Subfinanțarea cronică a sistemului judiciar este una din principalele probleme cu care se confruntă instanțele de judecată din țară, au atras atenția Gabriela Baltag, Evelina Oprina și Victor Alistar, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prezenți astăzi la Reșița, cu ocazia prezentării bilanțului activității desfășurate de Tribunalul Caraș-Severin în anul 2019. Conform spuselor celor doi judecători și a reprezentantului societății civile în CSM, de ani de zile nu s-au mai făcut investiții în domeniul judiciar nici la nivel de scheme de personal, nici la nivel de clădiri.

A fost făcută o listă a investițiilor necesare în domeniu, de la reparații, modernizări sau chiar construcții noi până la dotări pentru instanțe, a explicat Victor Alistar, adăugând că pentru acoperirea tuturor nevoilor ar fi necesară suma de 326 de milioane de euro:

„Vă invit să vedeți, de exemplu, sedii de instanțe, de judecătorii în care s-au crăpat pereții la orizontală, poți să bagi mâna prin ei, sau instanță care are sală de judecată care dă la curtea unui vecin unde nu se poate deschide geamul pentru că vecinul respectiv crește acolo porci. Mergeți să vedeți pe pildă Judecătoria de la Pucioasa, în județul Dâmbovița, mergeți să vedeți Judecătorie nouă în județul Brașov, care a fost făcută de CNI fără studiu geologic pentru sol, iar acum parterul este inundat pentru că sunt infiltrații. Pentru că de la nivel de infrastructură până la scheme de personal, toată lumea se gândește ce facem cu banii”.

Un prim pas pentru rezolvarea chestiunii financiare a fost făcut anul trecut, a precizat  judecătorul Evelina Oprina atunci când s-a reușit obținerea unui acord de principiu pentru transferul bugetului Instanțelor de la Ministerul de Justiție către CSM.

„Este deocamdată o hotărâre de principiu, care urmează să fie pusă în aplicare.Vor mai fi pași de făcut, nu este un demers ușor. Nu ne-a fost ușor nici nouă, chiar în sânul nostru au existat alte opinii, însă am reușit acest lucru, este un prim pas. Evident că rezultatele nu sunt acum pe loc, dar sper să se vadă în câțiva ani”, a declarat Evelina Oprina.

Subfinanțarea nu este singura problema cu care se confruntă sistemul judiciar au susținut cei trei reprezentanți ai CSM, în opinia cărora dezinformările, de multe ori venite chiar din interiorul sistemului, sunt o altă piatră de moară care atârnă greu de gâtul magistraților români.

„În ultimii doi ani cel puțin, am asistat la o avalanșă de lucruri neadevărate. Este aproape stupefiant să vezi că un corp care trebuie să aducă adevărul la suprafață, minte. De foarte multe ori, nu generalizăm, dar avem foarte multe personaje între noi, nu știm cum se poate, cum este posibil , cum s-a ajuns aici, care mint, care nu spun adevărul societății. Nu condamn societatea, nu condamn nici măcar politicul, ei sunt într-o luptă electorală permanentă, eu îi condamn pe cei care trebuie să știe legea, au obligația să vorbească doar după lege și totuși nu fac acest lucru. Cui servește toată această chestiune? În ultimii doi ani, toate lucrurile neplăcute care se întâmplă, sunt generate chiar din interiorul sistemului judiciar”, a afirmat Gabriela Baltag.

Totuși, în ciuda problemelor și a lipsei acute de personal, activitatea desfășurată de Tribunalul Caraș-Severin în anul 2019 a fost una remarcabilă, au apreciat cei trei reprezentanți ai CSM, motiv pentru care au și felicitat întregul colectiv pentru munca și efortul depus pe parcursul anului trecut.

Karina TINCUL

Corupția epuizează rezervele județului Caraș-Severin, iar din păcate sistemul judiciar de multe ori încurajează comiterea de infracțiuni prin pedepsele mici pe care le aplică infractorilor. Aceasta este una din concluziile care se desprind din pledoaria finală a procurorului Lucian Dolcu, în cadrul procesului intentat vicepreședintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Ionesie Ghiorghini. 

„Eram de multe ori persiflați de avocați atunci când făceam referire ori când propuneam arestarea vreunui funcționar ori când solicitam pedepse ferme cu închisoarea. Eram persiflați în replicile avocaților pentru că invocam interesul public, pentru că invocam faptul că lipsa unei poziții ferme a sistemului judiciar atunci când astfel de fapte sunt probate va genera nemulțumiri, va genera chiar o stare de revoltă în societate și că va arunca asupra noastră a tuturor celor care facem parte din sistemul judiciar o îndoială că vrem cu adevărat să reprimăm astfel de infracțiuni când ele pot fi dovedite”, a afirmat Dolcu.

Conform procurorului, pedepsele blânde aplicate de reprezentanții instanțelor inculpaților transmit un mesaj simplu: pentru un an de închisoare se merită să riște comiterea de infracțiuni, mai ales că rămân cu bunurile obținute pe căi necinstite.

Drept urmare, reprezentantul DNA Timișoara a cerut pedeapsa maximă pentru Ghiorghioni: cel puțin 10 ani de închisoare și confiscarea sumei de 200.000 de lei, afirmând că acesta a profitat de funcția pe care o deținea în cadrul Consiliului Județean Caraș-Severin pentru a se folosi în interes propriu de resursele financiare și umane ale județului:

„Cele mai importante proiecte finanțate din banii Consiliului Județean  Caraș-Severin, cele mai importante lucrări au fost atribuite discreționar, abuziv, strict în funcție de interesul personal al inculpatului Ghiorghioni și al persoanelor care beneficiau de foloasele pe care le permitea fiecare astfel de contract. Ghiorghioni a lăsat până la urmă interesele comunităților la mila intereselor sale de moment, în funcție de oportunitățile care i se ofereau de a negocia cu unul sau cu altul”.

Lucian Dolcu a insistat pe faptul că aplicarea unei pedepse blânde în acest caz, precum și în cazuri similare reprezintă doar o încurajare pentru cei care comit astfel de fapte.

„Acum un an această instanță a dispus condamnarea la pedeapsa închisorii a fostului director al Direcției de Administrare a Domeniului Public și Privat al județului, Roșeți Ianăș, care acum e liber. A fost o pedeapsă mică. N-a înțeles nimic inculpatul Ghiorghioni și alții ca el din ceea ce i s-a întâmplat lui Roșeți, prins și el în flagrant când primea sume de bani. A înțeles doar că trebuie să fie mai precaut. A înțeles că trebuie să dea televizorul mai tare atunci când discută astfel de detalii, că trebuie să iasă pe hol cu persoana cu care discută. (..) Atât a înțeles, să fie mai precaut, să fie mai atent. Să încerce să nu contribuie la administrarea de probe împotriva sa. Dar nu a înțeles să se oprească din activitatea infracțională”, a afirmat Dolcu.

Karina TINCUL