La inițiativa Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în prima miercuri a fiecărei luni, continuă verificarea mecanismului de înştiinţare a autorităţilor privind iminenţa producerii unor dezastre și/sau conflicte armate şi verificarea capacităţii de reacţie a autorităţilor privind acţionarea mijloacelor de avertizare/alarmare a populaţiei.

Aceste exerciţii lunare de înştiinţare, avertizare şi alarmare vizează îmbunătăţirea pregătirii autorităţilor şi a populaţiei pentru a reacţiona rapid şi corect în cazul producerii unor situaţii de protecţie civilă (de exemplu, inundații – când este semnalată iminența producerii unor viituri care pot pune în pericol viața persoanelor, conflicte armate care implică atacuri aeriene).

Populaţia nu trebuie să intre în panică, recomandă ISU Semenic, fiind vorba doar de un exerciţiu prin care se doreşte răspândirea semnificaţiei semnalelor acustice care pot fi transmise prin intermediul sirenelor. În acelaşi timp se urmăreşte şi verificarea funcţionării, precum şi audibilitatea mijloacelor de alarmare a populaţiei.

Reamintim principalele semnale care trebuie cunoscute de către populaţie: alarmă la dezastre – 5 sunete a câte 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele, prealarmare aeriană – 3 sunete a câte 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele, alarmă aeriană – 15 sunete a câte 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele și încetarea alarmei – un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 2 minute.

Alexandra JURCA

Începând cu această lună, în prima zi de miercuri a fiecărei luni, în intervalul orar 10 – 11, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va porni toate sirenele de alarmare în caz de dezastre.

Scenariile exercițiilor lunare vor evidenția tipurile de risc generatoare de situații de urgență, inclusiv pericolul atacului din aer, care impun alarmarea populației

Astfel, în prima zi de miercuri a fiecărei luni, prin sirenele de alarmare publică de pe raza Municipiului Reșița va fi transmis unul din cele 4 semnale acustice de protecție civilă, în funcție de situația creată de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Semnalele acustice de protecție civilă, pot fi:

– ALARMĂ AERIANĂ – compus din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele;

– ALARMĂ LA DEZASTRE – compus din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele;

– PREALARMĂ AERIANĂ – compus din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele;

– ÎNCETAREA ALARMEI – compus dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 2 minute.

„La auzirea acestor semnale, vă rugăm să nu intrați în panică. În situații reale, semnalele acustice de protecție civilă vor fi însoțite de explicații cu privire la evenimentul creat și măsurile care se iau, atât prin mijloacele de înștiințare-alarmare, cât și prim mijloacele locale de mass-media”, explică autoritățile locale.

Alexandra JURCA

În județul Caraș-Severin există deficiențe majore în ceea ce privește protecția populației și a bunurilor în cazul unor dezastre. Conform unui raport întocmit de reprezentanții ISU, există numeroase lipsuri în ceea ce privește dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, pornind de la absența sirenelor de avertizare, în unele localități, până la starea precară a spațiilor de adăpostire și neactualizarea planurilor de evacuare a populației în caz de pericol. 

Din fericire, în județul Caraș-Severin nu există surse de de risc nuclear, dar pot apărea urgențe radiologice, provocate de accidente de circulație în care să fie implicate autovehicule care transportă astfel de substanțe. Controalele derulate de reprezentanții ISU în localitățile situate la drumul european unde pot surveni oricând accidente la transportul materialelor sau deșeurilor periculoase a scos în evidență faptul că echipele specializate din zonele respective nu au în dotare un minim necesar pentru protecția individuală.

Partea bună este că în județ există o autospecială CBRN, destinată pentru intervenții în astfel de situații. Autospeciala a fost achiziționată de Consiliul Județean, dar în cazul în care ar fi necesară folosirea acesteia, autoritățile ar fi puse în încurcătură, având în vedere că pentru a putea participa eficient la acțiuni de cercetare este necesară, printre altele achiziționarea unei librării de date, care să poată măsura cu exactitate depășirea unei concentrații admise dintr-o anumită substanță. În plus, este necesară dotarea cu accesorii și consumabile necesare pentru colectarea de probe, în prezent, personalul de intervenție nefiind dotat nici măcar cu pungi de unică folosință autosigilante, bandă izolare mănuși, mănuși chirurgicale de unică folosință, pensetă, spatulă, hârtie prelevare probe umede, cartuș filtrant iod radioativ pentru masca contra gazelor. Echipele de intervenție duc lipsă inclusiv de etanol pentru decontaminarea instrumentelor, soluție săpun lichid pentru decontaminarea personalului și bandă de marcare pentru delimitarea zonei periculoase.

În ceea ce privește alarmarea populației în caz de dezastru, conform raporului ISU, în Caraș-Severin există 187 de sirene. Dintre acestea nu sunt încă montate, în localitățile: Bolvașnița, Pojejena, Prigor, Borlovenii Vechi, Socol, Turnu Ruieni, Zăvoi, Măru. Comunele Ciuchici și Naidăș nu sunt dotate cu sirene, iar în orașele Caransebeș, Oravița, Anina, Băile Herculane, Moldova Nouă și Oțelu Roșu nu există centrale de alarmare.

În ceea ce privește capacitate de adăpostire a populației în caz de pericol, aceasta este în procent de 41,22%, în urma verificărilor fiind constatate însă mai multe deficiențe. Astfel, garniturile de etanșare a ușilor metalice sunt depășite fizic și moral la toate adăposturile, iar la adăposturile din Reșița nu sunt întreținute instalațiile de filtro-ventilație.

Reprezentanții ISU au verificat și planurile de evacuare existente la nivelul localităților cărășene, constatând că multe dintre ele nu sunt actualizate, atât la nivelul localităților cât și al agenților economici. Situația este similară și în ceea ce privește planurile de apărare specifice cutremurelor sau alunecărilor de teren.

Karina TINCUL