Fostul primar al Reșiței, Liviu Spătaru, a făcut public, după 11 ani de la sfârșitul mandatului său, un scurt bilanț al realizărilor sale din perioada anilor 2004-2008, cât timp a condus destinele urbei. Spătaru mărturisește că publicarea bilanțului, tocmai acum, nu are scop electoral, ci este un răspuns la o provocare a unor prieteni și oameni de suflet.
În postarea sa publică de pe rețeaua de socializare, Liviu Spătaru are câteva mențiuni atât la adresa altor doi foști primari ai Reșiței, cât și a edilului în funcție.

„Menţionez că am apreciat şi apreciez şi acum tot ce a făcut predecesorul meu şi bunul meu prieten, ing. Mircea Ioan Popa, pentru oraş, aşa cum susţin necondiţionat şi eforturile pe care le face actualul primar, ing. Ioan Popa. Fiecare a făcut în limita bugetului, care nu e elastic…nu se poate întinde după nevoi. Nu fac decât o referire la mandatul lui Mihai Stepanescu: nu trebuia să desfiinţeze Prescom-ul, nici să vândă terenurile aferente; şi nici să renunţe cu atâta uşurinţă la tramvai”, precizează Liviu Spătaru.

Cele mai importante realizări, enumerate chiar de fostul edil, sunt:
„1. Reşiţei i-au fost redate graniţele fireşti, istorice, spre Câlnic, Lupac, Cuptoare şi Secu.
2. Tramvaiul a început să circule din nou pe întregul traseu construit, depăşind zona Muncitoresc şi întorcând în Parcul Bernard Andrei.
3. Au fost aduse din Germania 8 garnituri de tramvaie, funcţionale până în 2009.
4. Au fost construite săli de sport la Şcoala Generală nr. 6, 9, Liceul de Artă „Sabin Păutza” şi au fost demarate lucrările pentru Liceul Diaconovici Tietz şi Şcoala Generală nr.2.

5. A fost reabilitat şi dat circuitului public, continuând proiectul domnului Mircea Popa, Complexul Municipal pentru Sport şi Sănătate ( bazinul olimpic din Govândari).

6. Bazinul de înot din Luncă a fost introdus pe lista de priorităţi a Guvernului pentru reparaţii, refacere şi remediere (şi acolo a râmas, din păcate!).
7. Au fost remediate spaţiile disponibile şi puse la dispoziţia unor loturi naţionale sau locale de lupte, gimnastică şi box.
8. S-au produs ample remedieri la stadionul „Mircea Chivu” din Reşiţa.
9. Au fost menţinute şi finanţate grupele de copii de la Clubul Sportiv Şcolar Reşiţa.
10. Au fost finanţate echipele de handbal, volei şi atletism ale Liceului cu program sportiv „Traian Vuia”.

11. A fost finanţată prezentarea unui filatelist reşiţean la Olimpiadele din 2004 şi 2008.
12. Au fost premiaţi an de an sportivii şi reprezentanţii culturii reşiţene care au promovat oraşul în ţara şi în străinătate.
13. A fost renovată Sala Polivalentă din centrul civic ( în urma unei discuţii personale între Liviu Spătaru şi ministrul de resort, purtată în sală).
14. Prin intervenţia directă în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean din 11 octombrie 2004 şi discuţiile ulterioare cu Cabinetul Tăriceanu, a fost consolidat Dealul Lupacului ( strada 24 Ianuarie), prima investiţie de mare anvergură în Reşiţa ( 120 miliarde ROL).
15. A fost renovat centrul civic, din punctul de vedere al infrastructurii subterane, cât şi a esteticii şi iluminatului public; centrul a fost gândit şi proiectat ca unul pietonal, dar, ulterior, a fost deteriorat prin introducerea unor utilaje grele.

16. A fost renovată şi reintrodusă în circuitul cultural, istoric şi estetic al Reşiţei fântâna cinetică din centrul civic, proiectată de maestrul Constantin Lucaci (cu acordul maestrului de vrednică pomenire).
17. A fost renovat Monumentul Eroilor din Parcul Tricolorului, fiind adus în parametrii pe care i-a dorit artistul Lucaci; pentru acest monument a fost obţinut acordul ministrului Meleşcanu pentru a-l încadra cu patru tunuri de protocol, pe care le aşteptăm încă şi care au fost plătite în perioada mandatului Spătaru (realocate între timp…).

18. Prin discuţia directă, avută în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean cu comisarul european Jonathan Scheele şi prin deplasările ulterioare la Bucureşti, programul SAMTID pentru Reşiţa s-a transformat în programul ISPA pentru Caraş-Severin, Reşiţei revenindu-i 44 milioane euro pentru canal şi epurarea apelor uzate.
19. A fost proiectată şi pusă în execuţie platforma industrială de la Aglomerator, prin care se ecologizează zona şi se aduc utilităţile pentru investiţii, Reşiţa primind de la UE şi Guvernul României aproximativ 7 milioane euro.

20. Tot pe Valea Ţerovei, în zona UCC, au fost aduse firme prin vânzarea de terenuri şi promisiunea asigurării utilităţilor (de exemplu: Haider din Austria, Spalek din Germania etc), care au început să-şi construiască fabrici proprii de maşini. Toţi investitorii interesaţi de zonă au fost sprijiniţi.
21. A fost lansată şi pusă parţial în operă ideea cea mai curajoasă, aceea a deschiderii Reşiţei pe Calea Caransebeşului, prin Platforma industrială de la kilometrul 7, Spitalul Judeţean de la kilometrul 8, campusul liceal de la kilometrul 5, cartierul de locuinţe aferent, idee care va schimba întregul tonus investiţional al Reşiţei în următorii 5-10 ani (idee abandonată, dar valabilă încă).
22. Au fost aduse în UCMR colaborări productive pentru producţia de autobuze, cu o societate din Rusia, şi pentru componente de maşini, cu o societate din Austria (componentă a trustului Haider).

23. A fost demarat şi finanţat podul peste Bârzava la Moniom şi podul peste pârâul Ţerova din acest cartier.
24. Au fost demarate proiectele pentru alimentări cu apă şi canalizare la Moniom, Câlnic şi Ţerova.
25. Strada I. L. Caragiale, pe care în anul 2004 exista o singură construcţie în spatele căreia păşteau caii, s-a reintegrat în peisajul urbanistic prin construcţii moderne şi necesare municipiului, ultima dintre ele, un ansamblu de sedii de firmă şi locuinţe a domnului Nelu Popa, s-a realizat cu sprijinul direct al Primăriei ca şi prima dintre ele, hotelul Rogge. Dealtfel, în municipiul Reşiţa au apărut alte hoteluri în Govândari, la Intim şi pe bulevardul Muncii, toate construite cu sprijinul Primăriei.

26. Au fost construite supermaket-urile Plus-Discount şi Spar şi a fost demarată construcţia hipermarket-ului Kaufland în Lunca Bârzavei.
27. Au fost renovate, fără excepţie toate pieţele Reşiţei, conform promisiunii din 2004: piaţa Intim a fost reconstruită din temelii, piaţa Reşiţa Nord a fost renovată în totalitate, piaţa „Trandafirul” a fost privatizată şi reconstruită, piaţa din Luncă este în totalitate renovată, iar piaţa Reşiţa Sud, acum în reconstrucţie, va deveni principalul punct de interes comercial al oraşului.
28. A fost refăcut, în condiţii mult mai bune, iluminatul public din municipiul Reşiţa.
29. A fost demarată, cu efortul consistent al Primăriei, regularizarea cursurilor Bârzavei, Sodolului şi Ţerovei.

30. Au fost puse în teren şase locuri de joacă pentru copii.
31. La Şcoala Generală nr. 8 şi în Parcul Siderurgistului au fost construite terenuri sintetice de fotbal.
32. Toate unităţile de învăţămant din oraş, licee, şcoli sau grădiniţe au suferit ample transformări patrimoniale, Reşiţa devenind unul dintre oraşele cele mai bine dotate din ţară în acest domeniu, prin efectuarea unor lucrări de mansardări, supraetajări, izolaţii termice şi de subsoluri, canalizări şi dotări materiale în domeniul didactic. Spre edificare, bugetul alocat şcolilor în Reşiţa în anul 2007 a fost de aproximativ zece ori mai mare decât în anul 2004. În urma conflictului declanşat cu UCMR-ul penru Grădiniţa PP7 a fost demarată şi dusă la bun sfârşit studierea populaţiei preşcolare pentru următorii ani, constatându-se o acută nevoie de grădiniţe noi. Au fost obţinuţi banii pentru proiectare, pentru patru grădiniţe şi în regim de urgenţă a început construcţia unei noi grădiniţe în zona Moroasa, care să înlocuiască Grădiniţa PP7, aflată în patrimoniul privat al UCMR. Celelalte grădiniţe vor fi plasate în Govândari, pentru ele fiind începută doar proiectarea.

33. A fost sprijinită construcţia Catedralei din Govândari cu aproximativ 5 miliarde de lei vechi, în timpul mandatului Spătaru.
34. Toate bisericile din municipiu au fost sprijinite fără părtinire, sumele fiind variabile, funcţie doar de numărul enoriaşilor şi caracterul de monument al lăcaşului . Au fost acordate terenuri pentru noi biserici în Lunca Pomostului şi Lunca Barzavei, în concordanţă cu cerinţele Episcopiei Caransebeşului; a fost sprijinită substanţial renovarea Protopopiatului Reşiţei. Au fost introduse instalaţii de încălzire în bisericile din Doman şi Ţerova.
35. A fost amenajat şi dat în circuitul public prin conlucrarea dintre Prefectură şi Primărie, Serviciului Public de Permise Auto.

36. A fost construit primul corp eficient de poliţie municipală din România, de la care s-au inspirat şi alte municipalităţi, respectiv Poliţia Comunitară Reşiţa.
37. Primul municipiu care a înfiinţat funcţia de administrator public a fost Reşiţa. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a făcut fişa postului în colaborare cu Primăria Reşiţa. Din păcate, postul a fost vremelnic desfiinţat.
38. La sugestia şi în bună colaborare cu un foarte bun economist, domnul Jiva Cocar, la Primărie a fost înfiinţat un serviciu public pentru relaţiile externe, programe europene şi relaţia cu I.M.M.-uri. Şi acest serviciu a fost vremelnic desfiinţat după expirarea mandatului.

39. Au fost externalizate serviciile publice, consumatoare de buget, înfiinţându-se societăţi comerciale ( S.C. Pieţe Reşiţa SRL, S.C. Urban Reşiţa SRL).
40. În domeniul termiei a fost elaborat un studiu profesionist privind dezvoltarea acesteia, după care a fost instalat un prim cazan ultramodern adus din Germania şi s-a proiectat şi achiziţionat un alt cazan pe biomasă care urmează să fie instalat, fiind de fapt unul dintre primele cazane de acest fel din România. Pentru prima dată în istoria Reţiţei, Consiliul Local face o societate mixtă cu o firmă din străinătate, firma Menert din Slovacia pentru construirea acestui cazan. Biomasa reprezintă deşeuri de lemn, textile, iar decizia a fost luată pentru că judeţul Caraş-Severin este unul dintre cele mai bogate din România în biomasă, aflându-se în top 3. Tot în domeniul termiei a fost implementată pentru prima dată metoda distribuţiei pe orizontală care elimină foarte mult din pierderi, iar centralele termice au fost modernizate, fiind aduse din Danemarca, în principal, centrale noi cu schimbătoare de căldură, care reduc dimensiunea centralelor termice de la aceea a unui bloc de locuinţe cu mai multe apartamente, la aceea a unei biblioteci moderne şi cochete de doi metri pe doi metri. După expirarea mandatului, firma slovacă şi Consiliul local au reziliat contractul…

41. A fost făcută dezmembrarea şi au fost scoase la vânzare spaţiile din Policlinica nr. 1, iar medicilor li s-au asigurat condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţii.
42. A fost achiziţionată şi pusă în funcţiune una dintre cele mai moderne staţii de asfalt deţinute de municipalităţile României, folosită acum de S.C. Urban Reşiţa SRL.
43. Tot prin S.C. Urban Reşiţa SRL s-a găsit şi s-a pus în aplicare soluţia de înlocuire a capacelor de canal sustrase de cetăţeni de variate etnii, cu capace din beton.
44. După războiul caştigat cu „ bumperele”, s-a lansat un program de monitorizare informatizată a circulaţiei în municipiu. Au fost introduse semafoare de prim vehicul şi semnalizatoare de temperatură în zonele cu curenţi variabili ( poduri).

45. Reşiţa a fost pentru prima dată fotografiată din satelit pe porţiuni şi fotografiile integrate într-o hartă a ansamblului.
46. Au fost făcute demersurile şi plăţile pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii, delimitarea zonelor verzi, în conformitate cu legislaţia, precum şi a zonelor defrişate şi calamitate pentru refacerea lor.
47. La începutul mandatului, Platoul Secu, spaţiul de agrement al oraşului era zăvorât cu lanţuri pe care le-am tăiat, redând circuitului turistic local zona respectivă. În urma acestei acţiuni, S.C. Turist-Semenic S.A. a deschis acţiune judecătorească, revendicând Platoul, acţiune care s-a terminat în noiembrie 2007, procesul ţinând mai mult de trei ani. Primăria a câştigat acest proces maraton, iar spaţiul a rămas în domeniul public al oraşului. Este şi motivul pentru care hotelul „Semenic” a devenit sediul de campanie şi comploturi împotriva primarului Liviu Spătaru…

48. A fost modernizată, cablată şi informatizată atât Primăria, cât şi serviciile publice ale Consiliului Local. Modernizarea a trebuit să înceapă de la toaletele în care îţi era ruşine să intri şi a culminat cu instalarea propriei fibre optice care leagă toate cele patru corpuri ale Primăriei şi Consiliului Local din oraş.
49. A fost modernizată, ergonomizată şi eficientizată clădirea corpului II în care funcţionează Sericiul Public Direcţia Impozite şi Taxe din centrul oraşului, precum şi clădirea corpului IV din Govândari.
50. S-au amenajat spaţiile şi s-a constituit Serviciul Public de Evidenţă Informatizată a persoanei la Blocul 800.
51. A fost reînviată tradiţia sărbătoririi „Zilei Recoltei”, la iniţiativa primarului.
52. Reşiţa a devenit primul oraş din România, membru al Asociaţiei Mondiale a oraşelor şi municipiilor organizatoare de carnavale, iar primarul a fost reprezentantul României în această organizaţie.

53. Primarul a fost membru supleant al Colegiului Director al Asociaţiei Municipiilor din România, participând la întrunirile din ţară şi reprezentând Asociaţia la o conferinţă internaţională la Bruxelles, în decembrie 2006.
54. Au fost întreţinute şi lărgite relaţiile externe ale Reşiţei, atât cu oraşele înfrăţite, cât şi cu oraşe noi. În acest spectru intră Pancevo, Veliko Gradişte, Vârşeţ, Gratz, Bielefeld, Caen, Monctton, Wuxi, Dnietropetrovsk, Tatabanija.
55. În baza relaţiilor statornicite între Primărie şi Casa Regală a României au fost efectuate două vizite reciproce, cu caracter de schimb informaţional în domeniul tehnologiilor înalte. Alteţa Sa Regală Radu a vizitat Reşiţa şi şi-a lansat una din cărţi aici, iar primarul a fost invitat la susţinerea tezei de doctorat de către Alteţa Sa Regală la Academia Militară „Carol I”, precum şi la Palatul „Elisabeta”
56. Primăria a finanţat editarea a două reviste de mare prestigiu intern şi internaţional: „Caiete de drept internaţional” şi revista de artă şi cultură „Reflex”.

57. În urma excelentelor relaţii cu filiala din Caraş-Severin a Uniunii Sârbilor, primarului Reşţei i s-a conferit titlul de membru de onoare; Primăria a contribuit decisiv la începerea lucrărilor pentru Centrul Cultural Sârb din municipiu.
58. Au fost remediate toate efectele inundaţiilor din 2004 şi 2005 în municipiul Reşiţa, în principal cu bani aduşi de la Guvern,prin intervenţia primarului.
59. Au fost făcute lotizări pentru locuinţe destinate tinerilor şi au fost acordate solicitanţilor terenuri pentru construcţii.
60. Prin intervenţia directă a primarului la Bucureşti, în baza unei relaţii de excepţie cu ministrul Laszlo Borbely şi consilierul acestuia, Gheorghe Abodi, a fost redemarat programul ANL, fiind construite două blocuri cu 76 de unităţi locative şi urmând să fie construite în etapele II şi III pe Calea Caransebeşului încă şase blocuri de locuinţe pentru tineri, însumând aproximativ 200 de unităţi locative.

61. Primarul a obţinut de la Raiffeissen Bank, cu sprijinul direct al consilierului municipal Claudiu Dolot, cea mai avantajoasă şi mai spectaculoasă linie de credit pentru investiţii, care a fost obţinută în România, în perioada postdecembristă.
62. Au fost obţinute fondurile guvernamentale pentru continuarea investiţiilor în domeniul alimentării cu apă, fiind finalizat tunelul de aducţiune, precum şi cele două rezervoare de 5000 m.c. fiecare, asupra cartierului Govândari nemaifiind nici un pericol de lipsă a apei.
63. Au fost obţinute fonduri guvernamentale pentru construcţia a patru blocuri de locuinţe pe Calea Caransebeşului cu 64 de unităţi locative, având ca destinaţie chiriaşii din casele retrocedate proprietarilor, dar şi locuinţe sociale. Ele sunt astăzi în construcţie şi vor fi finalizate în 2009.

64. La final de mandat contabilizăm inaugurarea Spitalului pentru handicapaţi neuromotorii de la Unitatea Militară din Reşiţa, una dintre realizările de suflet care încununează mandatul.
65. S-au realizat treceri silenţioase la nivelul căii ferate, pe strada G.A. Petculescu şi strada Câlnicului.
66. Primarul a ţinut peste 4000 de audienţe şi a oficiat, personal, peste 1300 de cununii.
67. A fost clarificat în mare măsură domeniul public şi privat al oraşului, fiind întabulate terenurile, inclusiv în centrul civic (când am venit la primărie, nici terenul de sub ea nu era întabulat; menţionez că acest punct l-am adăugat acum, la sugestia unui bun fost colaborator, care mi-a adus aminte…)”.

sursa foto: Banat TV

Elena FRANȚ

Cel mai cunoscut om politic al Caraș-Severinului ultimelor trei decenii, Sorin Frunzăverde, a suferit recent o intervenție chirurgicală în Germania și se află în acest moment în țară, afându-se într-un proces de recuperare.

Informațiile apărute în presa centrală, de cele mai multe ori trunchiate, nu au făcut decât să ofere interpretări și reacții diverse asupra stării de sănătate pe care fostul ministru al apărării o traversează, multe dintre acestea neavând nicio legătură cu realitatea. Așa cum, de altfel, o publicație cu tiraj la nivel național, Evenimentul Zilei l-a transformat pe Sorin Frunzăverde în lider ALDE, acesta nefiind înregimentat în partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu?!

Referindu-se la cele apărute în presă, dar și la reacțiile virulente ale celor care au comentat informațiile apărute în spațiul public, fostul primar ales al municipiului Reșița, prof. univ. Liviu Spătaru s-a exprimat public în legătură cu acest subiect.  Într-o notă personală, lăsând preț de o clipă în cuierul virtual haina intelectualului, Spătaru își exprimă scârba față de cei care, în ciuda stării de sănătate traversate de Frunzăverde, nu au găsit nimic mai bun decât să sară la gâtul acestuia, fără minima decență pe care ar merita-o un om, cu bunele și relele lui, aflat pe un pat de spital.

„Am citit cu imensă scârbă (iertaţi-mă, dar acesta-i cuvântul!) ineptele şi abjectele texte ale unor postaci decerebraţi, care îl înjură şi îl spurcă pe Sorin Frunzăverde acum, când e pe patul de spital, cu grave probleme de sănătate.

Ca orice om, după destinul şi felul în care a fost dăruit de Dumnezeu, şi Sorin Frunzăverde o fi făcut mult rău, dar şi mult bine, iar bilanţul este pozitiv, binele făcut este mult superior răului! Sunt convins că, dacă nu alegea calea binelui public, ar fi trăit mult mai bine şi mai liniştit şi nu ar fi acumulat atâta ură înverşunată şi nejustificată! Cei care îl înjură acum se descalifică, însă, ca oameni, îşi reneagă originile şi îşi bat joc de ei înşişi, de părinţii şi strămoşii lor, de valorile creştine! Să vrei răul unui om aflat pe patul de spital, după o grea operaţie, e ca şi cum te-ai înjura singur de mamă…

Haideţi mai degrabă să-i urăm însănătoşire grabnică şi totală, măcar în amintirea elicopterelor şi avioanelor armatei care au dus de atătea ori oameni grav bolnavi spre spitalele de specialitate, fără a avea această obligaţie, ci numai din bunăvoinţa şi omenia lui, când era ministru!”.

Sorin Frunzăverde este vădit slăbit după această intervenție chirurgicală care a durat 6 ore dar se simte bine, urmând tratamentul post-operator, ne-au declarat surse apropiate fostului președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin.

Sergiu TABAN

Referitor la articolul „Simescu, Spătaru, Stepanescu, Crina și Uzun câștigă procesul cu administrația Reșiței!”, apărut în data de 06 aprilie 2017, adus în atenția cărășenilor de cotidianul online Reper24, Primăria Reșița prezintă următorul drept la replică.

„Reprezentanții Primăriei Reșița, prin Departamentul de Comunicare,  se simt obligați față de cetățenii municipiului, la o bună și corectă informare, de aceea, considerăm că modul în care a fost interpretat un demers în justiție în articolul mai sus menționat, este tendențios, informațiile sunt prezentate trunchiat, inexact și nereal.

Demersul în instanță, la care jurnalistul face referire în articol, nu îi aparține Primarului în funcție, Ioan Popa, ci este un demers ca urmare a raportului Curții de Conturi nr.12/2011, care a dispus, prin aceeași hotărâre, luarea măsurilor necesare recuperării prejudiciului constatat. Primăria Reșița, prin ordonatorul de credite, este obligată, prin lege, să pună în aplicare această hotărâre.

Considerăm că ar fi fost obligatoriu ca reprezentanții publicației Reper 24 să solicite informații oficiale de la Primăria Reșița, pe această speță, înainte de publicarea articolului la care facem referire, lucru care nu s-a întâmplat, de aceea, folosim dreptul legal la replică pentru a face public parcursul exact al acestui dosar”.

Autoritățile locale vin și cu o serie de lămuriri cu privire la informațiile prezentate în articolul „Simescu, Spătaru, Stepanescu, Crina și Uzun câștigă procesul cu administrația Reșiței!”.

1. În anul 2008, Consiliul Local a hotărât asocierea cu Menert spol. sro în scopul înființării S.C. Group Ecoterm S.R.L. – H.C.L. nr. 5/2008
2. În anul 2008, prin H.C.L. nr. 143/2008, Consiliul Local a aprobat majorarea capitalului social al Group Ecoterm S.R.L. cu aportul în numerar al Consiliului Local în sumă de 2.237.000 lei.
3. În anul 2010, Consiliul Local a hotărât vânzarea către Menert spol. sro a tuturor celor 2.286 părţi sociale deţinute la Group Ecoterm S.R.L., cu preţul de 1000 lei/parte socială, la valoarea lor nominală. – H.C.L. nr. 102/2010
4. În anul 2011, prin Decizia Curţii de Conturi nr. 12/2011, aceasta a concluzionat în sensul că mărirea capitalului social al Group Ecoterm S.R.L., s-a realizat prin împrumutul contractat la Raiffeisen Bank pentru suma de 2.237.000 lei, sumă pentru care au fost achitate dobânzi şi comisioane în valoare de 692.943,44 lei, aceasta reprezentând valoarea prejudiciului creat bugetului local, deoarece nu a fost inclusă în preţul de vânzare al părţilor sociale.

Prin aceeaşi decizie nr. 12/2011 Curtea de Conturi a dispus luarea măsurilor necesare recuperării prejudiciului.

Conform prevederilor legale, nepunerea în aplicare  măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi reprezintă infracţiune.

5. În anul 2011, Municipiul Reşiţa, prin Primar Stepanescu Mihai, a contestat Decizia Curţii de Conturi nr. 12/2011, contestaţie în urma căreia Tribunalul Caraş-Severin a anulat în parte această decizie, respectiv prevederile deciziei privind prejudiciul în sumă de 692.943,44 lei.

În urma recursului formulat de către Curtea de Conturi, în anul 2015, instanţa de judecată a respins contestaţia formulată de către Municipiul Reşiţa şi a menţinut decizia nr. 12/2011 a Curţii de Conturi.

6. În anul 2012, ca urmare a deciziei Curţii de Conturi, a fost formulată acţiune în pretenţii împotriva S.C. Group Ecoterm S.R.L., în sumă de 692.943,44 lei, acţiune ce a fost respinsă definitiv de către instanţele de judecată.
7. Ca urmare a menţinerii deciziei nr. 12/2011 a Curţii de Conturi şi a respingerii acţiunii formulate împotriva S.C. Group Ecoterm S.R.L., respectiv a menţionării în decizia Curţii de Conturi a persoanelor cu atribuţii în domeniul de activitate în care a fost constatată abaterea, s-a impus formularea acţiunii împotriva acestora, acţiune ce a fost înregistrată pe rolul instanţei de judecată în anul 2016, după alegerile locale.

 CITEȘTE ȘI: Simescu, Spătaru, Stepanescu, Crina și Uzun câștigă procesul cu administrația Reșiței!

 Diana RADU

În urmă cu aproximativ 6 luni, primăria Reșița, prin primarul ales al urbei, a decis să-i cheme în judecată pe foștii aleși locali Sorin Simescu, Liviu Spătaru, Mihai Stepanescu, Ioan Crina și pe directorul economic al primăriei Reșița, Maria Uzun.

 Acuzația primăriei Reșița vorbea despre un presupus prejudiciu adus de către cei amintiți bugetului local, în speță vorbind despre vânzarea acțiunilor deținute de Consiliul Local Reșița către firma cehoslovacă de termoficare Menert, în fapt prin această vânzare recuperându-se suma de aproximativ 600.000 de euro la bugetul local. După ce subiectul a fost aprig dezbătut și exagerat de o parte a presei locale, a venit și rândul instanței să își spună cuvântul.

 Astfel în data de 28 martie, Tribunalul Caraș-Severin a respins acțiunea formulată de primarul Reșiței, instanța dând câștig de cauză celor acuzați pe nedrept de presupusul prejudiciu. Mai mult decât atât, din comunicarea instanței aflăm că Primăria Reșița este obligată și la plata unor cheltuieli de judecată pentru cei chemați la bară.

 Contactat telefonic, fostul viceprimar Sorin Simescu a apreciat faptul că instanța a judecat corect această speță, manifestându-și regretul că deși i-a transmis inițiatorului acțiunii că nu va avea sorți de izbândă, acesta s-a încăpățânat să meargă mai departe, văduvind bugetul local de suma alocată cheltuielilor de judecată.

 „Doresc să transmit pe această cale că am decis să renunț la plata cheltuielilor de judecată, pentru că acești bani ar fi plătiți din buzunarul reșițenilor, datorită încăpățânării primarului Popa, care ar trebui să plătească din banii proprii acest demers care a avut la bază doar o campanie de imagine proprie. Regret că o anumită publicație „obiectivă“, care la vremea respectivă a făcut din acest dosar un mare subiect de presă și care mai nou știe și cât de des îmi schimb șosetele, n-a aflat de faptul că am câștigat acest proces cu primăria Reșița“, a ținut să remarce fostul viceprimar al Reșiței, Sorin Simescu.

Sergiu TABAN