și frig de atâtea zile: #TUVĂNGURĂ de simpatici!

Acest material este un pamlet și trebuie tratat ca atare!

Sergiu TABAN

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Echipa Asociației ALMA, împreună cu echipa Susy Utzinger Stiftung für Tierschutz, a mai bifat o campanie de sterilizare în județul Caraș-Severin, în perioada 23 – 25 iulie. Au fost sterilizate 88 de animale, câini și pisici, cu și fără stăpân din Boșca.

Este cea de-a  treia campanie de sterilizare în Bocșa și prima din acest an. Organizatorii au fost surprinși că oamenii au fost receptivi, ca au venit în număr mare și că au înțeles importanța sterilizării. Având în vedere faptul că orașul Bocșa se confruntă cu un fenomen acut de înmulțiri și abandon în zonele rurale, implicarea deținătorilor de animale a adus o nota de optimism organizatorilor, aceștia manifestându-și intenția de a continua campaniile de sterilizări în orașul cărășan.

„În cele trei zile dedicate campaniei de sterilizări din Bocșa, 88 de animale, câini și pisici, au fost sterilizate. S-a muncit intens, fără pauze de respiro pentru ca în cele trei zile să fie cuprinse cât mai multe animale în programul de sterilizari. Dorim să mulțumim oamenilor care au răspuns pozitiv apelului nostru și au venit în număr mare cu animalele proprii la sterilizat, înțelegând ca sterilizarea e singura modalitate civilizată de stopare a înmulțirilor necontrolate și a fătării puilor nedoriți. Mulțumim din suflet organizației Susy Utzinger Stiftung für Tierschutz care a finanțat această campanie oferind astfel locuitorilor Bocșei accesul la sterilizari gratuite. Mulțumim din suflet medicului Darius Terhes si asistentului sau, Robert care au muncit trei zile fără pauză”, a declarat, pentru Reper24, Monica Sofia Izvănariu, reprezentantul Asociației ALMA.

Sterilizările gratuite vor continua la Bocșa, data următoarei camaniei fiind anunțată pe pagina de facebook a asociației, dar și în presa județeană, conform celor transmise de cei de la Asociația ALMA.

Diana RADU

După prezența de luni seară pe scena Teatrului de vară din Băile Herculane, la Festivalul Internațional de Folclor „Hercules“ – ediția nr. 48, Ansamblul Semenicul a revenit acasă, în orașul de pe Bârzava, unde a susținut un spectacol memorabil în Parcul Tricolorului, preț de două ceasuri, la Zilele Reșiței.

Suitele de dansuri care au pus în valoare cele 16 perechi de dansuri ale celebrului ansamblu și orchestra Virtuozii Semenicului au trezit din amorțire publicul, cel care a avut în față exemplul unei reveniri în forță a acestui grup de artiști care se dăruiesc prin cântec și joc tradițional românesc.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157697050270741″]

În anul Centenarului, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradționale Caraș-Severin, prof.  Ioan Benga, a demonstrat că nu trebuie să ai pedigree-ul unor nume grandioase precum cel al coregrafilor Afilon Lațcu, Ion Muntean sau al regretatului manager Velișcu Boldea,  pentru a repune lucrurile pe făgașul normalității și chiar să depășești o stare de automulțumire. Îți trebuie voință, ambiție, tenacitate și o mare dragoste pentru folclorul bănățean de pe aceste meleaguri. Iar profesorul Benga, cel puțin până în acest moment, arată că alături de echipa de la CJCPCT poate să revigoreze mișcarea folclorică numită „Ansamblul Semenicul“.

În recitalul propus de Semenicul, au oferit cântări frumoase publicului numeros de la Reșița, soliștii vocali Petrică Miulescu Irimică, Ramona Vița, Georgiana  Vița, Maria Hurduzeu, Antonia Franț,  Lorena Nica, Giorgiana Marișescu.

Momente de virtuozitate instrumentală am reținut la artiștii Petrică Vița (pentru mine rămâne fascinantă partitura propusă de fiecare dată de taragostistul nr.1 al momentului), Costel Pițigoi la saxofon și fluier, Marian Duțu la vioară, Trăilă Domilescu la trompetă și mulți alți instrumentiști pe care îi vom puncta și cu alte ocazii. Urmăriți integral, în două părți, înregistrarea spectacolului Ansamblului Semenicul de la Zilele Reșiței, dintr-o frumoasă seară de vară, de 3 iulie 2018, imagini oferite de RED PRODUCTIONS:

Apreciată prin aplauze vii a fost și prezența Ansamblului Semenicul la Festivalul Inimilor care a avut loc a doua zi, pe data de 4 iulie, la Timișoara, pe scena din Parcul Rozelor.

Încă odată, doina Ramonei Vița a răsunat dumnezeiește, peste o Timișoară sensibilizată profund la auzul muzicalității acestei fiice a munților Banatului. Și chiar dacă spectacolul Semenicului nu a avut întinderea de la Hercules și de la Custom Reșița, momentele de la Timișoara vor rămâne întipărite în memoria celor care, așa cum ne-au mărturisit, și-au făcut timp special să ajungă în Parcul Rozelor pentru a-i întâlni pe citez, „ai noștri dă fală“ din Căraș. Tabloul muzical-coregrafic susținut în cadrul Festivalului Inimilor de la Timișoara a îngemănat un mănunchi de jocuri cu tânăra formație de dansuri, coregrafii semnate de Simion Dragalina și Dorin Cucuruz.

Un profund respect pentru artiștii și diriguitorii destinului acestui colectiv de artiști valoroși pentru aceste trei zile de spectacole, în trei orașe diferite, Băile Herculane, reșița și Timișoara, în care Ansamblul Semenicul a dovedit că are valoarea de a reprezenta cu cinste Banatul și de ce nu țara, și la nevoie chiar se poate autodepăși.

Urmăriți înregistrarea spectacolului oferit de Ansamblul Semenicul la Festivalul Inimilor de la Timișoara, imagini oferite de RED PRODUCTIONS

Sergiu TABAN

Când auzi sau rosteşti numele localităţii Soceni, primul cuvânt care-ţi trece prin minte e „pâine”. Asocierea vine de la sine, fiindcă, atracțiile știute de toată lumea pe drumul dintre Caransebeş şi Reşiţa sunt Mânăstirea Brebu şi brutăria căreia nimeni nu-i ştie numele, însă toţi opresc în faţa ei şi pleacă acasă cu plasele pline de pită.

Pită caldă, care umple de miros îmbătător habitaclul autoturismului şi din care până acasă ți-e imposibil să nu mănânci jumătate, aşa, goală şi ruptă cu mâna.

Când am hotărât să merg acolo şi să scriu despre ea, pentru că bănuiam că în spatele succesului pâinii se află o poveste interesantă, i-am spus patronului din capul locului că nu de publicitate e vorba, nu-i cerem niciun leu, ci de pură curiozitate jurnalistică.

Şi Iosif Ţibru ne-a invitat la el în birou, deşi, sincer, cum mereu l-am văzut numai în hală sau la geam, nici nu bănuiam că are aşa ceva. Acolo a început să ne răspundă la întrebări, după care povestea a curs de parcă ne-am fi cunoscut de-o viaţă…

Afacerea a demarat-o în 1998, primăvara, chiar dacă în momentul acela nu ştia absolut nimic despre pâine. Prima încercare a făcut-o însă cu patru ani înainte, la Ezeriş, împreună cu un asociat, dar lucrurile nu au mers deloc bine şi a renunţat. A luat-o de la zero şi în privinţa cunoştinţelor, şi în cea a banilor.

„La început n-am avut bani decât pentru doi saci de făină. Dimineaţa am vândut pita şi am mers şi-am mai cumpărat doi… Aşa am început… Singur, de fapt cu familia, m-a mai ajutat o vecină până când am ajuns să-mi permit să fac angajări, după vreo şase luni. Acum am 18 angajaţi, şi lucrăm non-stop, 24 de ore din 24”, ne-a spus Iosif Ţibru.

Brutăria scoate cam 10-12 „cuptoare” pe zi, din două în două ore, fiecare cu o capacitate de 140 de pâini, ceea ce înseamnă undeva la 1.500 de pâini pe zi, pe care le desface în cele două magazine proprii din Reşiţa şi o distribuie unui număr de nouă agenţi economici, apoi la Lugoj şi în satele din jur, brutăria rămânând, bineînţeles, locul cu cel mai bun vad.

Întrebat despre secretul „Pâinii de Soceni”, Iosif Ţibru ne-a mărturisit că reţeta a luat-o de la un bătrân din Gătaia.

„Am dat întâmplător acolo peste acel om, care avea un cuptor de pământ. Am avut noroc să nimeresc la bătrânul acela care făcea cuptoare din pământ, nu din şamotă, cum mai văzusem unele. I-am spus să vină să ne facă unul şi nouă, dar a refuzat. Zicea că n-avem noi bani să-l plătim ca să ne facă un cuptor din acela. Ne-a explicat că dacă ni-l face el, trebuie să formeze oameni care să lucreze la el, dacă se strică ceva trebuie să vină tot el să-l repare, aşa că, dacă voiam să învăţăm noi, el ne spune ce şi cum…

Asta se întâmpla pe vremea când am deschis prima brutărie, la Ezeriş, împreună cu asociatul meu. Ce era să facem? Ne-am dus noi la Gătaia, am lucrat de noapte vreo săptămână, până am învăţat să facem pită, iar el ne-a spus toate secretele, a fost cinstit şi corect cu noi. Pe urmă ne-am apucat noi, pe cont propriu. Am mai greşit câteodată, dar am învăţat până la urmă”.

Acum, Iosif Ţibru, la cei 62 de ani pe care îi are, nu mai face pită. A format însă tineri care lucrează la brutăria lui, aceştia fiind din Soceni şi din Reşiţa, niciunul dintre ei nemailucrând în altă parte până să vină aici.

Râde când îşi aminteşte de o întâmplare… „Într-o noapte, tot schimbul mi-a plecat la băut. Era o sărbătoare, nu mai ţin minte ce sfânt, şi au plecat toţi să-şi cumpere bere de la Reşiţa. Între timp, eu m-am trezit, am văzut că ei nu sunt, am sunat la alţii, i-am chemat şi am dat drumul la frământat… Ei, când s-au întors de la Reşiţa şi au văzut că aici se lucrează, n-au mai avut curaj să intre. S-au dus pe drumul lor, că erau de la Târnova…”.

Nu se poate spune cu exactitate câte zeci sau sute de maşini opresc zilnic în faţa brutăriei de la Soceni, şi nici cine cumpără pâine de aici. Iosif Ţibru ştie sigur că nu ratează nicio ocazie nici prefectul judeţului, nici primarul Reşiţei.

Ba, mai mult, chiar doi producători cunoscuţi de produse de panificaţie, unul din Lugoj şi celălalt din Reşiţa, cărora însă, din motive lesne de înţeles, nu le vom da numele, când au drum pe acolo, cumpără pită de la el sau chiar trimi mașinile după ea.

„Am fost la o nuntă în Gorj şi am dus pâine de-aici. La masă, a venit cineva şi m-a întrebat «Asta-i pită de-aia de-acolo, de lângă Reşiţa, de peste deal?». I-am spus că da… Cum trec şoferi pe-aici, se ştie deja de pâinea de la Soceni în toată ţara. Cum pleacă în Austria, îşi iau cu ei cinci, zece piţi şi le bagă la congelator, să ţină”.

După ce ne-a arătat hala de producţie, cuptorul, malaxorul, maşina de feliat şi magazia uriaşă, plină cu saci albi de făină, mi-a trecut prin cap să-i mai pun o ultimă întrebare:

„E ceva ce nu ştiţi despre pâine, domnule Ţibru?”

„Nu” – mi-a răspuns el repede și zâmbind - „nu, nu e!”.

La plecare, ne-a dat fiecăruia câte o pâine caldă. Mirosul ei a umplut interiorul maşinii, iar noi am verificat dacă ceea ce se spune despre „Pita de Soceni” e adevăr sau legendă. Acasă, în plase mai era doar câte o jumătate din ceea ce ne dăduse Iosif Ţibru, bucăţi de pâine cu marginile zdrenţuite, cum rupseserăm cu mâna din ea şi-a trebuit să suflăm în degete, să nu ne ia foc…

Cosmin VLAD