„Situl Natura 2000 Țarcu Muntele Mic cuprinde păduri care în acte figurează a fi virgine. În aceste locuri în fiecare zi chiar și în această perioadă de carantină se scot zeci de camioane cu lemn. Se distrug versanți și cursuri de râu prin apariția a zeci de drumuri forestiere noi a căror realizare nu respecta normele legilor silvice. Râul Hideg și Olteana e compromis și traseul virgin al acestora nu mai exista. De pe valea Oltenei virgină până luna trecută, s-au scos recent sute de trunchiuri”, atrage atenția omul de afaceri Romeo Dunca, într-un nou mesaj adresat ministrului Mediului, Costel Alexe, pe care îl invită la un zbor de recunoaștere punctual în cele peste 26 de exploatări din Situl Natura 2000 Țarcu Muntele Mic, alături de reprezentanți ai Gărzii Forestiere, ai Direcției Silvice, ai unui ONG și ai presei.

Candidatul liberalilor la Consiliul Județean Caraș-Severin îi cere ministrului Alexe să accepte realizarea unui evaluări comune, cu fotografii și coordonate GPS, iar specialiștii să răspundă la întrebările legate de volumele și legalitatea extragerii de material lemnos din respectivele locuri.

„Mai departe găsiți soluții să interziceți exportul extracomunitar de buștean împreună cu cel de scândură și alte materii prime din lemn favorizând exportul de produs finit cu valoare adăugată mai mare. Dacă din considerente restrictive nu se poate realiza oprirea de la export și a materiei prime care ajunge în UE măcar găsiți o formă de a o contingenta. Pentru că e bine știut că există nenumărate situații când materia primă pleacă de la noi în Europa de unde, după ce se schimbă facturile adăugându-se alte valori mai mari ea pleacă spre Asia de preferință, încărcate de vapoare ce o așteaptă în Olanda sau Germania. Faceți acest lucru și lucrurile se vor îndrepta urgent. Iar oamenii simplii vor continua să creadă că a venit la putere un partid care dorește și schimbă în bine soarta lor. Și Victor Ponta va putea continua să facă bășcălie fără să-l mai bage nimeni în seamă. Și o să câștigați și respectul meu și a multor alții ca mine … Și va fi bine pentru țară….”, îi mai transmite Romeo Dunca, ministrului Costel Alexe.

Pe de altă parte, Dunca susține că transmite public aceste mesaje către ministrul Mediului, nu pentru a se face cunoscut, ci pentru simplul fapt că mesajele transmise anterior, în privat, au fost ignorate.

Citește și Romeo Dunca: „Amploarea pe care au luat-o exploatările în situri Natura 2000 întrece orice bun simț”!

Karina TINCUL

„Vrem să ocrotim natura, dar nu să fim sălbatici”, cam aceasta ar fi ideea ce s-a desprins din dezbaterea publică organizată la finalul săptămânii trecute la Zăvoi, pe tema „Munții Țarcu – zonă sălbatică sau motor pentru dezvoltare economică și bunăstare”. 

Dezbaterea, inițiată de grupul Pro Banatul de Munte, reprezentat de Marian Apostol și de Primăria Zăvoi, a fost organizată tocmai pentru a afla opiniile cetățenilor din arealul Munților Țarcu cu privire inițiativa organizației WWF de a declara ținutul ca zonă sălbatică. Un prim pas în acest sens a fost deja făcut anterior, când au fost luate la pas principalele localități care ar fi afectate această transformare, Bolvașnița, Zăvoi, Turnu Ruieni, Teregova, Armeniș și Slatina Timiș și au fost aplicate chestionare în rândul cetățenilor cu privire la acest subiect.

„Declararea zonei Țarcu ca zonă de sălbăticie nu este privită pozitiv. Peste 82% din cei care au completat chestionarele au spus că sunt împotrivă. Locuitorii zonei consideră că nu este în interesul lor și nici a administrațiilor locale, care ar fi puse în imposibilitatea de a implementa o serie de proiecte cu valoare pentru comunitățile locale, datorită restricțiilor deja existente pe Sit Natura 2000”, a precizat Marian Apostol, care a mai declarat că odată cu declararea Munților Țarcu ca zonă sălbatică, în arealul acestora va fi interzisă orice intervenție și activitate umană, chiar și activități tradiționale, cum ar fi culesul de ciuperci sau fructe de pădure, pășunatul, adunatul de lemne, fân sau plante medicinale, ceea ce va duce într-un final la migrarea locuitorilor din regiune către orașe, unde nu vor găsi însă perspective de dezvoltare, din cauza eternei lipse a locurilor de muncă. În același timp, Apostol a amintit că în interiorul sitului se află și stațiunile Poiana Mărului și Muntele Mic.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157688429266492″]

„Nu sunt de acord cu așa ceva. Nouă ne trebuie drumuri, apă și canalizare nu zonă sălbatică. Ce fac oamenii care urcă cu oile la munte? Nu mai merg? Am 70 de ani, acolo am crescut și tot timpul oameni au mers acolo, din asta am trăit”, a declarat una din doamnele prezente la dezbatere, care s-a alăturat celorlați cetățeni din zonă în a-și exprima temerile cu privire la ce ar însemna pentru ei transpunerea în realitate a acestei inițiative.

Nu doar localnicii prezenți la dezbatere s-au declarat împotriva declarării Munților Țarcu ca zonă de sălbăticie, și primarii din Zăvoi, Turnu Ruieni și Bolvașnița au dorit să arate că pentru comunitățile pe care le reprezintă acest lucru nu ar fi deloc benefic.

„Nu cred ca unul din locuitorii comunele noastre să fie de acord cu această zonă de sălbăticie. Să nu ne considere pe noi sălbatici cei care vor să facă acest lucru”, a afirmat, spre exemplu, primarul de la Bolvașnița, Petru Mihăilescu.

Toate opiniile prezentate în cadrul dezbaterii publice vor fi incluse într-un raport, ce va fi trimis la București, către miniștri de resort, dar și către premier și președinte. De asemenea, concluziile vor fi prezentate în cadrul unei conferințe de presă ce se va desfășura la începutul anului viitor.

Puteți vedea aici o parte a dezbaterii de la Zăvoi:

foto copertă: www.tarcu.ro

Karina TINCUL

Cine n-a auzit despre conceptul Natura 2000?  Natura 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural pe teritoriul Uniunii Europene. Vorbim aici de o rețea ecologică de arii protejate ce are scopul să mențină într-o stare de conservare favorabilă o selecție a celor mai importante tipuri de habitate și specii ale Europei. În stadiul de arie protejată se înscriu și munții Țarcu, fără vreo zonare clară, ci doar pe baza acestui termen generic de „Munții Țarcu“. Rețeaua Natura 2000 a fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea bogățiilor naturale pe termen lung și pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice durabile.  

De reținut ar fi două momente care au definit în România siturile de importanță comunitară. Primul în anul 2007, când au fost desemnate 273 de situri de importanță comunitară prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, iar al doilea moment la sfârșitul anului 2011, prin desemnarea de noi situri prin Ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, când numărul de situri de importanță comunitară a ajuns la, nici mai mult nici mai puțin, decât 408, având o suprafață de 4.147.368 ha!

Un interes mai mult decât obișnuit l-au arătat în ultimul deceniu ONG-urile de protecție a mediului pentru Sit-ul Natura 2000 Munții Țarcu. Aria sitului are relief alpin, întinzându-se în principal pe golul alpin al masivului Ţarcu – Muntele Mic şi pădurile învecinate şi acoperă 58.840 de hectare. Aria se situează în regiunea biogeografică alpină, între 400 şi 2.190 m altitudine. Masivul Ţarcu se încadrează perfect în etajul climatic montan aspru şi umed. Geomorfologic vorbind , pe acest areal se întâlnesc tipuri de relief glaciar, periglaciar, structural, fluvial şi antropic.

Ca orice arie protejată, Sit Natura Munții Țarcu trebuia să aibă un custode iar acesta a fost desemnat în 2007 Asociația „Altitudine“ din Arad, o asociație care a crescut în cifre și activități peste noapte mai ceva ca Făt-Frumos, scopul fiind  acela de a deveni custode, în fapt ea fiind doar o mică asociere, a unui grup de iubitori de munte, fără posibilitate de influență pentru adunarea de fonduri și, implicit, fără specialiști care să poată face studii de specialitate, care ar trebui să fie principalul atribut al unui custode.

În anul 2013 Rovana Plumb, ministrul mediului din Guvernul Ponta, a constatat că „Altitudine(a)“ nu era nici pe departe la înălțimea pretinsă de ea și a ras-o, ca urmare a incapacității acesteia de a realiza un plan cap – coadă de management al zonei protejate. În rolul de custode al Sitului, a intrat Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin. Nici APM-ul nu s-a impus în acest rol, pentru că la finele anului trecut, Guvernul a înființat Agenția Națională pentru Arii Protejate , aflat în subordinea Ministerului Mediului și aceasta a preluat rolul de custode al sitului Natura 2000, „Munții Țarcu“.

WWF-ul a simțit miros de sânge…pe drumul urșilor

În pofida faptului că România duce o lipsă acută de proiecte și realizări în zona infrastructurii rutiere, una pe care românii o atacă de vreme lungă pe social-media, pe stradă, în mașini și la televizor, atunci când lucrurile se pot împlini, pe firul epic se strecoară organizațiile non-guvernamentale. Așa numitele iubitele ONG-uri.

Drumul național 66A care ar fi trebuit să lege Băile Herculane de Petroșani, practic Caraș-Severinul de Hunedoara printr-o nouă poartă, a fost un proiect gândit în perioada în care ministrul transporturilor se numea Traian Băsescu, un proiect de infrastructură care își propunea să fie un modul de promovare a turismului. Mai exact, șoseaua urma sa lege localitatea Câmpul lui Neag din Hunedoara de stațiunea Băile Herculane din județul Caraș Severin. Lucrările au început acum 17 ani. În 2008 șantierul a fost abandonat, lăsând în urmă doar 16 kilometri de drum modernizat. Astăzi ar mai trebui modernizați încă 20 de km din drumul național 66A, după care traseul până la Herculane ar continua pe un drum județean. Toată această porțiune poate fi parcursă acum doar cu mașini de teren și doar atunci când pe jos este uscat.

Părerile oamenilor de pe ruta Băile Herculane – Valea Jiului demonstrează că nimic nu ar ajuta mai mult zona decât finalizarea lucrărilor la drum: „Ar fi foarte folositor, ar beneficia mare parte din Valea Jiului și localitățile de pe drumul spre Herculane. Ar fi mai mult tranzit, ar trece mai multă lume pe aici, că ar scurta drumul“, ne spune o femeie din zona amintită.
„Ar trebui să-l facă în continuare, nu? Ar fi util? Dar bineînțeles. S-au cheltuit niște bani din buzunarele noastre, așa ma gândesc eu“, spune un domn care spune că a lucrat pe vremuri la primărie.
“Până la capăt, să se termine, să dea dovadă că în țara noastră se poate face, se poate să se execute unele drumuri”, afirmă un domn . Puținii proprietari de pensiuni din apropierea localității Câmpul lui Neag spun și ei că drumul modernizat ar fi putut conduce la dezvoltarea afacerilor.

„Lume trece, chiar trece, doar că, dacă ar fi fost drumul… chiar și așa, uite domnul reporter, cum îi drumul forestier, trec foarte mulți, spune Vali S. proprietar de pensiune.

Reper 24 -Dacă drumul ar fi gata, v-ar merge afacerea mai bine?

– Categoric, categoric”, răspunde cu o notă de siguranță Vali S. .

Principala piedică pentru construirea acestei șosele? O organizație de mediu, intitulată sugestiv Coaliția Natura 2000, din care fac parte ONG-urile WWF, Greenpeace, Altitudine, Agent Green, CN 2000 care a cerut în instanță anularea autorizației de construcție a DN 66A, reclamând că șoseaua afectează o parte din Parcul Național Retezat și din Parcul Național Cerna-Domogled. În fapt, organizațiile își vedeau compromise planurile de viitor Sit Natura 2000 și unde mai pupau ele finanțări și sălbăticire în voie? Lipsa investițiilor care ar putea să dezvolte o zonă turistică, pare să nu deranjeze. E mult mai importantă vocea ONG-urilor, al căror mecanism arată puterea pe care acestea și-au creat-o, prin finanțările de care beneficiază și acțiunile juridice, scopul nedeclarat fiind cu totul altul pentru acești mamuți ai protecției mediului, ale căror activități cu larg contestate într-o serie de zone de pe glob.

Încurajate de „succesul“ anulării autorizației de construcție a Drumului Național 66A, o mare reușită a ONG-urilor și un mare insucces al Statului Român, Coaliția Natura 2000  și-a continuat marșul triumfal reușind anularea altor avize de mediu pentru construcții care ar fi servit dezvoltarea zonei Munților Țarcu. Aceasta după ce Asociația Altitudine și-ar fi dat acordul că mediul nu va fi afectat de investițiile în zonă. Dar după ce frații mai mari și mai potenți într-ale protecției mediului, dar ascunși sub mantia uzitatului „non-guvernamentali“, au predicat viitorul Munților Țarcu, „Altitudine“, sora mai mică și timidă care se bucura chiar și la ceea ce mai rămânea din farfuriile celor mari, s-a resemnat și a decis că trebuie să-și schimbe radical poziția. La scurt timp după ce își dăduse ok-ul științific, aceeași Altitudine a revenit cu studii care demonstrau contrariul;  și anume că investiția trebuie pusă sub semnul întrebării! Și toată investiția a fost omorâtă în fașă… WWF-ul a înțeles că experimentul repopulării cu zimbri de la Armeniș, poate prinde contur sub o altă formă, dar în același peisaj. Totul e ca povestea să prindă la cei slabi de îngeri.  Iată de ce ONG-urile ar trebui cu mult mai multă atenție monitorizate de către organele statului român, același stat care se lasă atras, folosit și manipulat de aceste organizații ce se recomandă ca manifestări dezinteresate sub luminile rampei, dar ale căror interese și finanțări merită cu adevărat aprofundate într-un articol viitor.

Sergiu TABAN