Conform DEX-ului, sinecura este o funcție bine plătită, fără prea multă muncă. Bă, dacă așa zice DEX-ul, înseamnă că așa este! Cum dracului se face că, imediat după o tura de alegeri, în funcție de culoare, se aleg sinecurile, care mai de care mai călduțe: Mde, după faptă și răsplată! Păi cum să nu îl pună partidul pe Ixulescu într-o sinecură, că doar în campanie, mamă, mamă, ce a mai lipit Ixulescu afișe și ce le-a mai zis-o adversarilor, ba pe-a mamii voastre! Dilema mea este că, înainte de a fi numit Ixulescu în postul ăsta de director, post care , obligatoriu, cere ceva studii superioare și tot obligatoriu, de specialitate, titularul postului, care întâmplător sau nu, știa carte, a fost trimis sa înalțe zmeul! Adică i-au spus băieții să meargă, doar să meargă, să nu fugă, se poate împiedica și apoi să-i dea nota la mers…..

Ixulescu are vreo 12 clase, fără diploma de – bacalaureat , da asta nu contează prea mult în raport cu loialitatea față de partid….

Viitorului director, consilier, jurist, sfătuitor de taină, sau cum vreți să-i spuneți, îi plac femeile. Dar aici Ixulescu e pretențios, iubește femeile adevărate, cu balcoane proeminente, stil gotic, femei care știu să tacă. Dar, omenește vorbind, cui nu-i plac femeile, înseamnă că e gay sau are probleme la mansardă.

Ixulescu e filantrop și generos, ajută femeia care o iubește în taină, îl numește pe bărbatul acesteia șofer personal, asta ca relația să fie cimentată pe de-a-ntregul!

Ceea ce nu știe Ixulescu, e faptul că, așa se întâmplă la noi la români, bărbatul află ultimul, consoarta sa are, la rândul ei, o relație la fel de cimentată cu nenea ala care l-a propulsat pe Ixulescu într-o funcție – sinecurabilă!

Dar, inimă largă, suflet milos, Ixulescu trece cu vederea aceste mici inconveniente, nu de alta, dar ar putea dăuna partidului, iar el, ca un politician sadea, nu dorește așa ceva!

Așa că resemnarea Ixulescului are o tentă de dramatism de telenovela braziliană, iar finalul e întotdeauna același: cei doi se împacă și se iubesc până la adânci bătrâneți, iar copiii cresc, chiar dacă vreo doi trei dintre ei sunt ai șefului!

Și asta îmi aduce aminte de romanul care, neavând copii cu consoarta lui, s-a hotărât să adopte un puradel de-al vecinului țigan, că ăsta avea vreo 10. Numai că atunci când a vrut să adopte un puradel ceva mai mare, așa că pe la 19 ani, țiganul l-a oprit și i-a spus românului că pe ăsta nu-l dă, că e ascultătorul familiei! Păi cum vine asta, a întrebat românul? Pai, zice țiganul, o singură data i-am spus să-i faci ceva lui mă-ta și ăla micu, de 4 ani e al lui!….

Vă pup brusc!

Orice asemănare cu persoane adevărate, nu e chiar pur întâmplătoare…..

Adi Nica