Primăria orașului stațiune din Valea Cernei face în aceste zile o reparație simbolică, ce are valoare de document istoric, în cadrul simpozionului „Herculane – arcade în timp”, desfășurat în perioada 11-12 iunie 2021 în localitate.

„După aproape 30 de ani de la dispariția misterioasă a unui obiect de patrimoniu ce marca „cea mai înaltă vizită” făcută vreodată la Băile Herculane, vizită în care s-au întâlnit împăratul Franz Iosef, regele Carol I al României și regele Alexandru I al Serbiei cu ocazia inaugurării Canalului navigabil Porțile de Fier de pe Dunăre din 27 septembrie 1896, întâlnire imortalizată printr-o tabulă din marmură neagră cu dimensiunea de 200 cm x 115 cm ce a fost montată în apropierea uzinei electrice din Băile Herculane, tabulă care a dispărut în perioada 1990 – 1991, administrația a realizat o replică a acestui obiect și v-a dezveli în cadrul simpozionului „Herculane – arcade în timp” această tabulă”, precizează primarul Cristian Miclău.

Tot în cadrul simpozionului va fi dezvelită și placa omagială 270 de ani de la nașterea protopopului cronicar Nicolae Stoica de Hațeg, placă omagială realizată de Primăria Băile Herculane cu sprijinul Episcopiei Caransebeșului și Cenaclului Domogled din localitate.

Lorena POENARU

Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, Consiliul Județean Timiș și Centrul de Cultură și Artă Timiș în colaborare cu Asociația „Pentru Vorbirea Bănățană“ (președinte Vasile Linția) și Asociaţia Culturală „Lunca Pogănişului“ (președinte Daniela Crainic) organizează în data de 27 mai 2021, ora 15:30 Simpozionul on line „Laleaua Pestriţă“. Acţiunea face parte din proiectul de promovare şi conservare a culturii urbane şi rurale din Banatul de Munte.

Manifestarea se va desfășura pe Google Meet.

Sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai Consiliilor Judeţene Caraş-Severin şi Timiş,  personalităţi culturale implicate de-a lungul timpului în acest demers, reprezentanţi ai unor ONG-uri,  precum şi specialişti care au ca obiectiv promovarea patrimoniului natural şi cultural.

Lorena POENARU

Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS) şi Teatrul de Vest Reşiţa organizează vineri, 12 februarie 2021, Festivalul In Memoriam „Velişcu Boldea“, ediţia XIV-a.

De la ora 14:00 va avea loc partea de Simpozion, fiind omagiat cel care a fost directorul Centrului de Creaţie timp de 32 ani, Velişcu Boldea. Simpozionul „Amintiri şi întâmplări cu Velişcu Boldea“ va readuce în atenţie figura emblematică a celui care a fost Velişcu Boldea, valoare incontestabilă a culturii tradiţionale cărăşene. Vor participa personalități în domeniu, colaboratori și colegi ai regretatului prof. Velișcu Boldea.

Evenimentul se va desfășura on line pe Google Meet și va fi înregistrat pentru a fi postat pe pagina de Facebook a CJCPCT C-S.

Partea artistică a Festivalului, va fi un spectacol folcloric intitulat „Dor de cântec“, susţinut de Orchestra „Virtuozii Semenicului“ a Ansamblului „Semenicul“ al CJCPCT C-S. Acesta se va desfăşura on line în data de 23 februarie 2021, ora 18.00, din incinta sălii de spectacol a Teatrului de Vest Reșița.

Velişcu Boldea a fost director din anul 1968, anul înfiinţării Casei Creaţiei (denumirea de atunci a actualului Centru Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin ) până în anul 2000.

Venit la Reşiţa de la Casa de Cultură Raională Bozovici unde a fost metodist, Velişcu Boldea aduce în oraşul de pe Bârzava dragostea şi dăruirea pentru lumea satului tradiţional.

Prin urmare, bun cunoscător al tradiţiilor şi obiceiurilor, Velişcu Boldea înfiinţează mai multe Ansambluri în judeţ pentru a promova cântecul şi jocul specific zonei folclorice respective: Ansamblul Semenicul, Ansamblul Balada Cernei din Băile Herculane, Ansamblul Petniceana din Petnic, Ansamblul Ciobănaşul din Băuţar, etc.

Pe lângă aceste „naşteri” culturale, regizează o serie de spectacole folclorice tematice transpunând în scenă vechi obiceiuri populare: Măsuratul oilor, Nunta în Valea Bistrei, Mâtcălăul, Strigatul peste sat, etc.

Toate acestea din dorinţa de a arăta lumii că Banatul de munte are frumuseţi şi valori nebănuite ce merită a fi promovate şi conservate.

Munca şi strădania celui care a fost Velişcu Boldea o răsplătim printr-un gest uman în primul rând – Festivalul ce-i poartă numele.

Acest Festival a fost organizat în diferite locaţii pentru că Velişcu Boldea a colindat cu jocul şi cântecul întreg judeţul şi nu numai. Astfel că prima ediţie are loc la Reşiţa în 2007 sub formă doar de spectacol In Memoriam Velişcu Boldea, a doua ediţie se derulează tot la Reşiţa însă cu statut de Festival Folcloric. Tot de la cea de-a doua ediţie iniţiatorul Festivalului, prof. Gheorghe Ţunea consideră necesar ca programul Festivalului să cuprindă şi un Simpozion unde cei care l-au cunoscut şi preţuit se întâlnesc şi deapănă amintiri cu şi despre Velişcu Boldea şi în acelaşi timp discută şi fenomenul coregrafic din Banatul de munte cu precădere cel pe care regretatul Velişcu Boldea l-a respectat şi la purtat cu măreţie impunându-l naţional şi internaţional. Celelealte ediţii au fost organizate la Caransebeş, Oraviţa, Oţelu Roşu, Armeniş, Bocşa şi Reşiţa.

VELIŞCU BOLDEA – născut în data de 2 noiembrie 1937, Prilipeţ – decedat în data de 22 februarie 2006, Reşiţa (de fapt, s-a născut în 1 noiemb. 1937 dar a fost trecut în 2, în acte), după cum informează Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin.

Lorena POENARU

Două instituții de cultură din Banatul de Munte și o primărie își dau mâna pentru a celebra la început de februarie un festival cu tradiție.

Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS), Primăria şi Consiliul Local Bucoşniţa şi Teatrul de Vest Reşiţa organizează în perioada 6-7 februarie 2020 Festivalul In Memoriam „Velişcu Boldea“, ediţia XIII-a.

În data de 6 februarie 2020, la ora 11:00 în sala de lectură a Teatrului de Vest Reşiţa va fi omagiat cel care a fost directorul Centrului de Creaţie timp de 32 ani, Velişcu Boldea. Simpozionul „Amintiri şi întâmplări cu Velişcu Boldea“ va readuce în atenţie figura emblematică a celui care a fost Velişcu Boldea, valoare incontestabilă a culturii tradiţionale cărăşene.

Partea artistică a Festivalului, va fi un spectacol folcloric intitulat „Doru’ mi-i de satul meu“, susţinut de Ansamblul „Semenicul“ al CJCPCT C-S. Acesta se va desfăşura în data de 7 februarie 2020,  la Bucoşniţa, la Căminul Cultural din localitate, la ora 17:00.

foto: BanatFM

Elena FRANȚ

În 30 septembrie 2019 începând cu ora 10.00, în localitatea Petnic s-a desfășurat Simpozionul „Craina Bănățeană ‒ 2019, Anul Omagial al Satului Românesc“.

Organizatorii ‒ Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS),Fundația Culturală „Craina Bănățeană“, Consiliul Local și Primăria Iablanița au reușit să reunească oameni de cultură din zonă și nu numai pentru a lua parte la acest eveniment deosebit de important pentru ținutul Crainei, ajuns în acest an la ediția cu numărul 27.

Această manifestare culturală, menită să promoveze și să conserve ținutul Crainei Bănățene și valorile spirituale ale acestui minunat spațiu, s-a bucurat de o prezență numeroasă și de calitate în privința comunicărilor prezentate.

Programul s-a desfășurat astfel:

‒ ora 9.00-10.00 ‒ primirea participanților

‒ ora 10.00-12.30 ‒ cuvânt de salut din partea organizatorilor și sesiune de comunicări (prima parte)

‒ 12.30-13.30 ‒ pauză

‒ 13.30-15.00 ‒ sesiune de comunicări (a doua parte)

Conform programului, lucrările au captivat, trezind interes și discuții interesante.

Titlurile celor mai importante comunicări la ediția a XXVII-a a Simpozionului „Craina Bănățeană ‒ 2019, Anul Omagial al Satului Românesc“.

1. Victor Terteleacă, președinte Fundația „Poarta Almăjului“‒ Rolul Fundației „Poarta Almăjului“ în viața comunității
2. dr. Gabriela Bica, Teregova ‒„Locul unde se odihnesc secole de istorie – Muzeul etno-istoric din Teregova“
3. Constantin Brătescu, Caransebeș ‒ Satul caraș-severinean și elitele sale la cumpăna dintre 1918-1919
4. Ana Șoșoi și prof. Neta Ardelean, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș ‒ „Tradiții din satul Luncavița, praznicul casei“
5. Dacian Rancu, manager Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș și prof. Natalia Boncea, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș ‒ „Rolul muzeelor în cunoașterea, valorificarea și conservarea tradițiilor, datinilor și obiceiurilor populare“
6. Dănilă Sitaru ‒ „Satul almăjan – o poveste mai veche ca istoria“
7. Pavel Panduru ‒ „Despre obiceiul «Măsuratul oilor/Smâlțul în satele din Valea Almăjului»“
8. Gheorghe Rancu ‒ „Frumusețea și bogăția spirituală a Văii Almăjului –volumul «Istoria Bisericilor ortodoxe din Almăj»
9. Avram Boța, Oțelu Roșu ‒ „Obiceiuri legate de nuntă pe Valea Bistrei“
10. Mihai Rădulescu, Caransebeș ‒ „Iosif Ciocloda, sensibil doinitor al Crainei Bănățene“
11. Moment artistic, Iosif Ciocloda, 82 de ani – microrecital de doine și cântece de joc
12. Moment artistic Iosif Pușchiță, rapsod, Petnic
13. univ. dr. Dumitru Jompan și înv. Aurelia Jompan, Marga ‒ „Cromatica și ornamenticacepselor din Marga“
14. Anastasia Rădulescu, Caransebeș ‒ „Nigeia/ruga la Megica(Mehadica)“
15. Carmen Neumann, muzeograf Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș ‒ „Satul, izvor al tradițiilor și obiceiurilor – «Masa ursitoarelor»“
16. Florina Fara ‒ „Elemente de interior țărănesc din Valea Timișului“
17. dr. Constantin Cilibia, Băile Herculane ‒ „Satul românesc de-a lungul timpului“
18. Dan Obersterescu, Reșița ‒ „Aspecte din viața satelor almăjene în perioada interbelică“
19. Paroh Ștefan Bubă, Petnic ‒ „Locul și rolul preoților și Bisericii în comunitățile sătești“
20. Angelica Herac, referent de specialitate, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin ‒ „Promovarea și conservarea tradițiilor populare“
21. Aurelia Erimescu ‒ „Satul bănățean în operele scriitorilor bănățeni“
22. Ana Aurelia Căprioru Erimescu ‒ „Portul popular femeiesc din Craina Bănățeană, Lăpușnicel“
23. Petru Panduru, Lăpușnicel ‒ „Simbolistica costumul popular bărbătesc din Craina Bănățeană, Petnic“ și moment artistic
24. Moment artistic ‒ Zorina Țunea, vocal și Iancu Scorobotan, acordeon

 Elena FRANȚ

În perioada 20 – 21 iunie 2019, Primăria Băile Herculane organizează la Hotelul DACIA din Băile Herculane, simpozionul „Herculane 2019, trei aniversări, trei etape importante în dezvoltarea stațiunii”.
Simpozionul face parte din cadrul manifestărilor anuale „Herculane – arcade în timp” inițiate de Primăria Băile Herculane în iunie 2017, dedicate evocării evenimentelor importante care au avut loc de-a lungul istoriei bimilenare a stațiunii de pe Valea Cernei.

Simpozionul are o secțiune de comunicări științifice prin care vor fi prezentate trei etape importante în dezvoltarea stațiunii: sec. al II-lea d. Ch, când romanii au întemeiat stațiunea termală AD AQUAS HERCULI SACRAS AD MEDIAM, una dintre cele mai vechi stațiuni balneare ale lumii și printre puținele care și-au mai păstrat destinația inițială stabilită de către romani; sec. XVIII – XIX, perioada militar – grănicerească, în care stațiunea Băile Herculane, sub administrația austriacă, a fost reconstruită pe vechile ruine romane; sec. al XX-lea, perioada de după Marea Unire, când administrație românească a preluat stațiunea și a făcut față cu succes și responsabilitate, marilor provocări istorice de a-i reorganiza viața economico-socială, de a-i reabilita pavilioanele istorice și de a-i readuce faima de altădată.

Cele trei etape istorice vor fi evocate prin trei aniversări omagiate cu ocazia acestui simpozion:
• 1805 ani de la vizita împăratului Marcus Aurelius Antoninus (Caracalla) la AD
AQUAS HERCULI SACRAS AD MEDIAM (214 – 2019).
• ”Souvenir de Herkulesbad” (1903) – un vals nemuritor pentru ”cea mai frumoasă
stațiune de pe continent”, 150 de ani de la nașterea compozitorului Jakob Pazeller(1869 – 2019).
• ”Centenar Băile Herculane – un veac de la preluarea stațiunii de către administrația
Românească (1 iunie 1919 – 2019)”.

De asmenenea, va avea loc spectacolul „Secvențe artistice” cu program de muzică clasică și momente poetice la care își dau
concursul invitați din Timișoara, Reșița și din zonă, comunicări științifice, expoziție ”Herculane – tradiții și istorie”, cu imagini de epocă din stațiune, precum și expoziția ”Herculane – viziuni arhitecturale”.
Secțiunea a doua a simpozionului va cuprinde prezentări de proiecte de arhitectură privind reabilitarea unor obiective de patrimoniu din Băile Herculane prezentate de autorii lor, precum și alte proiecte importante pentru dezvoltarea stațiunii

Activitățile dedicate evenimentului se vor continua, vineri, cu un tur ghidat al Centrului Imperial Istoric.

Participă invitați din mediul academic, profesori universitari, oameni de cultură, arhitecți și reprezentanții unor asociații non guvernamentale, precizează primarul stațiunii Băile Herculane, Cristian Miclău.

foto: travelguideromanaia.ro

Elena FRANȚ

Peste 70 de cercetători din țară și străinătate aduc mediul academic în municipiul Caransebeș la Simpozionul Internațional Comuniune și comunități: jertfă, slujire și spiritualitate.
Evenimentul este organizat de Episcopia Caransebeşului în parteneriat cu Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa – Departamentul de Teologie și Științe Sociale, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte şi al Primăriei Municipiului Caransebeş, în perioada 6-7 mai 2019.

Lucrările simpozionului sunt prilejuite de proclamarea în Patriarhia Română a anului 2019 ca Anul omagial al satului românesc și Anul comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești.

Episcopia Caransebeșului aniversează un sfert de veac de la reînființare în anul 1994, după ce în urmă cu șapte decenii, în anul 1949, a fost desființată abuziv de regimul comunist. Toate aceste motivații sunt însuflețite și de aniversarea unui secol de la instaurarea administrației românești în Banat în anul 1919.
Cei peste 70 de cercetători din țară și străinătate vor susţine comunicări în cele două secţiuni: Teologie şi Istorie.

Toți participanții își vor prezenta cercetarea referitoare la temele anunțate, atât în Sala Festivă a Centrului Eparhial, cât și în „Aula 1 decembrie 1918” a Primăriei Municipiului Caransebeș.

Un moment inedit față de anii precedenți îl constituie Olimpiada Naţională de Religie pentru Seminarii şi Licee Teologice Ortodoxe ce se va desfășura în municipiul Caransebeș, pentru prima dată la noi în județ, în perioada 8-12 mai.

„Suntem într-un an aniversar pentru episcopia noas­tră, deoarece împlinim 150 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române a Caransebeşului. De aceea, după sfinţirea catedralei de către Preafericitul Patriarh Daniel, în 12 septembrie 2010, acest moment din Duminica Tomii 2015 este cel mai important. Îi mulţumim Bunului Dumnezeu că şi în acest an ne-a învrednicit să continuăm frumoasele tradiţii, pe care le-am moştenit de la înaintaşii noştri” , a afirmat PS Episcop Lucian Mic.

La Caransebeș, primii episcopi sunt atestați la sfârșitul secolului al XVII-lea și în secolul al XVIII-lea, unii din ei au fost români, iar alții sârbi. În anul  1775, scaunul episcopal a fost mutat de la Caransebeș la Vârșeț. Episcopia Caransebeșului a fost restaurată, ca eparhie ortodoxă românească, în 1865. Primul cârmuitor al acestei eparhii a fost Ioan Popazu (1865-1889), un colaborator apropiat al mitropolitului Andrei Șaguna.

Episcopia Caransebeșului a fost desființată în 1949 și reînființată în 1994. Primul episcop de după reînființare a fost Emilian Birdaș, fost episcop de Alba Iulia, nevoit să plece la Arad, unde a primit funcția de episcop vicar. În 1996, după moartea episcopului Birdaș, Laurențiu Streza a fost ales episcop de Caransebeș. Acesta a păstorit până în 2005, când a fost ales mitropolit al Ardealului.

Din 2006 episcop al Episcopiei Caransebeșului este Lucian Mic, care a fost anterior episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.

Palatul Episcopiei Caransebeș, care datează din anul 1820, a avut, până în 1865, funcția de reședință a comandantului regimentului de graniță, ulterior  devenind sediul episcopiei. Clădirea din stânga a acestui ansamblu de factură eclectică a fost ridicată în anul 1891 în stilul vechi românesc, specific vechiului regat, funcționând la început ca spațiu pentru Seminarul Teologic.

foto: cript-caransebes.ro

Elena FRANȚ

Colegiul Național „Mircea Eliade” din Reșița va găzdui mâine simpozionul județean  cu participare internațională,  „Școala – spațiu educațional intercultural”. Evenimentul este organizat în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, Casa Corpului Didactic Caraș-Severin, Skola Plus Bela Crkva Serbia și va cu prinde și expoziția – concurs cu tema  „Școala mea de vis”.

„Simpozionul îşi propune să aducă în atenţie convieţuirea armonioasă în spaţiul european multietnic şi multicultural în care educaţia este factor primordial în formarea tinerilor, oferind cadrelor didactice participante un mediu propice de colaborare şi de schimb de experienţă cu alţi profesori.

Un alt obiectiv al simpozionului este educarea tinerei generaţii în spiritul valorilor europene, motiv pentru care în desfășurarea acestuia au fost implicați și elevi ai școlii”, explică directorul Colegiului Național „Mircea Eliade”, Niculae Șerban.

Simpozionul județean  „Școala – spațiu educațional intercultural” este programat să înceapă la ora 10:00, în corpul C al unității de învățământ, fosta Şcoala nr. 12, situată pe Strada Măcinului, nr. 3.

Diana RADU

Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş a găzduit vineri, 23 iunie, conferinţa de presă în cadrul căreia a avut loc prezentarea artiştilor care participă în această perioadă la cea de a XV-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală, acesta fiind al doilea an în care materialul folosit va fi travertinul.

La eveniment au fost prezenţi şi reprezentanţii organizatorilor, respectiv viceprimarul Marius Isac şi city-managerul Andrei Ungur, precum şi Ioan Cojocariu, managerul Casei de Cultură „George Suru”, surpriza constituind-o senatorul Marcel Vela, iniţiatorul acestor tabere artistice, care a ţinut să fie de faţă la debutul acestui simpozion.

După ce Ioan Cojocariu a făcut oaspeţilor un scurt istoric al sălii şi clădirii în care se află, viceprimarul Marius Isac a transmis participanţilor la tabără salutul de bun-venit din partea autorităţilor locale, asigurându-i, totodată, de tot sprijinul pe care organizatorii nu vor ezita să-l ofere, atunci când va fi nevoie.

„Nu am mai candidat pentru funcţia de primar la alegerile din urmă cu un an, dar am susţinut actuala echipă de conducere a municipiului, fiindcă am ştiut că povestea va continua, inclusiv cu această frumoasă experienţă, care este Simpozionul de sculptură. Chiar sloganul din campania electorală a actualului primar, pe care dânsul l-a găsit, a fost «Povestea continuă». Ideea organizării unui simpozion mi-a venit în urmă cu mulţi ani, din două motive. Primul este acela că România este ţara lui Brâncuşi, şi am văzut, în anul 2000, când mă aflam la New York, că americanii, la fel ca multe alte popoare, îl apreciază foarte mult pe Brâncuşi. Am considerat, atunci, că şi noi, românii, avem această obligaţie, această datorie, ca autorităţi locale, judeţene sau centrale, să susţinem această emblemă a României în artă – pe Constantin Brâncuşi. Al doilea motiv a fost acela că, dacă în orice ţară de pe Pământ, se va naşte un nou Brâncuşi, prin acest simpozion, repetat în fiecare an, să rămână în istoria municipiului faptul că acest al doilea Brâncuşi, din orice ţară ar fi el, a trecut şi prin Caransebeş”, a spus Marcel Vela.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157683366998380″]

În continuare, coordonatorul simpozionului, Eugen Petri, i-a prezentat pe cei zece sculptori, deoarece al unsprezecelea artist, cel din Belgia, Jörg Van Daelle, nu a putut fi prezent, fiecare dintre ei vorbind despre lucrarea pe care o va lăsa la Caransebeş.

După acest moment, Dan Daniel – România, Roland Höft – Germania, Zigmunds Bielis – Letonia, Tanya Preminger – Israel, Tibor Zoltan Farkas – Ungaria, Laura Marcos – Argentina, Florin Vîlceanu – România, Jing Chu – China, Ahmad Soleimani – Iran şi Eugen Petri din România, au povestit presei primele impresii pe care şi le-au făcut despre România şi despre Caransebeş, unii dintre ei aflându-se pentru prima oară în ţara noastră.

Cosmin VLAD

Luni, 24 aprilie, s-a desfășurat la Oravița Simpozionul Internațional „Jertfă și mărturisire”, organizat de către Episcopia Caransebeșului, manifestare ajunsă la a XI-a ediție.

Manifestările prilejuite de sărbătorirea festivă a hramului noii catedrale „Învierea Domnului” din Caransebeș, începute cu săvârșirea Sfintei Liturghii solemne de către un sobor de ierarhi, preoți și diaconi în Duminica Tomii, au continuat luni, 24 aprilie, cu Simpozionul internațional „Jertfă și mărturisire”. Pentru că anul acesta se împlinesc 200 de ani de la înființarea Teatrului „Mihai Eminescu” din Oravița, cel mai vechi teatru din România, simpozionul a fost organizat în Oravița la Casa de Cultură „George Motoia Craiu”.

În deschiderea simpozionului, Corul maicilor de la Mănăstirea Nera din județul Caraș-Severin a susținut un recital de cântări pascale pentru acest eveniment. În continuare, Preasfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului a adresat un cuvânt de întâmpinare, după care domnul Victor Opaschi, secretar de Stat pentru Culte a transmis un mesaj cu prilejul acestei manifestări.

Mai mulți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române au fost prezenți la evenimentul de cultură din Oravița, eveniment ce a avut ca teme centrale „Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti şi Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română”, la care s-au adăugat temele de pe plan local în acord cu tema Patriarhiei Române, și anume „Episcopul martir Veniamin Nistor şi alţi apărători ai Ortodoxiei din Banat în perioada comunistă”.

PS Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, PS Siluan, Episcopul Ortodox al românilor din Ungaria, PS Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei și PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, au fost cei care s-au alăturat la Simpozionul internațional „Jertfă și mărturisire” al Episcopiei Caransebeșului.

Simpozionul a cuprins comunicări științifice susţinute în plen de ierarhi, profesori de teologie, preoţi cu preocupări istoriografice, istorici din ţară şi străinătate, specialişti în domeniul istoriei Banatului şi profesori de discipline istorice, sistematice şi practice de la facultăţile de teologie din ţară, precum și cercetători. După prima parte a fost vernisată și expoziția foto-documentară „Biserica Ortodoxă din Banat în perioada regimului comunist”. De asemenea a fost vizitat și Teatrul istoric „Mihai Eminescu”, inaugurat în prezența împăratului Imperiului Habsburgic în 1817.

„Am socotit de bine ca la bicentenarul Teatrului istoric Mihai Eminescu din Oravița să nu fim în altă parte în aceste zile ale credinței și culturii, ci aici în această cetate veche de cultură și spiritualitate, cetate care împodobește și înnobilează Episcopia Caransebeșului și Mitropolia Banatului. Ca în fiecare an Preafericitul Părinte Patriarh Daniel binecuvintează aceste zile înălțătoare și luminoase, ca dovadă ne-a transmis din partea Preafericirii Sale binecuvântare arhierească, pace, bucurie în suflet și să petrecem și la a XI-a ediție a acestor manifestări din Episcopia noastră, zile frumoase de rugăciune, de cultură, de spiritualitate și îmbogățire teologică, dar și istorică”, a subliniat Preasfințitul Părinte Lucian.

În cursul după-amiezii au fost reluate comunicările, temele fiind dezbătute pe două secțiuni, astfel că secțiunea de teologie s-a desfășurat în Sala de festivități a Hotelului Caraș, iar secțiunea de istorie bisericească a continuat la Casa de Cultură din localitate, se arată pe site-ul Episcopiei Caransebeșului.

Diana RADU