În urma investigațiilor realizate pe date obiective de Reper 24 în cazul tinerei mame, Mariana Lupu, decedată la scurt timp de la momentul nașterii băiețelului ei, vă prezentăm desfășurarea reală a filmului acestei tragedii.

Drama petrecută în urma decesului tinerei mame Mariana Lupu (32 ani) la scurt timp de la nașterea copilului la Spitalul Județean de Urgență din Reșița, suscită interes în continuare, chiar dacă a trecut mai bine de o jumătate de an de la momentul atât de trist trăit de familia acestei femei care avea viața înainte.

Deși se încearcă pe toate căile deturnarea răspunderii medicale pentru decesul acestei tinere, lucrurile ar putea fi mult mai simple, ca urmare a evidențelor pe care le prezintă acest caz. Paradoxal, medicul care a avut-o sub monitorizare pe Mariana Lupu pe toată durata sarcinii, inclusiv în perioada de internare pentru episodul infecțios al aparatului respirator 26 – 30 martie 2019, a fost medicul ginecolog Mircea Achim. Același Achim care astăzi formulează acuzații pe bandă rulantă la adresa șefului Secției de Obstetrică Ginecologie, medicul Florea Borțun, cel care a luat act de starea pacientei de-abia în fatidica zi de sâmbătă, 30 martie 2019. De la momentul internării Marianei Lupu, în data de 26 martie, medicul Achim, care deși a observat evoluția nefavorabilă a pacientei, cu probleme grave respiratorii, nu a solicitat o a doua opinie doctorului în științe medicale Florea Borțun, superiorul său pe cale ierarhică, Achim având această obligație prin fișa postului.

La întrebările adresate de mama Marianei, legate de starea acesteia și de respirația greoaie de care aceasta se plângea, Achim afirmă că „femeia este grasă și gravidă”, din care cauză prezintă această simptomatologie. Așadar, din 26 martie și inclusiv până în data de 30 martie, medicul Mircea Achim nu a reușit să înțeleagă gravitatea cazului pe care îl avea sub monitorizare!

Medicul Florea Borțun intră în scenă în ziua de sâmbătă, 30 martie, acesta fiind de gardă pe secția de Obstetrică Ginecologie. În jurul orei 13, dr. Borțun este anunțat de către medicul ATI de gardă, Iulian Bura, despre deteriorarea stării de sănătate a gravidei internate la Terapie Intensivă, Mariana Lupu, în vârstă de 32 de ani.

După evaluarea medicală a celor doi medici, se indică de către dr. Borțun efectuarea unei radiografii pulmonare imediate, pentru evaluarea aparatului respirator, radiografie pulmonară care avea să releve o afectare gravă a celor doi plămâni. Dată fiind această situație și declanșarea travaliului (dureri de naștere) cei doi medici, împreună, iau decizia decizia efectuării operației cezariene, cu scopul salvării mamei și copilului.

„La ora 13:05 s-a declanșat travaliul, motiv pentru care intervenția de operație cezariană a devenit imperios necesară, atât în ceea ce privește starea de sănătate a gravidei, cât și ca urmare a debutului de suferință fetală a fătului. Orice tergiversare a unei decizii punea în pericol atât viața mamei, cât și a fătului”, rememorează medicul Florea Borțun.

Din păcate, evoluția gravă a bolii pacientei, care a afectat toate organele, în ciuda eforturilor celor doi medici, a fost nefavorabilă. Acest lucru a fost reliefat și de afectarea fătului, făt care în urma investigațiilor efectuate pe secția de neonatologie (radiografie pulmonară) s-a constatat că avea afectați ambii plămâni.

Chiar dacă există personaje care comentează în necunoștință de cauză și împroșcă cu noroi în social-media, fără ca acestea să aibe o pregătire de specialitate, medicul Borțun a reușit să salveze viața copilului. O intervenție întârziată, așa cum o prezintă documentația medicală, ar fi putut să-i fie fatală micuțului.

„Să lăsăm organele competente să analizeze cazul iar nou născutul venit pe lume să aducă o rază de speranță familiei greu încercate”, a declarat medicul Florea Borțun.

(VA URMA)

REPER 24

Drama unei familii din Reșița nu poate fi descrisă prin cuvinte. După ce a sosit și s-a internat la Spitalul Județean de Urgență din Reșița pe data de 26 martie, o tânără gravidă cu o sărcinată de 37 de săptămâni s-a simțit rău, acuzând o răceală severă și ulterior o serie de complicații infecțioase ale aparatului respirator. Abia în data de 30 martie, după ce medicii responsabili de la secțiile de terapie intensivă și ginecologie au decis să intervină pentru salvarea copilului printr-o operație de cezariană, femeia a reușit să aducă pe lume un copil sănătos, dar la câteva ore de la naștere starea de sănătate a tinerei s-a agravat, culminând cu nu mai puțin de 5 stopuri cardio-respiratorii. În cele din urmă, la ora 22:20 de minute, doctorii au mai putut decât să constate decesul mamei, care a mai apucat să își vadă primul copil nou-născut doar preț de câteva clipe.

O tragedie, așa cum avea să recunoască și șeful secției Obstetrică – Ginecologie, dr. Florea Borțun, cel care afirmă că moartea gravidei a survenit în urma unor complicații infecțioase respiratorii iar o radiografie pulmonară, în tot acest timp, semnificând 4 zile zile în care pacienta a dat semnele evidente ale unor stări gripale, ar fi fost imperios necesară!

Medicul care s-a ocupat de gravida decedată, evaziv în exprimare!

Medicul curant Mircea Achim este cel care a internat-o pe tânăra gravidă și care s-a ocupat de monitorizarea acestei paciente. Achim afirmă că gravidei i s-a administrat tratament pentru problemele de respirație cu care se confrunta încă de la momentul internării acesteia la spital iar pacienta ar fi răspuns favorabil la medicația administrată. Depoziția medicului Achim lasă loc de interpretări, acesta fiind interpelat telefonic de familia decedatei încă din prima zi de internare a acesteia pentru a-i sesiza problemele cu care se confruntă gravida. Rezultatul? Femeia trebuia să beneficieze de un tratament care să-i soluționeze problemele. În schimb, medicul Achim ar fi transmis soțului îngrijorat că respirația greoaie este specifică femeilor gravide aflate în apropiere de momentul facerii. Mai mult, dr. Achim nu ar fi consultat în acest caz, conform uzanțelor, niciun medic experimentat, amintindu-l aici pe șeful de secție dr. Borțun.

Soțul femeii decedate, Rafael Lupu, acuză faptul că soției sale nu i-ar fi fost acordată atenția necesară, de la momentul internării, 26 martie și până în ziua fatidică de 30 martie.  Tatăl și soțul îndurerat dorește ca cei care au greșit, dacă au greșit, pentru că prezumția de nevinovăție trebuie să primeze, să fie aduși în fața instanței de judecată.

Astăzi, medicii Florea Borțun și Mircea Achim de la Secția Obstetrică – Ginecologie, medicul Iulian Bura din cadrul secţiei ATI, împreună cu managerul Waldemar Murgu, au vorbit în fața presei despre modul în care au evoluat lucrurile în perioada de internare a tinerei însărcinate și în care aceștia s-au achitat sau nu de sarcinile ce le revin pentru salvarea de vieți omenești:

Managerul Waldemar Murgu a promis că va realiza împreună cu o comisie medicală o anchetă internă în acest caz iar concluziile le va pune la dispoziția Colegiului Medicilor. Murgu spune că l-a contactat și pe vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Ionuț Popovici, căruia i-a expus pe larg situația în acest caz, ca de altfel și medicului Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor din România.

Sergiu TABAN

Evident, despre relația angajatului de la Spitalul Județean din Reșița, ridicat de ofițerii DGA și acuzat de luare de mită, Iordan Hopartu, cu lugojeanul Octavian, deținătorul de spații comerciale cu trepte pe care este inscripționat chiar numele Octavian (cultul personalității??) și o firmă Bom Mecanica care oferă servicii funerare complete, ajunsă pe locul II în România și conexiunile acestora la nivelul administrativ-politic din Caraș-Severin, ba chiar la nivelul fostelor conduceri ale Spitalului Județean din Reșița, încă nu s-a spus mai nimic…

În vreme ce managerul Spitalului Județean din Reșița, Waldemar Murgu, stă la „cutie“, fără a face nicio declarație legată de ceea ce s-a petrecut în ograda lui proprie Reper 24 l-a contactat pe șeful Secției Anatomie Patologică a Spitalului Județean de Urgență din Reșița medicul Răzvan Simulescu, încercând să aflăm care este reacția acestuia și cum vede lucrurile după descoperirea acestor nereguli penale în cadrul acestei secții, ridicarea de către procurorii DGA și ulterior arestul la domiciliu al unui angajat al SJU Reșița, care se pare că era liantul infiltrat al firmei lugojeanului Octavian la morga celei mai importante unități medicale din Caraș-Severin.

„Punctul meu de vedere în legătură cu problemele colegului meu este că sunt absolut surprins de acuzații având în vedere ca noi avem proceduri legale legate de predarea decedaților din morgă. Noi funcționăm după legea 104 ca toate serviciile de anatomie patologica din țară, decedatul în spital se preda îmbălsămat, îmbrăcat și curat la aparținători. Astea sunt proceduri specifice serviciului și sunt măsuri DE SĂNĂTATE PUBLICĂ! Despre transportul decedaților nu am ce să comentez, asta intră în atribuțiile firmelor de pompe funebre care sunt autorizate. Nu știu despre acuzațiile aduse lui decât ce am citit în presă. Așa cum ai scris în articol, colegul meu beneficiază de prezumția de nevinovăție. Noi în spitalul nostru încercăm să ne gospodărim cum trebuie, de câteva zile avem și o pompă de îmbălsămare electrică nouă și vom crește calitatea serviciilor“, a declarat medicul Răzvan Simulescu.

Medicul Simulescu: „Sunt absolut împotriva oricăror practici ilegale!“

„Ca și sef de secție și om sunt absolut împotriva oricăror practici ilegale. În altă ordine de idei, opinia publică vis a vis de subiectul medici/asistenți/tot ce înseamnă spital este extrem de proastă și oarecum bine împământenită la noi în oraș, având în vedere problemele care inerent apar ocazional. Ar fi de dorit o campanie care să arate și părțile bune din sistem, că acestea există și poate nu sunt mediatizate suficient. Ca o comparație, articole despre această operațiune au fost ultramediatizate dar despre reușitele medicale și administrative foarte puțin și lapidar. Toți am avut și vom avea probleme de sănătate și tot acei doctori și asistenți în care se aruncă cu pietre când se ivește ocazia ne vor trata în viitor, așa cum pot ei, după priceperea și cu aparatura fiecăruia“, atenționează dr. Simulescu, șeful Secției Anatomie Patologică. Ca să creștem calitatea actului medical trebuie să creștem și noi ca medici. În cazul în care se cer avantaje materiale de către un medic/asistent/infirmier pentru o procedură medicală sau îngrijire în spital, eu i-aș încuraja pe oameni să denunțe acest fapt organelor competente.

După ce am stat de vorbă cu mai mulți cetățeni și cadre medicale din Reșița, departe de camerele de luat vederi și de reportofoane, am aflat că de o perioadă bună de vreme, practic odată cu venirea medicului Simulescu în fruntea Secției Anatomie Patologică,  lucrurile au intrat pe un făgaș de normalitate, așa cum se întâmplă la unitățile spitalicești din țară. Decedatul se predă îmbălsămat, îmbrăcat și curat la aparținători în spital! Să intrăm în normalitate și la Spitalul Județean de Urgență din Reșița!

Citește și Arest la domiciliu pentru asistentul șpăgar de la morga Spitalului de Urgență din Reșița și control judiciar pentru angajata de la Octavian! 

Sergiu TABAN

Prin Ordonanța 63/2017, care prevede rectificarea bugetului de stat, a fost suplimentat cu 11.880.380 de lei bugetul alocat serviciilor medicale, medicamentele cu și fără contribuție personală, precum și pentru dispozitivele medicale.

În ceea ce privește medicamentele cu și fără contribuție personală, bugetul a fost suplimentat cu 3.835.000 de lei, la fel și bugetul medicamentelor compensate cu 90% pentru asigurații cu pensii sub valoarea de 900 de lei (suplimentare de 190.000 de lei).

O componentă distinctă care a beneficiat de suplimentare este reprezentată de  medicamentele pentru boli cronice cuprinse în programele naționale – 1.897.120 lei. Din această sumă, cea mai mare parte este alocată programului național de diabet (1.050.780 lei). Buget suplimentar au primit și medicamentele pentru tratamentul bolilor rare (138.620 lei pentru fibroză pulmonară idiopatică și 667.720 lei pentru tratamentul bolii Duchenne).

„Prin această suplimentare este asigurat și bugetul necesar până la finele anului celor patru pacienți aflați în evidență cu pompe de insulină. Este vorba despre 5.150 de lei. O veste bună vine pentru segmentul dispozitivelor medicale, în sensul că suplimentarea de 731.000 de lei acoperă întreaga listă de așteptare, începând cu 1 aprilie. Noi îi vom contacta pe fiecare în parte, însă asigurații care au depus cereri pentru procurarea unui dispozitiv la Casa județeană de Asigurări de Sănătate Caraș-Severin sunt rugați să se prezinte la sediul instituției cu prescripția medicală reînnoită pentru a beneficia de dispozitivul solicitat“, a precizat ec. Mirela Zeman, președintele – director general al CJAS Caraș-Severin.

De sumele nou alocate va beneficia și medicina de familie (1.591.000 de lei), activitatea fiind acoperită până la finele acestui an. Specialitățile clinice au primit o alocare bugetară de 53.000 de lei, asistența stomatologică – 35.000 de lei (suma contractată fiind alocată începând cu luna octombrie), iar o suplimentare de 381.000 de lei a fost alocată investigațiilor paraclinice. Suma contractată va fi distribuită, pe acest segment, din luna octombrie, astfel încât să fie redusă, pe cât posibil, perioada de așteptare de la primirea biletului de trimitere și până la efectuarea investigațiilor necesare.

De asemenea, pentru activitatea spitalelor din Caraș-Severin au fost alocați 3.105.000 de lei.

Alexandra JURCA

În vara anului trecut, scandalul Hexi Pharma a zguduit din temeii sistemul medical româneasc și, automat, și pe cel reșițean, în condițiile în care spitalul din Reșița avea la activ multe cazuri de infecții intraspitalicești și se „lăuda” ca fiind unul dintre cei mai fideli clienți ai firmei de dezinfectanți a lui Dan Condrea.

Mai exact, Spitalul Județean de Urgență din Reșița se număra printre unitățile medicale din România care au făcut cele mai mari achiziții de produse Hexi Pharma în perioada 2009-2015.

Conform unor date făcute publice de Hotnews, spitalul reșițean ar fi achiziționat în ultimii 7 ani substanțe Hexi Pharma în valoare de peste 4 milioane de lei, ocupând astfel un loc fruntaș în topul unităților medicale cu cele mai mari achiziții de la firma lui Dan Condrea.

Anul acesta e mai bine!

Schimbarea produselor de curățenie se pare că a fost cea care a dus la reducerea infecțiilor intraspitalicești din Reșița. Acestea au fost reduce cu jumătate în cel de-al doilea trimestru al acestui an, față de primele 3 luni din 2017. Mai exact, dacă în primul trimestru al anului, numărul infecțiilor atingea 65, în lunile aprilie, mai și iunie, s-au înregistrat doar 36.

În ceea ce privește maternitatea reșițeană, acolo unde au existat probleme mari încă din anii 90, actuala conducere a unității spitalicești spune că rata mortalității nou-născuților este mai scăzut decât media pe țară, de 0,52%, față de 1% cât e la nivel național.

Alexandra JURCA

În urmă cu 30 de ani, pe 19 iulie 1987, la Reșița a fost efectuată în premieră prima hemodializă din partea de vest a țării, la zece ani după ce Timișoara a început să dializeze pacienți, dar nu cu aparate proprii, ci prin trimiterea acestora în Germania.

Evenimentul, marcat marți la Spitalul Județean din Reșița, a găsit echipa de medici nefrologi completă și o secție dotată complet pentru a funcționa zilnic în folosul pacienților cu probleme renale.

Caius Diaconescu, noul director medical al Spitalului Județean, susține că unitatea medicală reșițeană are toată aparatura necesară pentru ca această secție să funcționeze cu brio multe decenii de acum înainte. De asemenea, acesta a subliniat și faptul că la Reșița hemodializa este realizată cu apă ultra pură preparată chiar în incinta spitalului, cu aparatură fabricată la CSR și UCMR.

„În 19 iulie 1987 s-a efectuat prima hemodializă la Reșița, asta după ce în 1974 s-a realizat prima hemodializă în România la București, iar Timișoara a dializat în 1977 dar nu cu aparate proprii, pacienții au fost trimiși în Germania tur-retur. În 1987 la Reșița s-a efectuat prima hemodializă cu apa ultra pură preparată la noi în oraș, piesele pentru tot angrenajul fiind fabricate aici de către CSR și UCM și montate de către specialiștii de pe secție.

Este un moment extrem de important, avem 30 de ani de hemodializă absolut necesară pacienților cu insuficiență renală acută și cronică în stadiul terminal. Eu consider că Spitalul Județean are toată aparatura necesară pentru a desfășura în continuare această activitate cu brio”, explică directorul medical, Caius Diaconescu.

În momentul de față, susțin medicii, secția poate efectua un total de 38-40 de pacienți. Se hemodializează în fiecare zi, iar pacienții vin din două în două zile, pe ture inverse.

„Mă bucur că avem ocazia să sărbătorim  30 de ani de la înființarea centrului de dializă. Se lucrează în două ture, secția este completă, avem 9 asistente medicale, doi medici nefrologi, eu și doamna Codoșpan și medic primar pe terapie intensivă. De asemenea, avem un inginer și doi tehnicieni care asigură funcționalitatea aparaturii”, explică medicul specialist Maria Scheidbauer.

STATISTICI ÎNGRIJORĂTOARE! Numărul cărășenilor cu probleme renale e în creștere

Potrivit medicilor, în momentul de față Secția de Nefrologie a Spitalului Județean din Reșița ar putea suporta o prelungire a programului de la două ture pe zi, la trei, asta dacă numărul pacienților cu insuficiență renală crește, premisele fiind îngrijorătoare în acest sens.

„Echipa de medici este completă, momentan se lucrează în două ture, dar aparatura și personalul permit funcționarea cu 3 ture, în cazul în care numărul de pacienți va crește. După toate presimele, numărul pacienților va crește pentru că diabetul după 10-15-20 de ani duce la insuficiență renală și la alte probleme ale rinichilor. Pacienții au transport gratuit, sunt aduși de 3 ori pe săptămână cu o ambulanță. Pacienții sunt momentan doar din județ dar secția noastră este deschisă pentru pacienți din toată țara”, explică medicul specialist, Elisaveta Codoșpan.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157686359938626″]

Diana RADU

Spitalul Județean de Urgență din Reșița va avea heliport pentru Unitatea de Primiri Urgențe!

Managerul Spitalului Județean de Urgență din Reșița, Mihaela Bacer a anunțat demararea unui amplu proiect de extindere și modernizare a Unității de primiri Urgențe a spitalului, la staționarul 1 din municipiu.

Este vorba de un proiect aflat pe masa Consiliului Județean Caraș-Severin, care va cuprinde o nouă clădire UPU, în imediata apropiere a celei deja existente la parterul staționarului de pe strada Făgărașului și un heliport pentru cazurile de urgență care trebuie transportate la Reșița sau de la Reșița spre alte unități spitalicești din țară.

Proiectul în valoare de 1.500.000 de euro, asupra căruia își va pune amprenta și arhitectul șef al județului, Victor Naidan, care va trebui să identifice amplasarea acestui teren de dimensiuni reduse, amenajat pentru decolarea și aterizarea elicopterelor și va fi realizat prin fonduri europene, contractate de către Ministerul Sănătății.

„Ne-am gândit ca noua clădire să fie amplasată vis a vis de actuala Unitate de Primiri Urgențe iar heliportul să fie construit în curtea spitalului“, ne-a transmis Mihaela Bacer, managerul interimar al Spitalului Județean de Urgențe din Reșița. Acest proiect de extindere și modernizare al Spitalului Județean de Urgențe din Reșița va fi unul care va dinamiza activitatea compartimentului de primiri urgențe al celei mai importante unități spitalicești din Caraș-Severin.

Dar până când elicopterele ne vor vâjâi pe la urechi, noul manager ar trebui mai degrabă să găsească, totuși, o soluție pentru secția de epidemiologie a Spitalului Județean de Urgență din Reșița, acolo unde specialistul calificat în acest domeniu medical lipsește cu desăvârșire…

Sergiu TABAN

Cu toate că autoritățile locale visează de un an la un oraș curat și, mai presus de toate, civilizat, Reșița este la ani lumină depărtare de acest obiectiv. O demonstreză chiar una dintre cele mai circulate zone din oraș, cea din apropierea Spitalului de Boli Infecțioase.

Despre starea unității medicale nu mai are rost să intrăm în detalii, fiind mai degrabă vorba aici despre un incubator al bolilor infecțioase, decât despre un centru de tratament. Dar despre asta vom discuta altă dată. Scandalos este faptul că, dincolo de mizeria de care trebuie să se ferească zilnic în saloane, pacienții trebuie să-și poarte mai nou de grijă și atunci când scot capul pe geam în căutare de o gură de aer proaspăt.

Spunem asta pentru că sub geamurile unității medicale se rumenesc zilnic la soare mormane de gunoaie, emanând în aer niște miresme greu de suportat, ce ar face invidios și deponeul de la Lupac…dar, stai, care deponeu?

Motivele pentru care se ajunge într-o astfel de situație sunt greu de explicat. Evident că prima vinovată e lipsa colosală de cultură a multor cetățeni, dar faptul că dealurile de gunoi au timp să crească și să zacă în soare nu denotă decât o proastă organizare și management din partea autorităților competente.

Reper24 a încercat să contacteze societatea Brantner, cea care se ocupă de ridicarea gunoiului de pe raza orașului, fără succes însă.

Csf? Ncsf…

Diana RADU

În Trimestrul I al anului 2017, Casa de Asigurări de Sănătate Caraș-Severin a contractat, din bugetul alocat acestui an, cu furnizorii de servicii medicale spitaliceşti, suma de aproape 22.000.000 de lei lei, bugetul posibil de contractat pentru celălalte trimestre  ale anului fiind de puțin peste 53.000.000 lei.

Banii vor merge către unitățile spitalicești cu paturi din județ, fiind vizate aici spitalele din Reșița, Caransebeș, Oțelu Roșu, Oravița și Moldova Nouă.

Astfel, la Spitalul Judeţean de Urgență din Reșița va ajunge suma de 28.959.952 de lei din care:

• 25.438.969,35  de lei pentru servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă – forma de internare prin care se acordă asistenţă medicală preventivă, curativă, de recuperare şi paliativă pe toată durata necesară rezolvării complete a cazului respectiv. Această sumă vizează un număr de 13.599 de cazuri estimate a fi internate pentru afecţiunile acute;
• 2.171.759,22  de lei pentru un număr de 567 de cazuri estimate a fi internate pe secţiile şi compartimentele de cronici (prevăzute ca structuri distincte în structura spitalului aprobată/avizată de Ministerul Sănătăţii);
• 1.349.223,91 lei pentru servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi, aceasta fiind practic o alternativă la spitalizarea continuă pentru pacienţii care nu necesită supraveghere medicală mai mare de 12 ore/vizită (zi).

Spitalului Municipal de Urgență din Caransebeș i-a fost alocată suma de 10.611.550 de lei din care :

• 9.722.671,05 lei  pentru servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă, pentru un număr de 7.037 de cazuri estimate a fi internate pentru afecţiunile acute, a căror plată se face pe bază de tarif pe caz rezolvat (DRG);
• 708.879,60 lei pentru un număr de 108 de cazuri estimate a fi internate pe secţiile şi compartimentele de cronici;
• 180.000,00 lei  pentru servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi.

La Spitalul Orășenesc Oțelu Roșu va ajunge suma de 2.912.871 de lei din care :

• 2.643.321,88 lei  pentru servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă, pentru un număr de 1.639 de cazuri estimate a fi internate pentru afecţiunile acute;
• 269.550,00 lei pentru servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi.

Spitalul Orășenesc Oravița are alocată o sumă de 6.034.467 de  lei din care :

• 3.020.131,54 lei  pentru servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă, pentru un număr de 2.612 cazuri estimate a fi internate pentru afecţiunile acute;
• 2.834.785,80 lei  pentru un număr de 792 cazuri estimate a fi internate  pe secţiile şi compartimentele de cronici;
• 179.550,00 lei pentru servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi.

Spitalului Orășenesc Moldova Nouă îi revine suma de 3.225.659 de lei din care:

• 3.046.109,54 lei  pentru servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă, pentru un număr de 2.393 cazuri estimate a fi internate pentru afecţiunile acute;
• 179.550,00 lei pentru servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi.

De asemenea, o sumă de 1.278.444 de lei va merge și spre Asociaţia de Binefacere Pro Vitam și Centrul de recuperare neuromotorie afiliat. Banii sunt alocați pentru servicii medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă pentru un număr de 450 de cazuri estimate a fi internate  pe secţiile şi compartimentele de cronici.

Diana RADU

Situație dramatică în întreaga țară pentru bolnavii care au nevoie de o investigaţie de tip RMN. Cum foarte puține spitale sunt dotate cu un astfel de aparat, listele de așteptare se întind chiar și pe un an de zile, astfel că sunt cazuri, inclusiv în Caraș-Severin, în care bolnavii riscă să li se agraveze boala până ajung la o investigație imagistică.

La Spitalul Judeţean din Reşiţa, de exemplu, listele de aşteptare pentru astfel de investigaţii imagistice gratuite se întind deja până în luna decembrie a acestui an, din cauza sumelor prea mici acordate de Casa de Sănătate.

„La nivelul judeţului Caraş-Severin, cam pe toate segmentele de activitate medicală banii sunt cam puţini, avem dificultăţi în contractele cu casa judeţeană de asigurări de sănătate. Fondurile la nivelul judeţului Caraş-Severin sunt insuficiente, probabil că şi în ţară e la fel situaţia, dar nu chiar aşa de gravă ca la noi.

Nu ştiu care este numărul persoanelor aflate pe listele de aşteptare. Ce pot să vă spun este că pentru RMN, listele de aşteptare sunt până în decembrie, cu bilete de trimitere, decontate de casa de asigurări. La nivelul fondurilor de acum, asta înseamnă doi pacienţi pe zi. Pentru atâţia bolnavi sunt fonduri de la casa de sănătate pe zi. Contra cost listele de aşteptare sunt până în aprilie. La cele două aparate CT (n.r. computer tomograf), cu bilet de trimitere, programările sunt până la nivelul lunii iunie şi contra cost până în luna aprilie”, a explicat Violeta Florea, purtător de cuvânt al Spitalului Județean Reșița, citată de Mediafax.

Situația se regăsește și în cazul bolnavilor care sunt dispuși să scoată bani din buzunar pentru a beneficia de astfel de investigaţii imagistice, și asta pentru că potrivit purtătorului de cuvânt al spitalului reșițean, în momentul de față unitatea medicală din Reșița este singura din județ care are un aparat RMN funcțional.

„Bolnavii sunt nemulţumiţi, dar nu avem ce face, asta e situaţia. Avem un singur RMN şi două CT-uri, din care unul e foarte vechi, din 2001, celălalt din 2013. Avem opt medici radiologi, dar pentru RMN doar doi au competenţă, pentru CT sunt patru şi restul fac ecografii şi radiologii. Moldova Nouă are un computer tomograf de câţiva ani, pe care nu-l utilizează din lipsă medici. Deci, el este acolo şi stă. Este obţinut pe fonduri europene şi nu merge mutat, este păcat să stea în loc”, a adăugat Violeta Florea, citată de Mediafax.

O astfel de investigaţie costă aproximativ 700 lei un segment, iar la aparatul CT – 350 lei.

Alexandra JURCA