Administraţia locală caransebeşeană a ţinut să marcheze într-un mod mai special cei 26 de ani scurși de la momentul eliberării municipiului de pe malurile Timişului şi Sebeşului de sub dictatura comunistă.

Astfel, luni, 21 decembrie, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei, a avut loc o întâlnire a reprezentanţilor celor două structuri înfiinţate în acele zile fierbinţi – Asociaţia Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie 1989 şi Asociaţia „21 Decembrie” a Răniţilor şi Urmaşilor Eroilor Martiri din Revoluţia din Decembrie 1989, Filiala Caransebeş, la discuţii fiind prezent şi edilul municipiului, el însuşi participant, în urmă cu 26 de ani, la evenimentele dramatice care au culminat cu instalarea democraţiei în România.

Revoluţionarii au coborât apoi în parcul din faţa Primăriei, unde, alături de consilierii municipali şi reprezentanţii formaţiunilor politice au depus câte o coroană de flori la Monumentul Revoluţiei. Pe marşurile intonate de Fanfara „Lira” – dirijor, col. (r) Marius Frăţilă, toţi participanţii la eveniment s-au deplasat, pe sub Arcul Înfrăţirii Spiritual-Creştine şi pe Calea Sacră din faţa Episcopiei Caransebeşului, spre monumentul amplasat în faţa fostei Miliţii, acolo unde, în urmă cu 26 de ani, s-a tras asupra manifestanţilor.

Slujba de pomenire a Eroilor Revoluţiei a fost oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu P.S. Lucian Mic. După acest moment, Episcopul Caransebeşului s-a adresat celor prezenţi:

„Ştim că Revoluţia Română din Decembrie 1989 a început în Banat, la Timişoara, la Caransebeş, la Lugoj, la Arad, la Reşiţa, şi, bineînţeles, s-a extins şi în celelalte oraşe mari, culminând cu răsturnarea regimului comunist şi alungarea dictatorului, în 22 decembrie. Iată că Dumnezeu a rânduit ca în acest an, după slujba de pomenire a Eroilor Revoluţiei din Decembrie ’89, eroii din cetatea Caransebeşului, să binecuvântăm şi un drapel al ţării noastre, un Tricolor.

Suntem mândri că, lângă Crucea care ocroteşte cetatea Caransebeşului şi a fost sfinţită de către noi, domnul primar şi Prea Sfinţitul Episcop Nicodim, lângă această troiţă de pe podul de la intrarea în oraş, vom avea cel mai mare drapel din judeţul Caraş-Severin şi cred că şi din această zonă de vest a ţării. Suntem ocrotiţi de Dumnezeu în această cetate istorică a Caransebeşului, capitala culturală şi spirituală a Banatului de Munte, având mai multe biserici, având o cruce care străjuieşte pe Muntele Mic, avem această cruce la intrarea în oraş şi, iată, vom avea pe această axă şi un drapel care ne va întări în credinţa moşilor şi strămoşilor noştri”.

„Astăzi este un moment important. Suntem într-un loc aparte, împreună, amintindu-ne de ce s-a întâmplat exact acum 26 de ani. O zi plină de emoţii, o zi plină de durere, de necazuri, o zi cu sânge şi cu moarte, dar o zi plină de speranţe într-un viitor mai bun, speranțe într-o libertate şi o democraţie reală, speranţe în România, speranţe în Caransebeş. După 26 de ani, putem spune că, împreună, cetăţenii din Caransebeş au reuşit să meargă mai departe, să se impună împotriva altora, să-şi depăşească toate pragurile şi să elimine toate piedicile, astfel încât municipiul nostru să redevină ceea ce a fost odată – cel mai frumos oraş din Banatul de Munte, un oraş în plină dezvoltare, un oraş în care s-au ctitorit biserici în care oamenii au devenit mai buni, mai optimişti, şi se bucură de libertatea lor.

Pentru că revoluţionarii care acum 26 de ani, odată cu trecerea timpului, au îmbătrânit şi au devenit mai înţelepţi, au dorit ca, acum, să lăsăm pentru generaţiile care vin un simbol vizibil din orice loc al oraşului, şi de către toţi cei care vin şi pleacă din municipiul Caransebeş. Un simbol al Revoluţiei, pentru că Revoluţia, dincolo de un romantism al tinereţii, dincolo de o speranţă, a fost o stare de spirit. Acum câţiva ani, am promis revoluţionarilor, camarazilor mei, că vom face acest monument care simbolizează Crucea şi Jertfa celor care au murit aici. Anul trecut am realizat Troiţa şi Candela Revoluţiei.

Acum, punem acest Drapel. Caransebeşul este al doilea oraş, după Timişoara, cu acest statut, iar lucrurile care nu se spun, se uită. Iar eu vreau ca împreună, aici, să spunem României, Europei, că cetatea Caransebeşului a fost al doilea oraş liber, după Timişoara, iar cei care au suferit, dintre camarazii noştri, care au fost bătuţi, arestaţi, anchetaţi, sunt cetăţeni din Caransebeş. Sunt aici camarazi de-ai noştri care au fost arestaţi şi anchetaţi încă din 16 decembrie ’89. Le mulţumesc, acum, în numele cetăţenilor Caransebeşului! Sunt convins că municipiul nostru are şi un mare, victorios şi luminos viitor în Banat. Sunt convins că, peste ani, peste decenii, Caransebeşul va fi cel mai important pol economic al Banatului, după Timişoara. Am toată încrederea şi certitudinea că oraşul se va dezvolta, şi noi, cei de aici, avem o datorie faţă de generaţiile care vin, să punem temelia, cărămida, acestui destin”, a declarat Marcel Vela.

După ce P.S. Lucian Mic a sfinţit Drapelul Revoluţiei, au depus coroane de flori la placa comemorativă de pe zidul Cercului Militar reprezentanţii Episcopiei, ai PNL, PSD, ALDE şi PND, ai Poliţiei Naţionale, Poliţiei Locale, ai Garnizoanei, precum și ai Veteranilor de război.

Procesiunea s-a îndreptat apoi, pe jos, spre catargul înalt de 27 de metri, situat la intrarea în municipiu dinspre Reşiţa, unde P.S. Lucian Mic, Marcel Vela şi reprezentanţii revoluţionarilor au tăiat panglica inaugurală a Drapelului Revoluţiei, care are dimensiunile de 6/4 m.

Cosmin VLAD