De câteva zile se face mare tam-tam pentru un medicament folosit de medicii veterinari care, ar fi benefic în tratarea infectărilor cu noul virus. Teama provocată de pandemia de COVID-19 a născut în ultimele zile o nouă vedetă, posesoare a unui nume desprins parcă dintr-un vestiar al monștrilor farmaceutici: Ivermectina. Descoperit în anii ’70, medicamentul este, în esență, un antiparazit folosit cu succes la vindecarea unor boli parazitare grave dar și pentru tratamentul păduchilor. Rezultatele pozitive înregistrate au dus în cele din urmă la acordarea, în 2015, a premiului Nobel pentru medicină celor care au descoperit și dezvoltat Ivermectina. De atunci, s-a tot încercat promovarea acestui nou medicament, prezentat drept noul „glonț de argint” al medicinii, capabil să vindece mai multe afecțiuni și boli. Până acum, promotorilor Ivermectinei le-a lipsit însă și „o armă de argint”, capabilă să lanseze acest „glonț”. Apoi, în 2020, a apărut pandemia de coronavirus, iar Ivermectina și-a câștigat în scurt timp un glorios loc în topul nenumăratelor tratamente anti-COVID mai mult sau mai puțin controversate.

Până în prezent au fost încercate, cu mai mult sau mai puțin succes, tot felul de tratamente care, în timp, s-au dovedit fie ineficace, fie contraindicate în tratarea acestei infecții care ne-a schimbat total viața în ultimul an. Mii de oameni la nivel național, sute de mii la nivel global s-au stins din cauza lipsei unui tratament, a unui vaccin și a complicațiilor aduse de infectarea cu noul virus. În tot acest timp, lumea medicală s-a axat pe găsirea unui vaccin și mai puțin pe descoperirea unui tratament eficace.

Ivermectina, ideal pentru păduchi și paraziți la animale, este folosit cu succes în Statele Unite, cu aprobarea FBI, cel care dă verdictul final în folosirea sau nu a unui tratament novator. Uniunea Europeană nu l-a aprobat, ba mai mult, nici măcar nu l-a cercetat. Cu toate acestea Olanda, Bulgaria, dar și alte state ale Uniunii Europene îl folosesc deja. Noi nu. Suntem mai catolici decât Papa? Așteptăm undă verde de la Agenția Europeană a Medicamentului? Au murit prea puțini bătrâni și nu e atins planul? De ce nu încercăm? Sunt întrebări firești, pe care orice om sănătos la cap și le pune.

„Are acțiune chiar de la prima doză și mai ales în 48 de ore. Este adevărat că nu avem suficiente date, e un medicament folosit în uz veterinar în prima fază, folosit pentru bolile parazitare, doar că datele din diverse studii au arătat că are acțiune antivirală și la om“ – a afirmat medicul infecționist de la Matei Balș, Adrian Marinescu. Acesta s-a arătat dispus să îl folosească în tratamentul pacienților, asta și pentru că Terapia Cluj va pune la dispoziția spitalelor 10 mii de doze de Ivermectină.

Medicamentul este controversat, dar cumpărat până la epuizarea stocurilor de către populație. Ce face guvernul în acest timp? Nimic, sau asta ar fi varianta optimă. Introduce obligativitatea unei rețete de la medicul veterinar pentru procurarea acestui medicament. Adică nu avem voie să-l folosim, nu comandăm studii pentru a ne lămuri dacă e eficace sau nu, dar împiedicăm populația să ajungă la el. Când ști că ai pe cineva drag pe patul de spital, când ști că există o posibilitate să-l ajuți să scape ai face orice, i-ai da orice, doar să-l vezi scăpat. Autoritățile noastre, eminamente politice și paralele cu realitatea, dorm în bocanci și nu mișcă niciun deget. Sunt ordine de…sus? Ne întoarcem iar la…plan? Nu spun că este medicamentul miraculos ori salvator, panaceul universal, dar poate că cineva ar trebui să încurajeze studiile ROMÂNEȘTI a acestuia. Sau suntem ombilical legați de UE și nu mișcăm în front? Celelalte țări de ce o fac? Ele nu sunt tot state europene? Sau unele sunt mai europene decât altele sau suntem noi mai „Yes mani“ și nu vrem să supărăm șeful de la Bruxelles.

Dan AGACHE

Primarul Adrian Torma îi susține pe elevii de la Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” care se pregătesc să participe la un concurs de robotică ce va avea loc în SUA.

Câțiva elevi și dascălii lor formează echipa LTCDRoboticsM9 și s-au ambiționat să pună pe harta roboticii internaționale orașul Moldova Nouă.

„Sunt oameni care pun suflet, își sacrifică timpul și muncesc cu pasiune pentru a-și îndeplini un vis, acela de a ajunge în USA, la un concurs de Robotică. Sunt foarte bucuros că putem contribui și noi la îndeplinirea acestui vis, prin Consiliul Local Moldova Nouă, oferindu-le suportul financiar. Totodată, le mulțumesc tuturor sponsorilor pentru că nu au fost indiferenți la această minunată idee”, a precizat primarul din Moldova Nouă, Adrian Torma.

La solicitarea profesorului Sabin Munteanu, Primăria Moldova Nouă și-a propus alocarea sumei de 50.000 lei pentru dotarea atelierului din cadrul Liceului Tehnologic „Clisura Dunării”. Totodată, administrația locală va susține atelierul cu un autoturism casat pentru practica elevilor.

„Împreuna cu elevii din liceu, anul acesta vom avea primele 30 de „băncuțe” pentru domeniul public, produse de către elevi în atelierul liceului. Felicitări cadrelor didactice implicate, elevilor participanți și tuturor sponsorilor pentru implicarea în acest proiect minunat!”, a mai spus edilul orașului din Clisura Dunării.

Elena FRANȚ

Opt rachete au lovit duminică o bază aeriană iraqiană care găzduieşte soldaţi americani la nord de Bagdad, au transmis surse militare iraqiene, fără a preciza originea tirurilor, potrivit AFP, scrie Agerpres.

Patru soldaţi iraqieni au fost răniţi, conform armatei iraqiene. Sursele militare iraqiene au dat asigurări că nici un soldat american nu a fost rănit sau ucis.

Aproape toate trupele americane au părăsit deja această bază situată la Balad, după escaladarea tensiunilor dintre SUA şi Iran.„Nu mai sunt decît circa 15 soldaţi americani şi un singur avion la Balad”, a afirmat pentru AFP o sursă militară iraqiană.

Responsabili ai serviciilor de securitate iraqiene au declarat anterior tot pentru AFP că 90% dintre contractorii americani desfăşuraţi la bază au fost evacuaţi.

De la sfârşitul lunii octombrie, zeci de rachete au fost lansate asupra unor baze iraqiene care găzduiesc soldaţi americani, omorând la 27 decembrie un contractor american. SUA au acuzat facţiuni ale armatei iraqiene pro-Iran de aceste tiruri de rachetă.

Ca represalii, la 29 decembrie, SUA au bombardat baze iraqiene de la frontiera cu Syria, omorând 25 de combatanţi ai Hashd al-Shaabi, o coaliţie de paramilitari pro-Iran integrată trupelor iraqiene.

Escaladarea a atins apoi un nivel inedit, cu un atac cu dronă, la ordinul preşedintelui american Donald Trump, care i-a ucis pe generalul iranian Qassem Soleimani şi pe numărul doi al Hashd al-Shaabi, Abu Mehdi al-Muhandis, în apropiere de aeroportul din Baghdad, la 3 ianuarie.

Iranul a ripostat la 8 ianuarie lansând 22 de rachete balistice asupra bazei aeriene iraqiene Ain al-Assad (vest), care găzduieşte trupe americane, fără a face victime.

De atunci, tirurile cu rachete asupra intereselor americane, printre care şi ambasada din Zona Verde din Baghdad, s-au reluat aproape zilnic, în contextul în care Parlamentul iraqian a votat pentru plecarea trupelor străine din ţară.

În același timp, în Iran se întețesc protestele împotriva conducerii țării. Noi proteste au avut loc în întreg Iranul pentru a doua zi consecutivă duminică, sporind presiunea asupra conducerii Republicii Islamice după ce aceasta a recunoscut că armata sa a doborât un avion de pasageri al unei linii aeriene ukrainene, relatează Reuters.

În unele postări de pe rețelele de socializare pot fi văzuţi protestatari în faţa unei a doua universităţi şi un grup de demonstranţi care se îndreaptă spre Piaţa Azadi (Libertate), precum şi proteste din alte oraşe. Unele media de stat au transmis relatări despre protestele de la universităţi, care au urmat după demonstraţiile de sâmbătă declanşate de recunoaşterea de către Iran a faptului că armata sa a doborît din greşeală un avion de pasageri miercuri, ucigând toate cele 176 de persoane aflate la bord, într-un moment în care Teheranul se temea de lovituri aeriene americane.

Locuitori din capitala Iranului au declarat pentru Reuters că poliţia a ieşit în forţă pe străzi duminică. Unii protestatari din Piaţa Azadi au strigat iniţial la poliţişti să li se alăture, iar apoi şi-au îndreptat furia asupra autorităţilor, scandînd „Jos dictatorul”, referire la liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei, potrivit postărilor de pe social media şi relatărilor din media iraniene.

Agenţia semioficială ILNA a relatat că poliţia a intervenit pentru a-i dispersa pe protestatari, despre care susţine că erau în număr de 3.000. În înregistrări video pot fi văzuţi protestatari care fug de poliţie, care a făcut uz de bastoane şi gaze lacrimogene. Reuters menţionează că nu a putut verifica autenticitatea acestor înregistrări.

Ultimele proteste agravează presiunea tot mai mare asupra autorităţilor iraniene, care se luptă să menţină pe linia de plutire economia grav afectată de sancţiunile americane, comentează Reuters.

Demonstraţiile împotriva creşterii preţului la combustibil s-au transformat în unele politice anul trecut, declanșând cea mai sângeroasă reprimare din istoria de 40 de ani a Republicii Islamice. În jur de 1.500 de persoane au fost ucise în cele două săptămâni de proteste care au început pe 15 noiembrie, au declarat trei oficiali din Ministerul iranian de Interne pentru Reuters, deşi organizaţiile internaţionale estimează că bilanţul victimelor a fost mai mic, iar Iran a catalogat informaţia respectivă drept „fake news”.

Oficialii iranieni au încercat să prezinte dezastrul doborârii avionului ca pe o a doua lovitură pentru o naţiune în doliu după moartea lui Soleimani.

Funeraliile lui Soleimani au prilejuit uriaşe adunări populare, pe care autorităţile le-au prezentat ca pe o dovadă de unitate naţională. Însă aceste manifestări de emoţie populară au fost imediat puse în umbră de protestele de duminică, când oamenii au rupt portrete ale generalului ucis.

Marea Britanie a protestat după ce ambasadorul său în Iran a fost reţinut pentru scurtă vreme sâmbătă. Media iraniene au relatat că el incita la proteste, deşi trimisul diplomatic a spus că nu făcea decât să participe la un priveghi pentru victimele tragediei aviatice.

Sursa: m-securitynews.ro

Declarația aparține liderului social-democraților cărășeni, deputatul Ioan Mocioalcă, și ea a fost făcută în contextul comunicatului de presă remis de către Departamentul de Stat al SUA, prin Ambasada de la București, luni seara, în care se arată că: Statele Unite constată cu îngrijorare că Parlamentul României are în vedere modificări legislative care ar putea submina lupta împotriva corupției și ar putea slabi independența judiciară în Romania.

Un comunicat de presă remis de către Departamentul de Stat al Statelor Unite a pus pe jar întreaga clasă politică. În document, SUA își arată îngrijorarea față de demersul coaliției de la guvernare de a modifica legile justiției.

„Statele Unite constată cu îngrijorare că Parlamentul României are în vedere modificări legislative care ar putea submina lupta împotriva corupției și ar putea slabi independența judiciară în România. Aceasta legislație, propusă inițial de Ministerul Justiției, amenință progresul pe care România l-a făcut în ultimii ani de a construi instituții judiciare puternice, protejate de intervenția politică. Îndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept și pun în pericol lupta împotriva corupției“, se arată în comunicatul Departamentului de Stat american, transmis de Heather Nauert, purtator de cuvânt al instituției.

Îndemnul făcut de către administrația americană este considerat de către reprezentanții puterii ca fiind unul de amestec în treburile interne, mulți trimițându-i pe oficialii americani la articolul 1 din Constituția României. Tot la Constituție, i-a trimis pe americani și deputatul Ioan Mocioalcă, care, în urmă cu două ore, a postat pe pagina sa oficială, un mesaj pentru Departamentului de Stat american, considerând comunicatul de presă al oficialilor americani drept o dezinformare.

„România este stat suveran, conform Constituției, iar Parlamentul României este ales în mod legitim de către popor să legifereze. Credem ca este vorba doar despre o dezinformare. Dacă într-adevăr se consideră că este afectată independența justiției, să ne indice, cu argumente, articolul care o afectează”, scrie deputatul cărășean, Ioan Mocioalcă, pe rețeaua de socializare cu haștagul #Romaniastatsuveran.

Diana RADU

Vizita oficialului american Hans Klemm, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Reșița și în județul Caraș-Severin s-a concretizat astăzi, emisarul american, mai mult decât punctual, fiind primit cu căldură de primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, președintele Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu și prefectul de Caraș-Severin, Matei Lupu.

Dezbaterea dintre oficiali și emisarul american, conform protocolului acestei vizite, s-au desfășurat în cadru privat, departe de ochii presei. Totuși, la capătul întâlnirii, Ambasadorul SUA în România a avut amabilitatea să ofere câteva concluzii, legate de prezența în Caraș-Severin, jurnaliștilor prezenți.

„Am vorbit cu autoritățile despre modalitățile de întărire a relațiilor dintre statul american și zona de Vest a României, pe plan economic, în privința sectorului apărării dar și în ce privește turismul și cultura. Cred că județul dumneavoastră are un enorm potențial turistic. Președintele Hurduzeu mi-a vorbit despre această zonă ca fiind cea mai frumoasă parte a României și sunt foarte bucuros să fiu aici și să iau contact cu ceea ce înseamnă aceste meleaguri.

Excelența Sa, Hans Klemm a apreciat contribuția militară a României în Afghanistan, nominalizând țara noastră ca al patrulea partener NATO, din punct de vedere al prezenței soldaților în această zonă de conflict.

La rândul său, președintele Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu, consideră benefică vizita oficialului american în Caraș-Severin, oferind o mostră de cunoaștere detaliată a relațiilor bilaterale din ultimul secol, dintre Statele Unite și România.

Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, a dialogat în engleză cu emisarul SUA, despre potențialul industrial al orașului, despre posibilitatea relansării activității de producție de echipament militar la societatea Arsenal Reșița, aflată actualmente în conservare, oferind explicații tehnice în legătură cu semnificația funicularului care traversează centrul orașului și care i-a atras atenția ambasadorului Statelor Unite ale Americii la București.  Totodată, Popa a cerut sprijinul ambasadei Americii în privința conlucrării cu Camera de Comerț Americană dar și de susținere din partea oficialului american a unor întâlniri cu oameni de afaceri americani peste ocean, în vederea unor investiții care se pot realiza în capitala Banatului de Munte. Ambasadorul Klemm i-a cerut primarului Ioan Popa să îl informeze din timp în legătură cu aceste demersuri, cărora le va asigura suportul necesar la momentul potrivit.

Pe scurt, o vizită oficială de lucru a Ambasadorului Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm, ce sperăm să ofere nu doar tabloul întăririi relației strategice cu partenerul NATO, ci și perspective de contribuție efectivă a relansării economice a Reșiței și Caraș-Severinului.

Sergiu TABAN

În răspunsul pe care l-a oferit deputatului liberal Ovidiu Raeţchi, cel care solicitase întrunirea Comisiei de apărare ca urmare a speculaţiilor apărute în legătură cu un posibil transfer al armelor nucleare din Turcia în România, situație ce ar putea afecta siguranţa naţională, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, deputatul Ion Mocioalcă, a fost tranșant: „Comisia de Apărare nu se va reuni. A dat un răspuns pe această temă Ministerul de Externe. Noi nu suntem organ de anchetă. Haideţi să aşteptăm vizita lui John Kerry la Ankara şi poziţia SUA sau măcar a ambasadei“.

Deputatul PNL, Ovidiu Raeţchi și-a motivat cererea de întrunire rapidă a Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională „pentru a da un răspuns ferm în chestiunea presupusului transfer al armelor nucleare în România“.

Același Raeţchi a susţinut că informaţia potrivit căreia SUA a început mutarea armelor nucleare amplasate în Turcia spre România impune o replică fermă din partea ţării noastre, pe toate palierele. „Informaţiile au fost deja respinse cu fermitate de către Ministerul Afacerilor Externe, dar în contextul în care propagarea acestora în spaţiul public poate avea consecinţe grave se impune şi un răspuns al Parlamentului pe această temă“, susţine Ovidiu Raeţchi.

Raeţchi a subliniat că presupusul transfer al armelor despre care a relatat site-ul EurActiv.com, citând surse anonime, nu este altceva decât un scenariu de tip hollywoodian. „Informaţia prezentată este de natură a afecta siguranţa naţională a României pentru că aceasta poate fi speculată de actori externi în propriul lor avantaj şi în dezavantajul ţării noastre. Nu este intenţia mea aceea de a face presupuneri asupra resorturilor care au condus la apariţia acestei informaţii în spaţiul public, dar România trebuie să infirme ferm, inclusiv la nivelul Parlamentului această dezinformare. Suntem în faţa unui scenariu de tip hollywoodian, dar care poate aduce prejudicii serioase securităţii naţionale a României”, a mai susţinut deputatul PNL.

Statele Unite ar fi început mutarea armelor nucleare amplasate în Turcia spre România, pe fondul înrăutăţirii relaţiilor dintre Washington şi Ankara, afirmă două surse citate de site-ul EurActiv.com, însă aceste informaţii sunt respinse cu fermitate de MAE.

Şi ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a respins scenariul. „Nu există niciun fel de gândire, de planuri în această direcţie. Nu putem vorbi reacţionând la această informaţie decât că este o speculaţie“, a declarat ministrul Apărării, Mihnea Motoc, la Buzău.

De asemenea, fostul ministu de Externe Cristian Diaconescu a declarat recent pentru MEDIAFAX că legislaţia internă interzice importul şi tranzitarea unei arme nucleare pe teritoriul naţional, România fiind şi membră a Tratatului privind Neproliferarea Armelor Nucleare.

Sergiu TABAN

„Wasted gift-Poems of destiny/Har risipit-Poemele destinului”, un nou volum de poezie semnat de cărăşeanca Alina Celia Cumpan, a fost lansat de curând la Chicago, în Statele Unite ale Americii.

Organizat într-una dintre cele mai prestigioase galerii de artă de pe Michigan Avenue, evenimentul a fost onorat de numeroşi oameni de litere, artişti, creatori de poezie, artişti plastici, reprezentanţi ai comunităţii româneşti, numeroşi prieteni, cu toţii dornici să-i fie aproape autoarei, la debutul său pe tărâm american. Nu oricine se poate mândri cu o astfel de reuşită, cu două cărţi de poeme lansate pe două continente. Pentru că în urmă cu opt ani, la Reşiţa, a fost lansat „Între două lumi şi mine”.

„Alina Celia Cumpan, se refugiază nopţile în vers, se dezbracă de ea până la piele şi dincolo de ea, coboară în adâncul adâncului ei, agăţată de gânduri, trăiri, visuri, nelinişti, întrebări, pentru a se reîntâlni pe sine, pe ascuns, fără s-o vadă cumva cineva, într-o perpetuă stare adolescentină. După un timp, cam cât durează o poezie, un capitol ori un volum, se spală pe ochi şi pe mâini şi se transformă fără să clipească în Cea-Puternică-şi-de-Neatins. Şi asta pentru că are de purtat prin viaţă un har, ce – Har Domnului! – i-a fost hărăzit printr-un hazard. Ce întâmplare fericită, să porţi cu tine prin viaţă un nume plin de alinare şi har!”, scrie în cuvântul introductiv, Nicu Alifantis. Vă prezentăm în continuare un interviu cu cărășeanca stabilită în prezent în SUA:

Reper 24: Onorantă această semnătură pe volumul de poezie bilingv. Cum se explică apropierea de cunoscutul muzician?

Alina Celia Cumpan: Pe Nicu Alifantis l-am „cunoscut” cam pe atunci pe când mi-am cunoscut şi umbra şi acordurile din „Umbra” lui mi-au marcat copilăria şi adolescenţa. „Te rog pe tine umbră să redevii fiinţă” mi-au fost versurile cântate multe nopţi şi zile. L-am întâlnit cu privirea pentru prima dată pe scena Festivalului Internaţional de Jazz de la Gărâna în 2007 şi l-am cunoscut personal abia în vara lui 2008 la Vama Veche pe scena de la FolkYou. În 2009 l-am invitat la Reşiţa în cadrul Galelor Studenţeşti, atunci când coordonam activitatea Casei de Cultură a Studenţilor din Reşiţa. Cu câteva săptămâni înainte de plecarea mea din România, mi-am luat rămas bun de la Nicu Alifantis, tot acolo unde l-am şi cunoscut, în Vamă. Cuvintele de încurajare mi-au fost cuvinte de căpătâi în noua viaţă începută în State Unite. Dacă el mi-a dat un „cec” de încredere în alb, nu puteam dezamăgi aşteptările unuia dintre cei mai frumoşi români întâlniţi de-a lungul vieţii. Acceptul lui de a-mi realiza prefaţa m-a onorat peste măsură, obligându-mă la mai mult.

R24: Sunt versuri dedicate „tuturor celor care mi-au dat şi mi-au luat speranţe, mi-au clădit şi mi-au dărâmat aşteptări, m-au păstrat în poveştile lor şi m-au alungat din ele, m-au împins în faţă şi în spate pe drumurile începuturilor şi sfârşiturilor, pentru a da viaţă poemelor destinului. „Cum s-a născut această a doua carte?

A.C.C: Această carte s-a născut la răscruce de continente, în „oraşul vânturilor” (Chicago) acolo unde viaţa m-a adus pentru un timp sau pentru totdeauna, pe străzile de pe care Mircea Eliade a plecat spre străzile îngerilor, s-a născut pe malurile Marilor Lacuri cu gândul la malurile Caraşului, s-a născut la începutul unor noi poveşti şi la capătul altora. Cum s-a născut? S-a născut din experienţe inedite şi miracole trăite.

R24: Ce te motivează să scrii, de unde inspiraţia? Şi-apoi, împărtășești cititorilor noştri ce se ascunde în spatele titlului „Har risipit”? priveşti cumva înapoi cu mânie?

A.C.C.: Motivaţia scrisului nu e ancorată în ceva anume; ea pluteşte în mine şi dacă nu îmbrac zi de zi câteva pagini în cuvinte mă simt incompletă odată cu lăsarea întunericului. Mă inspiră liniştea şi singurătatea, colţurile întunecate ale existenţei şi lumea din spatele uşilor închise. „Har risipit”, e un tribut adus anilor în care mi-a fost greu să scriu în limba în care m-am născut, în limba română, „focusată” fiind la maximum pe asimilarea limbii engleze, fără de care nu aveam nici o şansă aici. Harris, fiul meu, e prezent în titlul volumului de debut în America, printre litere…HAR RISipit, căci viaţa-mi ultimilor 3 ani începe şi se termină cu el, el fiind marele har al împlinirilor mele personale.
Mânie? Nicidecum! Plastic vorbind, chiar dacă eu şi toţi cei plecaţi din România am luat cu noi doar identitatea naţională la plecare, (pe acel RO al codului de ţară ISO ALPHA 2), refuz să cred că din ROmânia a rămas doar MÂNIA – a celor plecaţi sau a celor rămaşi. Nu există mânie în spatele unor decizii ce-ţi aparţin în totalitate. Rădăcinile mi-au fost şi îmi sunt în România acolo unde părinţii au „plantat” copacul vieţii pentru mine, chiar dacă aripile îmi sunt în America.

R24: Din diferite motive să scoţi o carte, nu-i cel mai uşor lucru în România. Iată că în America, se poate! Cu efort financiar ?

A.C.C.: În mod surprinzător, efortul financiar este zero! Sistemul de publicare ca „self publisher” este extraordinar de prietenos cu scriitorii, fără implicaţii financiare. Odată acceptat proiectul de către editură (Create Space – un afiliat al Amazon), ea este cea care îţi publică şi distribuie cartea, acordând scriitorului o cotă parte din vânzarea fiecărui exemplar, ce îţi este atribuită în baza drepturilor de autor. Ţin să mulţumesc Dianei Doroftei, co-autor de bestseller la categoria România pe Amazon (cu Micuţa Carte a Înţelepciunii Româneşti) care mi-a decodat secretele publicării în Statele Unite, făcându-mi proiectul realizabil mai uşor decât aş fi sperat. Oare merit atât de mult?! (n.e.: aici puteți citi însemnările Dianei Doroftei despre un vis împlinit http://dianadoroftei.com/un-vis-pentru-un-vis-har-risipit-chicago/)

„Lansarea a fost un succes!” spune Alina Celia Cumpan “„Am avut peste 60 de participanţi şi au sosit invitaţi din New York şi din California. Mă simt binecuvântată! La Universitatea Loyola una din profesoarele care predă business affairs şi care a participat la lansare (dintr-o întâmplare fericită) va susţine un curs special despre proiectul acesta în faţa studenţilor săi. La aşa ceva nu m-am gândit vreodată. Proiectul mi-a adus propuneri de colaborare în proiecte inedite despre care am să pot vorbi în momentul demarării lor. Evenimentul lansării a fost sursă de inspiraţie pentru mai mulţi şi poemele au primit foarte bune reacţii din partea americanilor prezenţi. Mi s-a spus că am scris „poezie în poezie”, dar eu zic că am scris doar ceea ce îngerii mi-au dictat.

R24: Cine a asigurat traducerea, ilustraţia, şi celelalte lucruri care fac să privim acum cu admiraţie la noul tău “copil”?

A.C.C: Traducerea volumului bilingv, ilustrația copertei, grafica şi corectura în limba română au fost facilitate de o echipă extraordinară de români pe care i-am cooptat în cadrul acestui proiect. Traducerea în engleză a fost asigurată cu mult profesionalism de Arabela Saavedra Duque – traducător foarte bine cotat pe piaţa marilor edituri din România la capitolul traduceri în şi din română precum şi alte limbi. Grafica de copertă a fost realizată de Ştefan Caravan, absolvent al Liceului de Artă Sabin Pautza din Reşiţa, un foarte talentat grafician şi plastician ce din păcate nu profesează în faţa unui şevalet. Corectura textului în limba română a fost făcută de prof.univ.dr. Dorina Chiş-Toia ce mi-a fost şi dascăl în anii de studenţie la Reşiţa. Grafica volumului a fost posibilă cu sprijinul clujeanului Radu Popescu pe care l-am întâlnit, deloc întâmplător, în Chicago.„Copilul” e reuşit datorită profesionalismului colaboratorilor de proiect cărora le mulțumesc şi pe acestă cale.

R24: Vise, vise, magazinul universal de vise, l-a cuprins şi pe al tău. Ai visat ca această lansare a cărţii să aibă loc la Iarca Gallery?

A.C.C: În 2010, atunci când m-am stabilit în SUA, am vizitat pentru prima dată aripa nouă a renumitului Institut de Artă din Chicago unde multe din lucrările lui Constantin Brâncuși se află la loc de cinste alături de cele ale lui Salvador Dali. Am visat atunci la ziua în care am să pot avea cândva şi eu o lansare undeva, în apropierea Institutului…dar visul era doar un vis. Și totuşi, iată că după 5 ani, lansarea a avut loc vis- a- vis de Institutul de Artă, în Iarca Gallery, a unui conaţional. Întâlnirea cu Costel Iarca a fost o altă minune rezervată de Marele Creator. L-am cunoscut pe artistul plastic, într-o biserică românească din Chicago. Lui nu am să-i mulţumesc direct pentru amabilitatea de a-mi găzdui lansarea, ci am să fac aşa cum mi-a solicitat, mulțumirile mele trebuind să fie transformate în rugăciuni spre Cer.

R24: Alina Celia Cumpan, scrie cu nerv, invocă îngerii, adesea „caută potecă între cer şi pământ”, se „plimbă cu visurile în portofel”, „schimbă moneda vremurilor” şi spune că „pe schela cuvântului se construieşte iertarea”. Însă în „Naşterea sub bis” stă „cheia”: „Departe de ţara minunilor mele rescriu povestea printre nori, litere şi durere. În lecţii pentru inimi şi degete ştiu c-am să mă nasc din nou”. Întrezărim aici o promisiune, ar putea să se mai contureze ceva în viitor?

A.C.C: După un mare decalaj în publicare (de la debutul în România până la debutul în America), proiectele în desfăşurare sunt numeroase. Pregătesc acum „Poemele Iubirii” după „Poemele Destinului ” şi vreau să fac o reeditare bilingvă la „Între două lumi şi mine”. Cele aproape 20 de jurnale scrise în ultimii 5 ani se vor transforma şi ele în ceva minunat pentru cititor, însă despre acest ultim proiect nu am să dezvălui foarte multe acum.

La evenimentul lansării Alina Celia Cumpan, a semnalat şi iniţierea proiectului său filantropic, cu alte cuvinte jumătate din suma rezultată din vânzarea volumului „Har risipit” va fi donată Rotary District 2241 România-Republica Moldova. “Gestul meu are menirea de a promova o altfel de diplomaţie, una pe care am descoperit-o în comunitatea rotariană şi de care m-am îndrăgostit. În Rotary am găsit solidaritate, moralitate, verticalitate, demnitate, filantropie, bucurie, prietenie şi diplomaţie. Din însumarea lor, simt că Rotary promovează la nivel internaţional ceva mai puternic decât diplomaţiile culturale, economice, etc. Rotary promovează diplomaţia inimilor pentru inimi, ajutându-mă să fiu un dar al lumii...”

Încrezătoare în steaua sa norocoasă, Alina Celia Cumpan a plecat în urmă cu cinci ani, să-şi urmeze visul american. A lăsat în urmă satul său natal Mercina, a lăsat şi directoratul Casei de Cultură a Studenţilor din Reşiţa, dar şi funcţia de purtător de cuvânt al Primăriei municipiului Reşiţa. Nu priveşte în urmă cu regret, ci doar înainte, cu optimism , bucurie şi convingerea că „mâine” e o altă zi, surprinzătoare, în care miracolele prind contur pentru cei ce cred în ele!

nota autorului – Clubul Rotary Reşiţa, intenţionează să organizeze în viitorul apropiat lansarea on-line a volumului de poezii „Har risipit”, cu participarea autoarei.

Adriana BAGHIU