Un grup de antreprenori (activi sau potențiali) și consultanți se declară absolut siderați și revoltați de forma pe care a luat-o Programul Start-up Nation 2018. „Această idee, nobilă și atractivă la început, care s-a dorit a fi un impuls atât de necesar pentru ideile de afaceri aflate la început de drum, s-a metamorfozat într-o arătare hidoasă, care nu mai are nicio legătură cu obiectivul pentru care a fost gândită.

Cu tot respectul pentru ministerul de resort, Programul Start-up Nation 2018 riscă să se transforme într-un adevărat „fiasco“ – precum un balon umflat până la exagerare, care riscă oricând să explodeze și să creeze haos în jur. Prin pragul atins la finanțare, de minim 4 angajați, dintre care 4 locuri de muncă (toate) ocupate de persoane din categorii defavorizate/absolvenţi după anul 2012/şomeri, foarte multe planuri de afaceri (peste 20.000) cu 2, 3 și chiar 4 angajați vor fi lăsate pe dinafară“, își expun nemulțumirile antreprenorii care au studiat posibilitatea de a realiza și dezvolta noi afaceri prin Start-Up Nation.

S-a ajuns aici din cauza principalului criteriu de departajare la punctaje egale, și anume numărul de locuri de muncă nou create, și subsidiar din următorul criteriu care a contat (locurile de muncă ocupate de persoane din categorii defavorizate/absolvenţi după anul 2012/şomeri).

Putem înțelege resorturile care au dus la promovarea acestor criterii și la aplicarea lor: crearea de noi locuri de muncă este motorul oricărei economii care se respectă. Problemele care derivă însă din această logică (corectă până la un punct) sunt grave și perfide. Le vom enumera numai pe cele mai relevante:

– au fost avantajați solicitanții care dețin deja o afacere, și care se puteau baza pe un număr solid de angajați, pe care îi vor transfera pe firma nou-înființată (există exemple concrete, firme cu 20-30 de angajați care au depus 4-5 proiecte cu cate 4-5 angajați. De aici rezultă plus-valoare egală cu zero, sau cu mulțimea vidă – cum doriți –  în ceea ce privește locurile de muncă nou înființate. În consecință, principalul obiectiv al proiectului a fost eludat. În plus, ideea de “start-up” s-a pervertit și s-a transformat într-o iluzie.

– s-a creat o emulație artificială, in ultimele zile depunându-se câteva mii de proiecte cu 4 și 5 angajați, ceea ce denota disperarea si lipsa de măsură, umflarea artificiala a locurilor de munca, doar pentru a prinde finanțarea. Aceasta competiție s-a transformat astfel într-o luptă surdă, cu consecințe extrem de grave asupra sustenabilității proiectelor. În mod normal, pentru o finanțare de 40.000 de euro există o paritate de cel mult două locuri de muncă create. În ultimele zile de depunere, Programul a fost supra-solicitat sau supra-licitat cu câte 4 sau 5 locuri de muncă, doar pentru a obține finanțarea.

– proiectele cu 4 angajați și peste nu sunt viabile/sustenabile/realiste din punct de vedere economic. La un calcul simplu, se poate realiza prăpastia în care se vor arunca aceste „startup-uri“ inconștiente: 4 (angajați) x 2080 lei (minim pe economie) = 8320/lună x 12 = 99840 lei/ an x 2 ani (cât se angajează antreprenorul să păstreze locurile de muncă) =199.680 lei, când finanțarea este de 200.000 lei!!!

Toate aceste lucruri, si multe altele pe care le vom inventaria la momentul oportun, ne-au determinat să concepem această petiție și să tragem un semnal de alarmă. În acest fel, luând în considerare vocea noastră, sperăm ca Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat să se sesizeze, și să aibă în vedere aceste disfuncționalități grave în procesul de evaluare a proiectelor.

România are nevoie de acest gen de programe, dar gândite mult mai atent, structural și cu eficienta maximă. Așadar, propunem opiniei publice si ministerului de resort o dezbatere cu cărțile pe față asupra consecințelor grave pe care aceste erori de program le generează în societate și asupra posibilităților de remediere, până nu este prea târziu.

De asemenea, ca o măsură reparatorie solicitam suplimentarea listei cu proiecte evaluate si identificarea unor noi surse de finanțare, pentru ca pe lista scurtă de finanțare sa intre cat mai multe proiecte valoroase, care sa se transforme in afaceri de succes. O altă posibilă măsură ar putea fi comasarea celor două programe, SUN 2018 și SUN 2019, în așa fel încât să nu se mai deschidă o nouă sesiune de depunere și să intre în evaluare proiectele deja depuse în cadrul SUN 2018.

Soluții se pot găsi, dacă există voința necesară“, după cum afirmă antreprenorii care nu au abandonat definitiv ideea de a adera la programul de finanțare amintit.

Din punct de vedere al cifrelor pe partea de resurse umane, cele 10.000 de firme mici și mijlocii care ar urma să obțină ajutoarele de la stat de câte 200.000 de lei prin programul Start-Up Nation 2018-2019 vor fi obligate să angajeze aproape 50.000 de oameni încă din primele 12 luni de implementare a afacerilor și să mențină joburile ocupate încă 2 ani după aceea, sub amenințarea că vor fi obligate să dea statului banii înapoi, potrivit unor calcule intermediare făcute de StartupCafe.ro. Specialiști în resurse umane și business declară că micile firme vor avea dificultăți mari în a-și găsi oameni să-i angajeze, mai ales în condițiile de criză de forță de muncă din România.

„P.S.: Factorilor de decizie – Foarte mulți oameni au muncit enorm și și-au pus speranțele (și poate economiile) în acest program. Posibilitățile de finanțare pentru startup-uri sunt și așa foarte reduse în România, nu transformați acest proiect benefic într-o nouă „țeapă” sau găselniță marcă înregistrată RO“, avertizează aceeași tineri antreprenori.

Sergiu TABAN

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin și firma Red Vision din Cluj Napoca au demarat un parteneriat pentru a facilita accesul cât mai multor antreprenori sau potențiali antreprenori la finanțarea oferită de programul Start-up Nation.

„Am decis să continuăm un demers început în anul 2016, momentul în care am depus primul proiect Startup Plus și să asigurăm servicii de formare și consultanță unui număr cât mai mare de antreprenori. Ne propunem să dezvoltăm o relație pe termen lung cu un segment extrem de vibrant, și anume cel al startup-urilor, din care să avem cu toții de câștigat. Concret, acest parteneriat se materializează într-un set complet de servicii necesar oricărui antreprenor pentru accesarea programului Start-up Nation”, explică Petru Buzzi, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin.

Start-up Nation este un program guvernamental inițiat în anul 2017 de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat care are ca principal obiectiv stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, îmbunătățirea performanțelor economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă, inserția pe piața muncii a persoanelor defavorizate, șomerilor și absolvenților, creșterea investițiilor în tehnologii inovative. În anul 2017 au fost finanțate prin program un număr de 20.000 de noi afaceri în cele mai diverse domenii, iar pentru 2018 a fost alocată o sumă de 700 de milioane de lei, despre care fostul ministru Ilan Laufer spunea că va fi suplimentată la prima rectificare bugetară din acest an cu peste un miliard de lei.

Programul pentru anul 2018 va fi lansat în perioada aprilie – mai și asigură o finanțare nerambursabilă de maxim 200 de mii de lei cu o intensitate a sprijinului de maxim 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile.

Start-up Nation este un program destinat atât celor aflați la început de drum cât și antreprenorilor consacrați ce își propun să își dezvolte noi afaceri. Beneficiarii eligibili sunt societățile comerciale înființate după data de 30 ianuarie 2017 ce îndeplinesc cumulativ următoarele condiții (selectie):
• sunt înregistrate conform Legii nr.31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
• au capital social integral privat;
• asociaţii sau acţionarii care deţin mai multe societăţi nu pot aplica în cadrul prezentului program, decât cu o
singură societate;
• codul CAEN pentru care solicită finanţare este eligibil în cadrul Programului (Anexa 13) şi autorizat până la momentul depunerii primei cereri de rambursare/plată;
• nu au datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru, la data semnării contractului de finanțare;
• nu au depăşit plafonul de ajutor de minimis de 200.000 de Euro pe durata a trei exerciţii financiare consecutive pentru o întreprindere unică, aşa cum este aceasta definită de Regulamentul UE nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarele de minimis;

Prin program se finanțează achiziționarea de echipamente tehnologice, inclusiv echipamente IT tehnică de calcul tip PC, format din: unitate centrală, server, monitor, imprimantă /copiator /multifuncţională, inclusiv sisteme portabile, licenţe necesare desfăşurării activităţii, sisteme audio-video (minim 50% din totalul cheltuielilor eligibile), achiziţionarea de spaţii de lucru, spaţii de producţie şi spaţii pentru prestări servicii şi comerţ, mijloace de transport: autoturisme, autobuze, microbuze, biciclete, mopede, motociclete, kart-uri, ATV-uri, rulote cu sau fără motor, elevatoare, încărcătoare, remorci și semiremorci, platforme, izoterme și frigorifice etc., achiziţionarea de mobilier, aparatură birotică şi sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale, achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare, salariile, utilitățile (energie electrica, gaze, salubritate, abonament telefon si internet) și cheltuielile aferente chiriilor pentru spaţii de lucru, spaţii de producţie şi spaţii pentru prestări servicii şi comerţ, realizarea unei pagini web pentru prezentarea și promovarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor, inclusiv promovare online si cheltuieli înregistrare domeniu fără hosting, active necorporale referitoare la brevete de inventie, francize, etichetare ecologică se va prezenta dovada înregistrării mărcii francizate la organismul abilitat din România sau din ţara de origine, cu traducere autorizată în limba romană, cursuri de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale desfășurate în România sau în altă țară membră a Uniunii Europene – pentru asociatul/administratorul societăţii aplicante, taxa pe valoarea adăugată (TVA) nedeductibilă pentru aplicanții neplătitori de TVA conform Codului Fiscal, consultanţă pentru întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii finanţării în cadrul prezentului program şi implementarea proiectului, software-uri necesare desfăşurării activităţii pentru care se solicită finanţare inclusiv licenţe și software pentru comerţul on-line, cheltuieli financiare aferente creditelor/garanțiilor obținute pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri.

Diana RADU