Mobilizare de forțe la Secu, în această dimineață. Echipaje de pompieri de la ISU Caraș-Severin, polițiști, jandarmi, salvamontiști, Ambulanța, UPU SMURD Reșița și o grupare mobilă din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,BANAT” din Timiș se pregătesc pentru trei situații operative, printre care și salvarea unor persoane rănite surprinse de o avalanșă în zona apeductului.

Este vorba de un exercițiu organizat și desfășurat de către ISU „Semenic” pe linia managementului unor situații de urgență, generate de producerea unor căderi masive de zăpadă și viscol, în zona Secu.

„Scenariul exercițiului constă în trei situații operative care includ salvarea unor persoane rănite care s-au rătăcit pe un traseu montan, salvarea unor persoane rănite surprinse de o avalanșă, precum și salvarea altor persoane rămase încarcerate în urma unui accident rutier produs pe DJ 582, dintre un autoturism și un autocamion, toate acestea pe fondul căderilor masive de zăpadă din ultima perioadă”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Caraș-Severin, Adrian Manofu.

Exercițiul care se desfășoară începând cu ora 10:00 este unul de conducere, cu forțe în teren, EXCOM, pe timp de zi, la care participă instituții și servicii județene și locale.

Scopul acestor tipuri de exerciții este de testare și antrenare a structurilor de conducere și de răspuns privind gestionarea unor situații de urgență generate de căderi masive de zăpada și viscol în zona Secu

Instituții și servicii județene și locale implicate: ISU Caraș-Severin, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Caraș-Severin, Inspectoratul Județean de Poliție Caraș-Severin, Inspectoratul Județean de Jandarmi Caraș-Severin, Serviciul Salvamont–Salvaspeo Caraș-Severin, Serviciul Județean de Ambulanță Caraș-Severin, UPU SMURD Reșița, precum și o grupare mobilă din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,BANAT,, al județului Timiș.

foto: digi24.ro

Elena FRANȚ

O discuţie cu un medic de prestigiu din urbea noastră, care ridica un foarte serios semnal de alarmă cu privire la depopularea acută a Reşiţei în ultimii ani m-a determinat să verific, prin calcule statistico-matematice, dacă cifrele oficiale ale statisticilor şi administraţiilor publice mai sunt cele reale, sau dacă ne bazăm doar pe aburi, fum şi “vânare de vânt”. Problema este mult mai serioasă decât suntem tentaţi să credem la prima şi superficiala vedere, pentru că, indiferent de natura colectivităţii sau organizaţiei, principala ei resursă sunt oamenii, adică resursa umană, cei care dau sens  şi măsură oricărei entităţi mai mult sau mai puţin bine definită din punct de vedere lingvistic, ştiinţific sau demografic. Altfel spus, fără oameni, nimic nu are sens!

Spunea distinsul şi sufletistul nostrum medic reşiţean că pentru anul şcolar următor, în clasa zero, la nivelul Reşiţei, sunt înscrişi doar 400 de copii, nu fără a-şi manifesta îngrijorarea faţă de lipsa de “vână” şi de trend pozitiv a atât de chinuitei noastre urbe; pentru moment, am fost tentat să trec cu vederea şi auzul peste acest număr, dar ceva “a clopoţit”, ca un semnal de alarmă şi m-a determinat să verific starea lucrurilor, nu pentru că nu aş fi avut încredere în cele spuse, ci pentru a corela acest număr cu alte date, la vedere sau mai puţin vizibile, despre viitorul oraşului.

Mai înainte de orice, informaţia s-a dovedit perfect reală şi pertinentă! Mai mult, pornind pe firul datelor şi mulţumită situaţiilor statistice destul de bine puse la punct de Inspectoratul Şcolar Judeţean, am găsit că pentru anul şcolar următor, la nivelul Reşiţei avem ceva mai bine de 2500 (mai exact, 2762) de elevi pentru învăţământul primar, care include clasa pregătitoare şi primele patru clase, pre-gimnaziale; dintre aceştia, pe o piramidă a vârstelor de-a dreptul îngrijorătoare, 402 sunt deja înscrişi în clasa pregătitoare.

De aici, trecând peste dificultatea “achiziţionării” datelor de pe sistemele on-line nu foarte bine puse la punct ale altor instituţii (cu menţiunea total negativă a cerutului unei “parole” pentru accesarea datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică!), problema unor calcule este suficient de simplă; mai sunt necesare o serie de ponderi credibile, puţină imaginaţie şi credinţa că, deşi statistica nu e farmacie, poate oferi date de o rigoare ştiinţifică şi cu un conţinut social cu adevărat vital pentru cei … fără astâmpăr, ca mine! Am purces. aşadar, la căutarea acestor procente şi am găsit că ponderea medie a segmentului de populaţie de la 6 la 10 ani, care acoperă ciclul învăţământului primar este de aproximativ 5,4%! E drept că există mici variaţii între state şi regiuni (Bulgaria stă mai bine, Ungaria stă mai prost; Moldova stă mai bine, Banatul stă cel mai rău … ) dar, grosso-modo, putem să mergem pe un procent mediu de 5,4 %, fără pretenţia unei exactităţi care nu prea are ce căuta în statistică.

Scopul final al analizei este să încercăm să aflăm, tot ca medie, adică în ceea ce numim “speranţă matematică”, la ce nivel se situează populaţia rezidentă a Reşiţei în acest moment! Nu vreau să pară o obsesie, dar populaţia care contează cu adevărat într-o comunitate este cea rezidentă, adică aceea care are reşedinţa obişnuită în comunitatea respectivă, sau, mai plastic spus, populaţia care “se odihneşte” zilnic în comunitatea respectivă, odihna presupunând, în cele mai multe cazuri, că a şi muncit aici … Nu există, în actualele condiţii de mobilitate a forţei de muncă şi a populaţiei, în general, un mai bun indicator pentru populaţia rezidentă decât numărul elevilor din ciclul primar, iar în cadrul acestora, al elevilor din clasa pregătitoare, care ne poate da informaţii suplimentare despre tendinţe.

Concluzia: în acest moment, Reşiţa mai are o populaţie rezidentă de ceva mai mult de 50 de mii de locuitori, mai exact 51.150 de rezidenţi, după calculele făcute pe baza populaţiei de vârsta şcolii primare! Dacă aplicăm corecţia negativă rezultată din numărul (cert) al elevilor înscrişi în clasa pregătitoare, populaţia rezidentă este şi mai mică, situându-se pe la 44.ooo de locuitori …

Dar ceea ce îngrijorează cel mai mult este tendinţa! Descreştem uluitor de repede! Cu un alt prilej, vom studia şi această tendinţă. Ideal ar fi să găsim modalităţi de a stopa acest “holocaust citadin”, iertată-mi fie expresia …! Ne trebuie un reviriment economic mai mult decât consistent, ca să nu spun că ne trebuie de-a dreptul un miracol!

Prof. univ. dr. Liviu Spătaru