„Elevii vor învăța despre natură prin drumeții pe traseele ce pornesc din Poiana Mărului, vor învăța despre viețuitoatele din zona Munților Țarcu prin jocuri pregătite de către voluntari și prezentări susținute de către biologii care participă la activități. Orientarea pe teren, abilități de cățărare, pregătirea drumețiilor la munte vor fi exersate în cadrul atelierelor din tabără.

De asemenea elevii vor face mici exerciții de comunicare, ei vor deveni Rangeri Juniori ai Munților Țarcu și ghizi pentru zona naturală protejată. Prin aceste activități elevii vor înțelege beneficiile lucrului în echipă, vor fi educați în spiritul aprecierii valorilor naturale de lângă localitățile în care trăiesc și vor învăța despre dezvoltare durabilă. Participarea elevilor în tabără și la toate activitațile este gratuită, proiectul ”Ranger Junior in Situl Natura 2000 Munții Țarcu” fiind finanțat de Fundația Pentru Parteneriat și MOL România”, explică Loredana Ștefănuț, președintele Asociației Altitudine, filiala Banat.

Elevii selectați pentru participarea în tabără s-au remarcat în cadrul activităților din cadrul proiectului avute în școli în perioada aprilie-iunie 2017: lecţii despre natură, ateliere de creativitate, concursul ”Să cunoaştem mai bine lumea în care trăim”, excursii și Ziua Munților Țarcu.

Partenerii implicaţi în implementarea proiectului „Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu” sunt: Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, Primaria Caransebeș, Asociaţia Bio-Team, Clubul de turism Concordia, Clubul sportiv Tibiscus, Inspectoratul Școlar Caraș-Severin şi şcoli din localităţile Teregova, Vârciorova, Armeniş, Zăvoi, Măru, Rusca Montană, Borlova și Turnu Ruieni.

Asociaţia Altitudine Filiala Banat derulează din 2011 ani programe şi tabere de tip ranger junior în zona Munţilor Ţarcu, participând împreună cu Rangerii Juniori la taberele internaționale derulate de Federația Europarc. Anul acesta o echipă de 2 rangeri juniori din Teregova și Măru însoțiți de un voluntar al Asociației Altitudine Filiala Banat vor reprezenta Situl Natura 2000 Munții Țarcu la tabăra internațională din Habkern, Elveția.

foto: http://www.tarcu.ro

Diana RADU

România deține în Munții Carpați unele dintre ultimele zone de sălbăticie din Europa. Acestea se întind pe suprafețe mai mari decât cele acoperite de parcurile naționale sau naturale, motiv pentru care WWF solicită autorităților naționale de mediu să le includă sub protecție legală, desemnând zonele de sălbăticie ca noi arii naturale protejate. În plus, legăturile dintre aceste zone, denumite „coridoare ecologice”, ar trebui și ele incluse în legislație și desemnate ca atare, pentru a asigura condiții optime de deplasare pentru speciile protejate precum ursul, lupul sau râsul, și supraviețuirea lor pe termen lung, susțin reprezentanții organizației de mediu.

Sud-Vestul Carpaților reprezintă unul din puţinele locuri din Europa în care oamenii se mai pot bucura de locuri cu adevărat sălbatice, de areale întinse neafectate de activitatea umană. Caracteristicile naturale de aici  oferă condiţii atât pentru păduri temperate, cât și pentru pajiști alpine extinse; o mare parte din fondul forestier din acest areal este acoperită de păduri virgine și cvasi-virgine. Zona găzduiește populaţii viabile de specii protejate emblematice de carnivore mari, precum ursul, lupul sau râsul, care joacă un rol important în menținerea unor ecosisteme sănătoase.

Rezultatele proiectului de analiză peisagistică și de cartare a zonelor de sălbăticie din sud-vestul Carpaților, finanțat prin Programul de Cooperare Elvețian-Român, arată că principalul nucleu de sălbăticie, din punct de vedere al suprafeței, se regăsește în grupul Munților Țarcu–Godeanu–Cernei, la intersecția Parcurilor Naționale Retezat și Domogled – Valea Cernei cu situl Natura 2000 Munții Țarcu. Un al doilea nucleu de sălbăticie se află în centrul Masivului Retezat, în cadrul Parcului Național Retezat, iar cel de-al treilea nucleu, de dimensiuni mai mici, se află în partea de nord a Munților Țarcu. Toate cele trei nuclee sunt conectate între ele prin „zone-tampon”, areale care prezintă aceleași caracteristici din punct de vedere al naturaleții și al proceselor naturale, rezultând astfel o vastă zonă de sălbăticie.

O a doua zonă de sălbăticie, cu nuclee reprezentate de cele mai sălbatice areale din parcurile naționale Semenic – Cheile Carașului și Cheile Nerei – Beușnița, a rezultat dintr-o analiză a managementului actual al ariilor protejate din Banatul Montan.

„Conceptul de sălbăticie este unul nou pentru România și, în același timp, vine la pachet cu multe provocări. O provocare majoră este aceea de a schimba percepția negativă față de termenul „sălbăticie“, de a demonstra că sălbăticia nu înseamnă stagnare pentru comunitățile locale, ci, din contră, contribuie pozitiv la calitatea vieții, în pofida limitărilor și restricțiilor pe care le poate impune managementul unor astfel de zone”, se arată într-un comunicat de presă al WWF.

foto: http://turnul.blogspot.ro

Diana RADU

Victorie importantă pentru asociațiile de mediu și iubitorii de natură: pe râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului, situate în situl Natura 2000, din munții Țarcu, nu vor fi construite microhidrocentrale. Judecătorii au dat câștig de cauză Federaţiei Coaliţia Natura 2000, decizând să anuleze acordurile de mediu emise de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin. Decizia este una definitivă. 

Sentința împiedică constuirea de către SC Alset Energy SRL a patru microhidrocentrale pe Râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana, salvând astfel de la distrugere aria protejată la nivel europena situl Natura 2000, spun reprezentanții ONG-urilor de mediu. Munții Țarcu concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (81%), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 25-78 ori mai mare faţă de media la nivel naţional.

„Salutăm corectitudinea magistraților și ne bucurăm că mediul și biodiversitatea au câștigat în fața investitorilor care abuzează de influenţă şi putere în goana după câştiguri imediate. Este un succes important, care generează un precedent favorabil pentru situații abuzive similare. Am demonstrat că legislația de mediu trebuie respectată indiferent de situație iar avizele de mediu nu sunt niște hârtii la dosar, ci decizii care pot distruge sau salva un colț din natură”, a declarat Liviu Cioineag, directorul Federaţei Coaliţia Natura 2000, mulțumind organizațiilor care au asigurat suportul necesar: WWF România şi Asociaţia Altitudine Timișoara.

Organizațiile de mediu au solicitat încă de anul trecut Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severinsă să respingă avizarea proiectelor de construire a microhidrocentralelor, lansând chiar o petiție publică în acest sens, ignorată însă de APM Caraș-Severin. Drept urmare, Federația Coaliția Natura 2000 a solicitat în instanță anularea acordurilor de mediu în luna august 2014, pentru a evita efectele negative ale construcției și funcționării microhidrocentralelor asupra speciilor de faună acvatică și asupra habitatelor protejate. Argumentele prezentate de Federația Coaliția Natura 2000 în fața judecătorlor: acordurile de Mediu au fost emise de către APM Caraș-Severin cu ignorarea prevederilor Avizului de Mediu la Strategia Energetică a României și în ciuda avizului negativ al administratorului sitului Natura 2000.

Coaliția a avut câștig de cauză în primă instanță, la Tribunalul Caraș-Severin, însă instituția abilitată împreună cu beneficiarul SC Alset Energy SRL  au făcurs recurs la Curtea de Apel Timișoara, recurs respins însă de judecători.

Autor fotografii râul Olteana: Alin Drăguşin.

Karina TINCUL