Motto: „Vreau să trag un semnal de alarmă celorlalți lideri politici asupra priorităților județului. Schimbarea Guvernului poate avea un impact greu de calculat la ora aceasta asupra județului”. – Călin Dobra, președintele CJ Timiș, în Ziua de Vest, 29 octombrie 2019.

Președintele Consiliului Județean Timiș, domnul Călin Dobra, se dovedește a fi un excelent membru PSD, bun cunoscător al retoricii partidului stat. Fidel discursului înțeleptei doamne premier demis, Viorica Vasilica Dăncilă, și domnul Dobra vrea să fie „aproape de fiecare român”. Ultimele declarații ale domniei sale, redate cu obiectivitate în Ziua de Vest, 29 octombrie, din care îmi voi permite să citez în continuare, anunță că, urmare a investirii unui nou Guvern al României, non PSD, în județul Timiș va avea loc „blocarea investițiilor deja începute” exemplificând prin câteva „cazuri”, arhicunoscute, de ani și ani, de către timișoreni: stadionul „Dan Păltinișanu”, aflat „în faza de licitație cu studiul de fezabilitate”, Institutul Oncologic, unde  „investiția este la nivelul actualizării tuturor documentelor”. Pentru acestea și încă multe altele, aflate probabil în celebra fază de studiu de „prefezabiltate”, domnia sa a „bătut calea Bucureștiului săptămânal”, a „tras tare” pentru a aduce  fonduri europene în Timiș, a „rezistat tuturor presiunilor”, a „depus împreună eforturi…cu doamna ministru” „de a debloca acest proiect”…, „blocat de decenii”….„Cu cine vom discuta noi în continuare la Compania Națională de Investiții?” se mai plânge domnul Dobra. Personal, mă mir că în legătură cu altă trist celebră investiție, prin vechimea discuțiilor, centura de sud a Timișoarei, tace chitic. Sau să nu mă mir?! Sau poate că domnia sa o consideră deja realizată, dat fiind că se află în faza de „cercetare arheologică”?

Da, domnului președinte Dobra nu i-a fost deloc ușor în timpul multiguvernării pesediste! Trei prim-miniștri în 3 ani, zeci și zeci de miniștri schimbați, răschimbați. Cunoaștem și noi expresia clasică „dragi tovarăși, nu ne-a fost ușor”! Chiar și cu proiecte mai vechi, cum ar fi al fațadei clădirii istorice care adăpostește Prefectura și Consiliul Județean Timiș, nu-i este ușor domnului președinte! Deși costă 2 milioane de euro (!!!), refacerea fațadei va dura 2 ani!!! Dar, trebuie să fim liniștiți, domnul Dobra ne-a asigurat, la demararea proiectului, că impozanta clădire va  avea, la finalizarea lucrărilor, „culori prietenoase”! Aferim!

Respectând ultima directivă politică de la centru, domnul președinte Dobra trage „semnalul de alarmă celorlalți lideri politici”. Avertismentul din finalul declarației sale „schimbarea Guvernului poate avea un impact greu de calculat la ora aceasta asupra județului”, este adevărat! Studiile de prefezabilitate și fezabilitate sunt grav amenințate! Viitorul județului se va vesteji dacă doamna Dăncilă ne va părăsi! O singură speranță mai avem pentru trenul județean: să fie un semnal de alarmă fals! Și după poticnirea, inevitabilă unei astfel de manevre, întreaga garnitură să poată circula normal!

Lăsând ironia amară la o parte, declarațiile domnului președinte Călin Dobra nu fac decât să dezvăluie, chiar dacă involuntar, în ce hal de hipercentralism se tărăgănează, se tergiversează, se  amână toate investițiile de stat, mari și mici în România!

Prin urmare, în fața discursului pesedist plângăcios alarmist, național și local, prilejuit de schimbarea culorii politice a Guvernului României, aș spune mai degrabă „ce-am avut și ce-am pierdut”, cu speranța că, odată și odată, cândva, vom avea și ceva mai bun!

Sorin PESCARIU

Motto: „Viorica Dăncilă este omul care a deschis ușa județului Caraș-Severin. A deschis ușa din punct de vedere al investițiilor, ca urmare a faptului că înțelege că județul nostru are nevoie de foarte multe investiții ca să putem să redăm cetățenilor acestui județ condițiile necesare atât de trafic, cât și de infrastructură pe partea de clădiri.  Astăzi a fost ziua dedicată Văii Almăjului și tuturor locuitorilor de aici. M-am întâlnit cu primarii, m-am întâlnit cu consilierii locali și cu toți oamenii care sunt implicați politic în PSD” – Luminița Jivan , deputat, președintele PSD Caraș Severin (Reper 24, 22 octombrie 2019: Vizită de lucru a PSD Caraș-Severin și întâlnire cu electoratul, în Valea Almăjului)

Este imposibil pentru românii mai vârstnici să nu își amintească mobilizatoarele „vizite de lucru” ale „conducătorilor de partid și de stat”. Ce putea fi mai patriotic înălțător pentru poporul muncitor „decât” să-l vadă, la televizor, pe al său „iubit conducător” în „vizită de lucru”!? Ce însemna în epoca „socialismului multilateral dezvoltat” o astfel de vizită, plină de „indicații prețioase”?! Că Partidul veghează, politica de bunăstare a țării o promovează, iar poporul fericit pe ogoare și în fabrici lucrează! Cu toții se entuziasmează că națiunea spre comunism în zbor înaintează!

Mi-am permis, stimați cititori să fac un scurt rezumat al vizitelor de lucru de pe vremea mult iubitului și stimatului secretar general al PCR, președintele României. În acea epocă, „de aur” bineînțeles, numai tovarășul Ceaușescu avea parte de transmiterea interminabilelor „vizite de lucru”, prin toate mijloacele de informare în masă ale vremii.

Dar nu degeaba am făcut noi o revoluție în țara noastră!

Acum vizitele de lucru sunt posibile și la nivel județean, adicătelea și tovarășii domni care conduc județul își pot permite vizite „dedicate locuitorilor”, care să fie redate în mass media. Iată un foarte recent exemplu de astfel de vizită în Valea Almăjului, județul Caraș-Severin. Atunci când ai „diverse obiective și investiții” realizate(?!), reabilitate și răs-răsreabilitate (cei „în problemă” știu ce spun cu acest „răs”..) ai toate motivele să faci baie de mulțime (mai ales dacă prinzi o „zi de piață”), să îți arăți „grija pentru fiecare român”. Dacă mulțimile pupăcioase nu prea se văd, că este totuși marți, zi de lucru în țară, bașca „afară”, unde sunt plecați tot mai mulți români, inclusiv almăjeni (apropo, marți nu se lucrează la Parlament?!), e bine să fie mulțimi de ziariști care să consemneze evenimentul, pentru prezent și, mai ales, pentru viitor, pentru că partea principală a unei vizite de lucru o reprezintă promisiunile, adică ce vom face, ce vom drege, noi, și numai noi, dacă, voi ne alegeți, evident, tot pe noi!

Recenta vizită în Almăj a conducerii superioare de partid și de stat a județului Caraș-Severin tare ne-a bucurat, că „diverse obiective” s-au reabilitat, la drumuri s-a mai lucrat, craterele din asfalt parțial s-au astupat. Cică de la intersecția Bozoviciului până la Dalboșeț tip „covor” s-a asfaltat. Tocmai în locul unde almăjenii, mai anul trecut, s-au zbătut, au protestat, acum dragii noștri conducători s-au lăudat, nimeni nu i-a împiedecat, când după un an s-au revanșat, adică prin fapte bune au replicat! Psihanalitic vorbind, la locul faptei doar s-au defulat! În timp ce mașini pe asfaltul județean nou ivit și deja vălurit treceau, regulamentar încetineau, după care iute spre drumul național accelerau!

Iar pentru că toate aceste vești bune trebuiau să poarte un nume, doamna Viorica Vasilica Dăncilă s-a chemat. Ea clanța de la ușa județului Caraș curajos a apucat, chiar dacă era cam plină de politic căcat, pentru fiecare cărășan s-a luptat și îndată banii de la guvern peste județ, prin „penedeleu”, s-au revărsat! Bine că partidul stat „ne-a dat”! De domnul Dragnea, scuzați, că am uitat!

 
Prof. Dr. Sorin PESCARIU

O, voi pământeni, voi români, voi cărășeni! Bucurați-vă! Osana! Există rai pe pământul românesc! Deși sunteți puțini încă, mulți veți fi aleși, pentru că domnul Liviu Nicolae Dragnea, președintele PSD, acest zeu suprem al României, a cuvântat, în recenta vizită de lucru efectuată la Reșița, Caraș Severin (oare de ce s-a ferit de Timiș și Timișoara?!): „Sunt puțini oameni care cunosc cât de frumos este acest județ și câte colțuri de Rai se găsesc aici” (citez din articolul domnului Sergiu Taban, Reper 24 on-line, 6 martie 2019, din care voi cita și în continuare…). Și noi care am crezut că rai în România există doar în județul Teleorman! În rai curge lapte și miere, nu-i așa,  iar domnia sa „și-a petrecut  parte din „luna de miere” pe meleagurile cărășene, trăind „unele dintre cele mai frumoase zile din viață“. După cât este de entuziasmat de Caraș, poate că și următoarea lună de miere, sau măcar o parte din ea, o va petrece tot la Poiana Mărului, spre marea bucurie a cărășenilor pesediști.  Mierea o fac albinele, astfel că nu trebuie să ne mirăm că tot domnia sa le-a elogiat și pe ele: „iubesc Carașul pentru că aici se află oameni extraordinar de harnici, muncitori, foarte bine pregătiți și e un județ care a asigurat o mare parte din industria României”.

Cu astfel de amintiri și afirmații superdulcege nu este de mirare că domnul Dragnea „a reasigurat cărășenii de sprijinul său necontenit în domeniile ce vor ajuta acest județ să se dezvolte din toate punctele de vedere”, după cum ne spune doamna Luminița Jivan, actualul președinte al PSD Caraș Severin, adevărat înger păzitor al raiului cărășan. Dacă i-a reasigurat necontenit înseamnă că i-a mai asigurat și altă dată, adică tot timpul, nu-i așa doamna Jivan, că asta se înțelege din fraza dumneavoastră, bașca „din toate punctele de vedere”? Adică pe vremea domnului Mocioalcă, fostul președinte al PSD Caraș, sau poate și mai demult, pe când era domnul Dragnea vice prim ministru însărcinat cu dezvoltarea țării! Sau, mai recent, când prim ministru al guvernului PSD era cărășanul timișan Sorin Grindeanu?! Oricum reasigurat sună mult mai bine decât asigurat și știm cu toții că domnul Liviu Dragnea este om de mare cuvânt, iubitor de colțuri de rai, de la Poiana Mărului, la Belina, și, de ce să nu-i recunoaștem viziunea mondială, până în Brazilia!!! Prin urmare, în mult iubitul, de noi, dar cu asupra de măsură de către domnul Dragnea, în Caraș va curge în continuare lapte și miere, că așa este în rai: „Vorbim aici de 1,2 miliarde lei care s-au investit, sunt în curs de investiții sau sunt proiecte aprobate în diverse faze procedurale, este o sumă foarte mare”.

Marele vizionar a constatat, și cu ocazia acestei vizite, „că în special în zona rurală și în zona orașelor mici și mijlocii este nevoie de investiții masive și într-un ritm accelerat, pentru că diferențele de acces la civilizație între sat și oraș erau foarte mari”. Păi de ce „erau” „diferențele de acces” „foarte mari”??? De ce nu le-ați făcut mai mici până acum, în cei 25 din cei 30 de ani după 1989, de când conduce partidul dumneavoastră România?!!! Nu mai zic că partidul din care vă trageți, PCR-ul în frunte cu prim  secretarul general, tovarășul Nicoale Ceaușescu, ne spunea, hă, hă, demult, că a „lichidat diferența dintre sat și oraș”! Mă și mir de ce am mai făcut revoluție…!  Iar dacă „erau”, acum nu ar mai trebui să fie, dacă înțeleg eu bine dulcea ca mierea limbă română. Prin urmare, corect ar fi fost să spună domnul Dragnea că sunt diferențe foarte mari, dacă ne spune că „este nevoie de investiții masive și în ritm accelerat”! Bun, hai să zicem că atunci, ca și până mai ieri, „a fost o greșeală de comunicare”, ca să citez o vorbă dragă domnului Dragnea. Prin urmare, acum, comunicând așa de mieros, trebuie să îl credem când ne spune: ”Noi ne-am hotărât să scoatem satul românesc din noroi și deja se vede în toată țara, sunt alimentări cu apă, canalizare, școli noi, dispensare, spitale, străzile, ulițele cum se spunea înainte, acum nu mai spune nimeni ulițe, au început să fie asfaltate. […] Carașul este un județ care mai are nevoie de câteva lucruri importante și principalul obiectiv pe care trebuie să-l avem și ca partid, și ca Guvern, o să am o discuție luni cu doamna premier și cu ministrul Transporturilor, este o cale de acces importantă către județ, cel puțin pentru drumul expres trebuie să înceapă procedurile foarte rapid, pentru că județul Caraș-Severin nu este doar unul cu potențial turistic, are și un potențial economic uriaș“. Aleluia! Aleluia! Ce bine de noi ăștilalți că vă avem pe voi! Noi nu plătim taxe și impozite, noi nu putem face nimic în România fără voi, cei de la PSD! Doar voi „puteți”, nu-i așa?! Și ne tot „dați”!!!

Dacă înțeleg eu bine „comunicarea”, astăzi este deja vineri, dragi cărășeni, „discuția” la nivel înalt sigur a avut deja loc, prin urmare așteptați-vă să înceapă, „foarte rapid” măcar mult îndrăgitele „studii de fezabilitate” pentru drumurile expres care vor străbate Carașul, de vreme ce „procedurile” sunt în derulare!

Cu privire la ce au făcut „noi”, adică PSD-ul, că nici vorbă să ne fi ajutat cumva străinii de la Uniunea Europeană sau  alți soroșiști și corporatiști, atenție domnu’ Dragnea, că prea rimează ”noi” cu ”noroi”! Iar de la noroi se poate ajunge la mocirlă, pur și simplu. Mocirla minciunii în care se bălăcăresc, siluind limba română, de zeci de ani, promițând Raiul pe pământul românesc, cei mai inculți, cei mai agramați, cei mai șmecheri, cei mai palavragii politicieni pe care i-a cunoscut țara asta vreodată!!!!

Prof. Univ. Dr. Sorin PESCARIU

Este suficient să ascultăm, să privim, o singură zi, oricare post privat de radio sau televiziune bănățean, pe durata emisiunilor de așa zis folclor şi realizăm că titlul de mai sus devine o tristă, crudă, îngrijorătoare, disperată realitate. Aceasta  este cu prisosinţă confirmată dacă ascultăm muzica populară la aproape orice nedeie, nuntă, botez, sau în fiecare local din Banatul românesc. Extensia ariei afirmaţiilor mele către o bună parte din Ardeal o consider valabilă. Un amestec bizar de ritmuri de inspirație sârbească, ţigănească, orientală, într­-o simbioză parazitară perfectă cu cele mai banale şi simpluţe ritmuri locale, erupe zgomotos şi agresiv prin toate difuzoarele, boxele locului de petrecere, sau ”distracție”, ca să folosesc terminologia dragă contemporanilor. Iar despre „vorbele” cântecelor așa numiților ”soliști”, ce să mai spunem? Maşina, banii, duşmanii sunt termeni omniprezenţi. Există versificatori specializați în a face la comandă textele cântecelor, în scopul difuzării lor ca şi „dedicaţii”, mai mult sau mai puţin „speciale”. Instrumente de suflat şi orgi electronice sunt armele însoţitoare ale cântăreților, generatoare de puternice ritmuri monotone, chiar dacă alerte, imposibil de jucat cu adevărat după tacturile strămoșești,  dar foarte uşor de bâţâit corporal, într-o grotescă imitare a frumoaselor jocuri bănățene de altădată. În fapt, o penibilă, fudulă delimitare de acestea, adicătelea un fel de modernizare.

O analiză a cauzelor care au dus la această tristă stare de fapt este dificilă, folcloriştii, sociologii sunt specialiştii avizaţi care se pot ocupa de fenomen, autorul rândurilor de faţă îndrăznind doar a-şi plânge tristeţea cauzată de dispariția „freamătului vieţii” (după cum numea muzica Yehudi Menuhin) din ținutul în care s-a născut şi a copilărit, Valea Almăjului.

Este foarte greu de spus cum se naşte un cântec popular, mai ales de către un nespecialist. Mai simplu, deși foarte dureros, este să constaţi cum mor, cum dispar aceste cântece. Voi încerca doar a enumera câteva dintre cauzele pe care eu le socotesc a fi responsabile de această dramatică îngustare a ceea ce am putea numi simţirea cântecului bănățean românesc.

Primul pumnal, poate cel mai mare, a fost înfipt în folclor de către comuniști. Transformarea minciunii în adevăr, obligaţia de a cânta bucuria vieţii „noi” în loc de a-ţi cînta amarul pierderii averii şi traiului de sclav în colectivă, a dus la o duplicitate distrugătoare pentru cântecul din suflet. Una simţea omul şi alta era obligat să cânte pe scenă, la şcoală, la Căminul Cultural, sau la radio şi, mai târziu, la televizor, la „Cântarea României”!

Reacţia, din nefericire, pasivă, a bănățenilor, nu a întârziat să apară: tot mai mulţi iubitori de folclor au început să asculte muzică de la „sârbi”. Mai liberă oricum, tehnicizată mult mai rapid, transmisă prin staţii de emisie mult  mai puternice, această muzică sârbească a devenit după anii ´70 cvasiromânească. A existat şi există în continuare o complicitate a multor aşa ziși solişti de la noi, care, incapabili să cânte melodiile noastre pe cât de frumoase, pe atât de dificil de interpretat, au preferat ritmul sîrbesc, mai ales aşa numitul disco-folk, turbo-folk, nici pe departe folclor adevărat sârbesc.

A treia cauză, absolut contemporană, apărută după Revoluţie, o reprezintă invazia muzicii tembele promovată de noile televiziuni-tembeliziuni: aşa numitele manele populare, palidă, dar zgomotoasă imitație de ritmuri orientale, o muzică  de țopăit, de buric şi nimic mai mult, adică nimic mai sus.

A patra cauză este de fapt ceeace ar trebui să fie contracararea fenomenului: lipsa de reacţie a autorităţilor, a celor plătiţi de noi toţi să apere, să sporească, dacă este posibil, melosul românesc. Încremenite în festivismul de tip ceauşist cu periodicitate anuală, maximum bianuală, autorităţile alese şi numite îşi fac datoria, una două, cinci ore, la diferite zile sau festivaluri locale, când se cântă muzică populară autentică.Or, nu de puţine ori, ”protocolul” de după manifestare este asortat cu acelaşi tip de ne-muzică încriminat de noi. În  majoritatea școlilor, studiul folclorului românesc este ignorat, depinzând doar de bunăvoința și pasiunea unor dascăli. Dansul și cântecul popular românesc, etnografia românească ar trebui să fie materii obligatorii, măcar opționale, în ciclul primar și/sau gimnazial.

A cincea cauză ar putea fi firea noastră care, niciodată în istorie, deşi nu s-a frânt pe de-a întregul, nici nu a apucat să se întărească aşa puternic încât să fie nepăsătoare, respingătoare a tuturor murdăriilor aduse de apele tulburi ale vremurilor schimbătoare.

Ce-i de făcut, prin urmare?

Dacă posturile bănăţene românești trăiesc din beneficiile „muzicii la cerere” şi a „dedicaţiilor”, nu ne rămâne decât să ascultăm emisiunile de folclor românesc de la Radio Novi Sad! Cu speranța că măcar acei români minunați, trăitori de veacuri în Serbia vecină, vor păstra frumusețea cântecelor străbune! Ştiaţi că ultimii mohicani ai muzicii bănăţene adevărate din România își înregistrează cântecele în studioul din Novi Sad, cu orchestra românească din Banatul sârbesc?

Să ne resemnăm şi să spunem „asta e!”?! Să chemăm la nedei, nunţi, botezuri, petreceri,maneliştii pe noul stil bănăţean, adică pseudo sârbesc, pseudo țigănesc, vag  turcesc, vag indian, care cântă pe la mai toate posturile, chiar cu difuzare națională, plătindu-și aparițiile, în scop de reclamă? Și care, dacă îi întrebi de ce cântă așa, îți răspund că asta ”se cere”. Nota bene: balanța între ce ”se dă” și ce ”se cere” la români este o obsesie națională, în toate domeniile vieții, greu de analizat…

Sau să ne bucurăm de ieftinitatea muzicii „pe computer”?

Să ne întristăm resemnați şi să mai bem un pahar la pomana ultimului lăutar?

Să privim ultimele fanfare țărănești românești, care mai supraviețuiesc miraculos în Banat, ca pe nişte relicve vii, bune de scos la festivităţi şi nimic mai mult?

Se poate juca, se poate doini cu telecomanda în mână şi celularul la gât?

Viitorul este imprevizibil pentru cine îşi uită trecutul şi se lasă purtat de valurile prezentului „de tranziție”!!!! Adică, altfel zis, dacă zicala „apa trece, pietrele rămân” este perenă, ea este adevărată  acolo unde mai există pietre!

Prof. Univ. Dr. Sorin Pescariu

P.S. Se ”dedică” acest articol comitetului de organizare cât și participanților la „Balul Almăjenilor”, care va avea loc anul acesta în 8 martie, la Timișoara.

Recentul răspuns, al domnului director executiv al Direcției de Drumuri Județene Caraș Severin, domnul  Gabriel-Francisc Stika,  adresat profesorului Ioan Sporea, cu privire la plângerile cu privire la starea drumurilor cărășene pe care le-am făcut, eu și profesorul Sporea, în această vară, mă obligă la câteva comentarii.

Îi mulțumesc domnului director Stika că a răspuns. Dar, în opinia mea, adresa domniei sale este pe vechiul calapod comunistoid ”cetățenii sesizează, organele competente răspund”. Răspund, dar nu prea rezolvă concret problemele, plasând totul într-un viitor, ce se dorea, se dorește ”luminos”. Voi încerca să argumentez în continuare, precizând că am pus în ghilimele extrasele din scrisoarea domnului director Stika.

Este adevărat că, ”referitor la starea drumului județean DJ 571”, domnul Stika i-a răspuns personal profesorului Sporea, dar și mai adevărat, dacă îmi este permisă această licență de exprimare, este că  starea drumurilor către Sasca este și mai jalnică!

Cu privire la drumul județean DJ 571 B este adevărat că a fost turnat un covor asfaltic pe întreg intravilanul comunei Dalboșeț. Lucrarea s-a efectuat rapid și suficient de bine, chiar dacă la un an după ce apăruse în presă că s-au aprobat fonduri pentru asfaltarea intravilană a unei porțiuni de drum, plină de gropi, de ani și ani de zile.

„Lucrările de întreținere prin plombare cu mixtură asfaltică“ efectuate pe tronsonul Bozovici – Dalboșeț au fost de foarte slabă calitate, parțiale, fapt care a stârnit mânia locuitorilor din zonă. Aceste lucrări au fost efectuate ca urmare a primului protest organizat de almăjenii disperați că își distrug mașinile pe un drum catastrofal. Al doilea ”miting de protest”, la care am participat și eu, nu a fost inițiat ”la o zi după ce utilajele pentru lucrări au fost aduse în zonă”, ci la aproximativ 10 zile după ce utilajale au dispărut din zonă, spre nemulțumirea almăjenilor, care au și postat pe internet imagini care arată calitatea lucrărilor efectuate, gropile rămase neastupate, deși toate lucrările sunt efectuate, după cum spune domnul director Stika, ”pe baza unei documentații în conformitate cu normativele în vigoare”. Din acest motiv am utilizat termenul ”cârpeală”, când m-am ”lamentat” fără a fi ”specialist”… în scrisoarea mea de protest. Îl rog pe domnul director să meargă la fața locului și să facă o apreciere de expert, șef al specialiștilor! Îl mai rog să aprecieze dacă nu ar fi fost mai bună turnarea efectivă de covor asfaltic pe zone de câte 50-100 m de drum, dacă tot s-au utilizat aproximativ 5500 m2 la aceste ”cârpeli”… pardon, le zice ”plombări”, în limbaj de specialist! Un calcul simplu ne arată că la un un km de șosea cu lățime de 6 m ar fi necesari pentru turnarea de covor asfaltic de 6000 m2 de asfalt. Ori, în opinia mea de nespecialist, ar fi fost mult mai vizibile 10 porțiuni de 100 m lungime și 6 m lățime asfaltate integral. Sau 20 de bucăți de 50 de m lungime!

Fac aceste calcule empirice, cu propunerea de covor asfaltic în zone critice și nu plombări, în speranța că domnul director Stika și echipa domniei sale de specialiști,  le va lua în seamă, mai ales că ne anunță că „este în curs de elaborare documentația pentru intervenția pe 2 km de drum între Șopotu Nou și Dalboșeț, precum și între Șopotu Nou și Stăncilova”.  Excepțională veste, elegantă și super tehnică exprimare! Eu, ca profan în materie, dar totuși, mergător pe drumul acesta, implicit plătitor de taxe și impozite la stat, întreb doar CÂND ar fi gata „documentația“, dară „intervenția”????!!!!

Trecând la alt drum, deși domnul Stika afirmă că este „semnat contract de finanțare, prin Programul PNDL,  pentru Reabilitare DJ 571 G Gârbovăț-Lăpușnicul Mare 4 tronsoane“ (după informațiile mele, cam de multișor…), și această lucrare se află „în faza de licitație a proiectării“. Iată alți termeni greu de înțeles pentru nespecialiștii plătitori de taxe! Noi, bieții de noi, am vrea să știm concret, CÂND ȘI CUM?

Prin urmare, stimați domni specialiști de la județ, ne bucurăm că veți continua să „exercitați lucrări de întreținere a drumurilor județene“, că veți încerca să „accesați fonduri europene și guvernamentale pentru lucrări de reabilitare sau modernizare“. Problema este dacă puteți să vă exprimați concret CÂND ȘI CUM ” asigurați, exercitați, accesați, licitați, reabilitați, modernizați,”? CÂND????!!!! Că „sesizați” ați fost de ani și ani, de bieții cetățeni ajunși la disperare! Transformarea în drumuri județene a drumurilor intercomunale nu a fost deloc benefică pentru Almăj. Din acest motiv, am spus „dacă nu puteți voi, lăsați-ne pe noi“! Adică descentralizați, lăsați autoritățile comunale, mult mai aproape de om, să își facă treaba! Să poată fi capacitați almăjenii, efectiv și concret, inclusiv financiar, să-și întrețină drumurile! Sau, dat fiind valul de nemulțumiri, lăsați pe alții în locul dumneavoastră, specialiști capabili să treacă dincolo de „faza de licitație a proiectării“ (?!) și să asfalteze nu doar în vorbe și promisiuni drumurile distruse, într-o perioadă de timp rezonabilă pentru o viață de om!

Sorin Pescariu

P.S. Cu privire la ultima propoziție din scrisoarea domnului director Stika „Nu stăm pe un sac de bani și nu vrem să-i cheltuim“ nu o pot comenta pentru că nu o înțeleg, logic, implicit gramatical.

Iată care a fost răspunsul directorului executiv al Direcției de Drumuri Județene, Gabriel Stika, la problemele enunțate de prof. dr. Ioan Sporea și prof. dr. Sorin Pescariu:

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Două somități medicale din Banat, revoltate pe modul în care se prezintă infrastructura rutieră din Caraș-Severin!

Profesorul și recunoscutul medic cardiolog Sorin Pescariu revine în atenția publicului cu o scrisoare deschisă, adresată autorităților care conduc județul Caraș-Severin, cu privire la situația jalnică a drumurilor județene din Valea Almăjului. Medicului Pescariu i se alătură un alt coleg de breaslă, recunoscutul prof. dr. Ioan Sporea care a notificat Consiliul Județean și Instituția Prefectului cu privire la „dezastrul“ rutier de pe DJ 571 din zona Sasca Montană – Cărbunari.

 Prof. univ. dr. Sorin Pescariu despre drumul spre satul copilăriei: „un drum al groazei și chinului pentru oricine“!

Pescariu vorbește deschis despre imposibilitatea almăjenilor de a se deplasa cu autoturismele pe drumurile județene care leagă localitățile Dalboșeț – Lăpușnic sau Dalboșeț – Șopotul Nou, tronsoane ale Caraș-Severinului în care gropile de jumătate de metru adâncime sunt la ele acasă, bălăriile de pe marginea drumului au ajuns la înălțimi record de trei metri, dar cel mai grav este că astăzi, la ora difuzării acestui material, există drumuri care au ajuns de la stadiul de „prost circulabile“, la „impracticabile“.

„Domnule președinte al Consiliului Județean Caraș Severin Silviu Hurduzeu,

Domnule prefect al județului Caraș Severin Matei Lupu,

Noi, locuitorii comunelor almăjene, cu plata  impozitelor și taxelor la zi, nedoritori de nici o amnistie fiscală, vă informăm încă și încă o dată în legătură cu starea catastrofală a drumului județean care străbate Almăjul. Plin de gropi, dintre care unele se apropie de jumătate de metru adâncime, cu bălării pe marginea drumului care ating și înălțimea de 3 m, porțiunea care leagă comuna Dalboșeț de comuna Șopotul Nou este un drum al groazei și chinului pentru oricine îl străbate de nevoie, în cazul localnicilor, de voie în cazul tot mai puținilor turiști care se aventurează, înspăimântați de starea drumului, spre minunatele chei ale Nerei.

În urma protestului almăjenilor, de acum o lună, s-a început un fel de cârpire a porțiunii de drum dinspre Dalboșeț spre Bozovici, dar imaginile postate pe internet de către locuitori arată modul penibil în care s-a făcut așa zisa ”reabilitare”, astupare doar a gropilor uriașe: asfalt proaspăt aruncat pe marginea drumului, adică risipă și nepăsare, bătaie de joc pe bani publici!

Nici un gest de ”reabilitare” pe segmentele Lăpușnic-Dalboșeț și Dalboșeț-Șopotul Nou, care în curând vor deveni imposibil de parcurs! S-a ajuns la situația incredibilă ca toate drumurile intra comunale să fie asfaltate, prin programe de dezvoltare locală, iar drumul județean care leagă aceste comune să fie impracticabil!

Prin urmare, considerăm că drepturile noastre de buni cetățeni ai României, locuitori ai zonei Almăjului, sunt grav afectate!

Dacă dumneavoastră, în conformitate cu îndatoririle funcțiilor pe care le dețineți, nu aveți capacitatea să rezolvați această problemă, devenită tot mai dramatică de la an la an, vă rugăm să recurgeți la posibilitatea legală de a transforma catastrofalul drum județean în drum comunal! În acest mod, fiecare comună să poată acționa direct și nemijlocit, prin inițiativa locuitorilor plătitori de taxe și prin programe de dezvoltare locală, la urgenta lui refacere, pentru că fiind așa distrus, considerăm că nu se mai pune problema ”reabilitării” în stil ”județean”, adică o cârpeală pe bani mulți, dar care rezistă doar câteva luni.

Spus altfel, mai direct, dar în disperare de cauză, dacă nu puteți voi, lasați-ne pe noi!!!

Almăj, 11 august 2018

Pentru toți almăjenii care doresc drumuri normale în Almăj,

Prof. Dr. Sorin Pescariu

Cetățean de onoare al comunei Dalboșeț

Cetățean de onoare al comunei Bănia“.

Așa cum anunțam în avanpremiera articolului, o altă figură marcantă a lumii medicale din Banat, prof. dr. Ioan Sporea, cărășean la origini, a adresat recent un memoriu celor două instituții, Consiliului Județean Caraș-Severin și Instituției Prefectului din Județul Caraș-Severin, semnalând și reamintind autorităților „tragedia“ care s-a instalat pe drumul județean care leagă satele Ciuchici, Macoviște, Slatina Nera, Bogodinți, Sasca Montană, Sasca Română, Cărbunari și Știnăpari, unde oamenii „nu pot circula în condiții rutiere normale, își distrug mașinile și se află la capătul răbdării“. Așa cum afirmă medicul Sporea, singura șansă economică a zonei amintite o reprezintă turismul. Iar această șansă este îngropată cu bună știință de câțiva ani buni.

Dacă din partea prefectului Matei Lupu, medicul Sporea a primit un răspuns formal cu privire la înregistrarea și soluționarea petiției cu numărul 12057/30.07.2018, pe românește, apă sfințită pe fruntea muribundului, Consiliul Județean Caraș-Severin, prin vocea Directorului Executiv al Direcției de Drumuri Județene Caraș-Severin, Gabriel Știka, vine cu precizări legate de drumul județean vizat.

„Având în vedere nemulțumirile dumneavoastră referitoare la starea drumului județean 571, vă aducem la cunoștință următoarele:

– cunoaștem starea drumului la care faceți referire;

– în această perioadă se aflăî în derulare pe SEAP procedura pentru achiziția de lucrări de întreținere pe tronsonul Ciuchici – Cărbunari;

– în intravilanul localității Cărbunari s-au finalizat lucrări de ranforsare sistem rutier (drum cu fundație și îmbrăcăminte asfaltică nouă în lungime de 1940 de metri), lucrări de reparații suprafețe faianțate – covor asfaltic – pe o suprafață de 5600 mp;

– lucrările efectuate au termen de garanție și în situația în care „nu rezistă până la primăvară“, vor fi refăcute pe cheltuiala executantului;

– având în vedere costurile generate de refacerea întregului drum, vă informăm că singura sursă este, deocamdată, accesarea fondurilor europene. În acest scop, Consiliul Județean a depus spre finanțare prin Programul SUERD, un proiect pentru modernizarea DJ 571, de la Moldova Veche la intersecția cu DN 57;

– drumul fiind județean, finanțarea cade în sarcina Consiliului Județean, nu se pot obține bani de la CNAIR, responsabilitatea acesteia fiind drumurile naționale și autostrăzile“, a explicat Gabriel Știka, șeful drumurilor județene din Caraș-Severin.

Este clar că peste noapte, infrastructura rutieră dezastruoasă a județului Caraș-Severin nu poate fi modernizată, nu poate fi pusă la punct. Dar Consiliul Județean Caraș-Severin, cu un buget mult mai mic decât cel al CJ-ului din Timiș, încearcă să răspundă pozitiv la toate cererile, reclamațiile, petițiile și nemulțumirile care ajung pe adresa acestei instituții. Pentru locuitorul din Sasca Montană, cel mai important e drumul pe care îl folosește acesta, la fel cum pentru locuitorul din Dalboșeț, Vărădia, Vermeș, Socolari, bucata lui de drum, de la „principală“ și până în fața casei este capitală în procesul de reabilitare glăsuit de vreme lungă de autoritățile aflate în exercițiul funcțiunii. Din perspectiva cetățeanului de rând, fie el din Valea Almăjului, Valea Carașului, Valea Bistrei, răbdarea votantului nu se mai poate măsura în ani de promisiuni, pentru că oamenii acestor locuri au așteptat și au așteptat și din nou au așteptat, răbdători, înțelegători și binevoitori, să circule în condiții civilizate. Iată că răbdarea are o limită în toate, iar acest semnal pe care îl dau intelectualii cărășeni și acești oameni care au salvat prin știința lor sute și mii de vieți este unul care ar trebui să pună pe gânduri autoritățile și să conducă la accelerarea demersurilor autorităților, blocate, la rândul lor, de o legislație greoaie, uneori lipsită de logică și birocratizată până-n măduva oaselor.

Aș încheia cu un citat din Lacrimile Tulipanului ale lui Dalin, care spune că  „Fericirea promisă dincolo de moarte nu îndulceşte amarul celor rămaşi, nu le vindecă durerea, nu umple golul lăsat de cei plecaţi“.  Așadar, domnilor cu puteri depline, cu bugete județene la îndemână și scriitori promițători de proiecte pe fonduri UE, fericiți-ne atât cât mai suntem, cât mai sunteți…

 Sergiu TABAN  

Prof. univ. dr. Sorin Pescariu, unul din cei mai renumiți medici cardiologi pe care i-a hărăzit Banatul, a urmărit cu atenție ultimele evenimente petrecute la București și care vizează conducerea executivă a țării. Medicul Pescariu notează pentru Reper 24:

„Am urmărit cu maxim interes conferința de presă nocturnă a premierului Sorin Grindeanu. Din perspectiva simplului cetățean, îmi permit câteva observații. 

Cea mai bună variantă de întoarcere acasă a domnului Grindeanu (onorabilă, cât de cât) este cu acest „nu îmi dau demisia” în gură. Formularea mea este mai puțin elegantă, dar se datorează faptului că domnia sa a afirmat consecutiv și că și-o dă, dacă va fi numit premier (de către președintele Iohannis?!, de parcă nu ar ști domnul premier că nu așa este procedura legală…) un alt membru PSD… Păi ce membru să fie numit? PNȚ? Să fim serioși! Câte vreme parlamentul are componența actuală, greu de crezut că PSD-ul va accepta un alt „membru”, chiar și de la partidul frate întru propășirea țărișoarei, ALDE…

Domnia sa a invocat apoi „sutele de mii de membri PSD” cu care se identifică și, prin urmare nu-i poate trăda, vezi Doamne, toți cinstiți și curați, adică dornici de progresul României. Așa să fie! Dar cunosc o mulțime de „membri PSD” actuali, care până mai ieri erau în alte partide, de la simplii membri, sătui de nenumăratele controale șicanatoare în absența protecției de partid, la consilieri locali, primari de comună și orașe, trecuți la PSD când domnul Dragnea a dat „ordonanța primarilor”…o dată cu ei, au trecut rudele, prietenii de interese…. halal membri PSD…

Cu privire la vechimea domniei sale în PSD, (21 de ani!!!) ce pot spune? Timișorenii știu cine era  pe vremea aceea,  în Timișoara și județul Timiș, după Revoluție, în partidul domnului Iliescu. Parcă tot domnul Iliescu, în prezent inculpat pentru mineriada din 13-15 iunie 1990, este și acum președintele de onoare al partidului cu „sute de mii de membri”… Culmea este că domnul Grindeanu, în urmă cu câteva luni, a invocat o rudă, bunic, dacă îmi amintesc bine, care a fost victimă a prigoanei comuniste, fiind încarcerat la Sighet…

O altă culme a talentului pesedist al domnului Grindeanu mi s-a părut răspunsul cu privire la ordonanța 13: ar vota ordonanța 14! Păi nu domnia sa spunea, când a fost vizitat de președintele Iohannis, că nici vorbă de vreo ordonanță de amnistie și, după 3 zile,  „noaptea ca hoții”…a semnat-o? 

Se ridică domnul Grindeanu în prezent la nivelul domnului  Dragnea politic, moral, etc? Se ridică cu prisosință! „Sutele de mii de membri” pot fi mândri!

Sorin Pescariu”

Notă: A nu se citi de către scriitorii pășuniști nostalgici cu frică de PCR și urmașii acestuia! Nici de către cititorii lor!

Oare prin ce „miracol“ a ajuns Țara Almăjului să fie plină de gunoaie? Priviți pozele care stau mărturie și veți vedea, prea cinstiți și degrabă permanent iubitori de Almăj compatrioți, că orice locuire umană almăjană actuală (cu origini, nu-i așa? traco-geto-romane, bașca glorios medievale, pașoptiste, mari româniste, dar, mai ales, vai! ceaușiste) e învelită și împănată de lave de murdărie, de gunoaie care se aruncă unde, vezi Doamne, nu se vede”, dar mai ales pe malurile râurilor și pârâurilor, acolo unde nesimțiții șmecheri speră, se autojustifică cât de cât, că inevitabilele inundații vor duce la vale, în altă parte, departe de cașicocina lor, dovada neputinței lor de a înțelege o locuire curată! Mârșăvenia s-a amplificat anul acesta mai mult ca niciodată: troglodiții almăjeni își devarsă prinosul pur și simplu pe marginea șoselei! Cine să-i vadă, cine să-i prindă? Evident că motorizata poliție locală nu poate avea în ”atribuții” astfel de mizerabile misiuni…

Dar alt misterios „miracol“ este cel al groaznicelor gropi de pe mai toate drumurile almăjene! Geaba nevestele, surorile produc la babele și moșii din Italia, Austria și Germania, „mărșîni” de aproape ultimă generație: nesimțirea bănoasă (pentru ei!) a celor care grijesc la nivel local sau mai deasupra de drumurile almăjene nu poate fi comparată decât cu adâncimea omniprezentelor gropi! Nimic nou nici anul acesta, în afara eternelor promisiuni de finanțare, evident, doar pentru reparare, nicidecum refacere totală! Principiul de bază al acestor șmecherii păguboase pentru cetățean și mănoase pentru învârtitorul de bani este să astupi o groapă și să lași două la clocit, adică la adâncit.

Doar așa ești sigur că drumul nu rezistă până la anul viitor, gropile se înmulțesc, sporesc mai ceva ca ciupercile, adâncimea lor fiind direct proporțională cu nesimțirea celor care ar trebui să le astupe! Urmează 3-4 ani în care disperarea săracilor almăjeni, nevoiți să treacă zilnic prin ele, crește, ajunge la exasperare! Speranța licăre doar cu ocazia nigeilor când șefii, pe post de goști de onoare (vai!) promit, că doar nu-i doare gura, și nici burta, între zupă, sarme și purcel sau miel, stropite bine cu răchie și alte viscane bătrâne, că se va face și se va drege, adică că le „dă”, inclusiv pentru drumuri.

După care „ăi mari“ de la județ, de la parlament pleacă și uită, când se trezesc din euforia prea concretei „vizite de lucru“, ce au promis. Dar iată că vin alte alegeri, lumea trebuie prostită iarăși, de dată aceasta cu ceva concret, astfel că află, cuprinsă de o bucuroasă ușurare, că se produce o nouă parțială astupare, urmată de o bine stropită și intens mediatizată „inaugurare“!? Există o bătaie de joc mai mare?!

Drumuri pline de gropi și gunoaie, toate cursurile de apă îmbâcsite de miasmatice mizerii, iată, în 2015, trista, revoltătoarea imagine a mult cântatei de către poeți și pseudopoeți „țări a miracolelor“!

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157651319771616″]

Sorin PESCARIU