În satul Şopotu Vechi, comuna Dalboşeţ, există un muzeu deschis în propria casă de fostul învăţător Gheorghe Rancu-Bodrog, care a alcătuit, de-a lungul mai multor ani, o colecţie privată de arheologie şi etnografie cu peste 2.000 de  diverse obiecte, din care nu lipsesc piese arheologice preistorice şi din epoca romană, costume populare şi uniforme, piese de mobilier, icoane pe sticlă, numeroase fotografii şi documente, care ocupă patru încăperi ale casei.

În vizită la acest muzeu de pe Valea Almăjului a fost de curând și președintele Consiliului Județean, Romeo Dunca, care se pare că a fost impresionat de acest obiectiv etnografic pe care și-a propus să îl sprijine financiar.

„Am făcut o vizită la Dalboșeț, am văzut o persoană foarte inimoasă acolo, un mic muzeu privat. Mă chinui să găsesc o soluție de a-l întreține efectiv din pensie, n-a avut niciodată niciun sprijin de la nimeni. Am încercat să văd dacă găsesc, cu ceva bani ce au rămas de la muzeul din Caransebeș sau muzeul de la Reșița, să găsesc să-i dau un sprijin să-și poată încălzi măcar încăperea, deci la nivelul acesta suntem. Suntem vai de capul nostru! Nu avem bani pentru nimic. Mulțumesc Bucureștiului că ne-au trimis niște bani pe care trebuie să îi cheltuim până în 31 Decembrie, cu contabilul șef cu Covid și cu trei contabile care sunt consemnate la domiciliu. E greu, dar mergem înainte!”, a precizat președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca.

Toate rezervele pe care spune că le-a găsit la buget sunt blocate de anumite companii care se ocupă de lucrări la drumuri, bani care nu pot fi cheltuiți din cauza unor clauze contractuale.

foto: ISSUU

Lorena POENARU

Pagubele materiale produse în urma vijeliei de ieri sunt demne de luat în seamă iar în cele mai multe dintre cazuri acestea fac trimitere la costurile acoperișurilor amplasate pe imobile, în marea lor majoritate realizate fără proiect, de așa ziși meseriași neautorizați, execuții bugetate cu costuri cât mai mici decât cele la care ar lucra o firmă specializată  în domeniul construirii de acoperișuri.

Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, a luat act de cele petrecute ieri și face un apel public pentru demararea unui amplu proiect derulat prin fonduri europene, obiectivul fiind legat de reabilitare termică a imobilelor din zona Govândari a Reșiței. Aceste lucrări, în care primăria își asumă 20% din lucrare iar beneficiarul 25% presupun acordul majorității proprietarilor care locuiesc în această zonă, opoziția acestora lipsită de argumente, neînțelegerea acțiunii benefice pentru oraș și pentru locuințele lor, conducând la situații dezastruoase, așa cum au fost cele de ieri. Construcția pe viitor a unor acoperișuri fantomă rezolvă o problemă de moment a locatarilor unui bloc, la prețuri, e-adevărat, mai mici decât cele practicate de o societate autorizată, dar în situația unei furtuni precum cea de ieri, cine răspunde și cine garantează pentru aceste lucrări?

Despre oferta și soluția pe care Primăria Reșița o are pentru închiderea definitivă a acestui subiect fierbinte al momentului, primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, declară:

„Furtuna de ieri a făcut multe pagube materiale, dar și victime umane. Având în vedere ce s-a întâmplat în Timișoara sau în alte orașe putem spune că am scăpat ușor, însă nu ne putem baza pe noroc la infinit.
Colegii de la Proiecte europene aleargă să strângă semnături pentru introducerea cât mai multor blocuri în programul de reabilitare termică. Se finanțează din fonduri europene 55% din valoarea lucrărilor care includ anveloparea fațadelor, înlocuirea tâmplăriei vechi de la geamuri, dar și cea de pe casa scării, reabilitarea liftului, refacere interior casa scării și REFACERE INTEGRALĂ A ACOPERIȘULUI. Primăria contribuie cu 20% din valoare iar beneficiarul lucrării 25%. O familie urmează să plătească pentru aceste lucrări 1000/1500 euro, în funcție de dimensiunea locuinței, iar după licitații această valoare sigur o să scadă. Știm că este o sumă care nu este la îndemâna oricui, de aceea am aprobat cu ajutorul consilierilor locali să susținem investiția integral din Bugetul local, iar cetățeanul să plătească o rată între 60 și 100 lei/ lună pe o perioadă de 5 ani (sumă care se va amortiza în urma reducerii costurilor la întreținere). Am avut multe întâlniri și discuții cu reprezentanții locatarilor, iar lipsa de interes arătată de aceștia mi-a lăsat un gust amar. Multe scuze și discuții inutile, o inerție generalizată, iar acest lucru este de neacceptat. Ne-am deplasat în teren și am constatat că modul în care majoritatea asociațiilor de locatari au înțeles să îngrijească imobilele de care răspund este unul lipsit de responsabilitate. S-au făcut lucrări fără autorizații de construcție și fără documentații tehnice, s-a preferat prețul cel mai mic iar rezultatele se văd, la fiecare furtună zboară câte un acoperiș.
Informez încă o dată asociațiile de proprietari care au înțeles să nu respecte legea că sunt direct responsabile de această situație, președinții de asociații sau administratorii de blocuri au obligația de a le impune locatarilor măsuri pentru a intra în legalitate, iar în caz de accidente pot răspunde penal. În perioada imediat următoare, Primăria va inventaria lucrările făcute și va verifica dacă au fost realizate respectând normele tehnice de siguranță. În același timp, vom continua strângerea semnăturilor necesare pentru a putea depune cât mai multe proiecte spre finanțare și sper că fiecare cetățean în parte va înțelege importanța acestui demers.“

Sergiu TABAN