Chiar dacă artiştii s-au apucat de lucru în spaţiul din apropierea Casei Kolping încă de la jumătatea acestei luni, prezentarea oficială a participanţilor la cea de a XIV-a ediţie a Taberei Internaţionale de Sculptură de la Caransebeş, prima în care materialul utilizat este travertinul, a avut loc joi, 22 iunie, în Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului.

Pe lângă sculptori, la eveniment au fost prezenţi primarul Marcel Vela, primarul ales în urma scrutinului din 5 iunie, Felix Borcean, city-managerul Nicolae Borcean, directorul Casei de Cultură „George Suru”, Ioan Cojocariu, co-organizator, împreună cu Primăria, al acestui simpozion, precum şi coordonatorul taberei, Eugen Petri.

Cei 11 sculptori, Agnessa Petrova din Bulgaria, Andre Naegelen din Franţa, Ayhan Kayapinar din Turcia, Carlos Monge – Mexic, Jorge Schröder din Brazilia, Hermann Gschaider – Austria, Samia Monsef din Egipt, Thierry Fereira din Portugalia, Jose Miguel Fonseca – Chile, Klaus Hunsicker din Germania şi Eugen Petri din Ploiești, şi-au prezentat, pe scurt, viitoarele lucrări pe care le vor dărui Caransebeşului.

În calitate de gazdă, Marcel Vela a făcut un scurt istoric al municipiului de pe malurile Timişului şi Sebeşului, oraş atestat documentar încă din secolul al XIII-lea, după care a povestit cum s-a născut ideea organizării acestui simpozion cu participare internaţională, la ora actuală unul dintre cele mai importante din sud-estul Europei.

„În anul 2000, eram prefectul judeţului Caraş-Severin şi am fost invitat la New York, în cadrul unei acţiuni organizate de Ambasada României de la Washington. Acolo, în inima Statelor Unite ale Americii, am fost surprins neplăcut de civilizaţia betonului, de zgomotele şi de agitaţia din jur, şi atunci s-a stârnit în mine revolta omului născut la ţară. Încercat de sentimentele confuze pe care le trăiam la New York, am văzut, în Manhattan, un magazin cu o vitrină enormă, pe care scria «Brâncuşi».

M-am retras acolo aşa cum se adăposteşte un om surprins de o furtună, într-un refugiu montan. Şi am înţeles atunci că străinii îl apreciază mai mult pe Brâncuşi decât o facem noi. Şi mi-am promis mie însumi că, dacă vreodată voi ajunge într-o poziţie din care să pot să ajut sculptorii, o voi face. Când am revenit în România, am avut şansa să cunosc un mare sculptor, pe Bata Marianov, şi împreună am organizat primul simpozion, în lemn.

Am hotărât să facem câte trei simpozioane cu câte 11 sculpturi pentru fiecare material utilizat, deci 33 de opere de artă, 33 de ani simbolizând vârsta Mântuitorului atunci când s-a jertfit. S-a lucrat în lemn, marmură și andezit, iar acum dumneavoastră veţi folosi, pentru prima oară, travertinul”, le-a explicat Marcel Vela celor prezenţi la eveniment.

La rândul său, Felix Borcean, noul primar ales al Caransebeșul a luat primul cuvânt în plen în calitate de edil al municipiului.

„Mă bucur că am putut să fiu lângă aceşti oameni de cultură, oameni care creează frumuseţe, care creează artă pentru oraşul nostru şi, aşa cum am promis, vom continua aceste simpozioane care «branduiesc» municipiul Caransebeş ca unul dintre oraşele care respiră cultură, unul dintre oraşele care vor fi vizitate de turişti pentru aceste opere de artă, unele dintre acestea – de ce nu? – urmând să se afle, poate, printre cele mai preţioase monumente, apreciate atât de criticii de artă, cât şi de public”, a declarat Felix Borcean la sfârşitul întâlnirii.

Povestea continuă!

„A fost o întâlnire emoţionantă, la care au fost prezenţi sculptori care participă la tabăra de anul acesta, cu cei doi primari, unul care îşi încheie mandatul şi altul care şi-l începe, a fost o transmitere de ştafetă, de mesaje, în urma cărora am tras concluzia că acest simpozion va continua cu cele trei ediţii în travertin, pe care ni le-am propus, şi în mandatul domnului Felix Borcean. Chiar el i-a asigurat pe artişti că povestea continuă, aşa cum suna şi sloganul lui din campania electorală. Anul acesta avem o participare de excepţie, ca şi valoare artistică, sunt sculptori aflaţi la deplina maturitate artistică, participanţi la multe simpozioane, cu multă experienţă, şi sunt hotărâţi să lase la Caransebeş lucrări valoroase”, a explicat Ioan Cojocariu.

La rândul său, Eugen Petri şi-a exprimat bucuria pentru faptul că simpozionul pe care îl coordonează va continua.

„Vom completa cu toate materialele cu care se lucrează la ora actuală în lume, adică metal şi materiale reciclabile. Mi se va împlini, astfel, visul de a crea aici un parc multicultural, pe care să-l racordăm mai întâi la nivel european, şi apoi mondial. Acesta e singurul simpozion de asemenea anvergură din România şi, cred, din Europa Centrală şi de Sud-Est, ca număr de lucrări, monumentalitate şi diversitate în ceea ce priveşte ţările participante. Anul acesta avem reprezentanţi din patru ţări care nu au mai participat până acum – Brazilia, Portugalia, Austria şi Turcia –, iar oamenii sunt de o calitate superioară participanţilor din anii trecuţi, şi asta fiindcă, aşa cum se spune, ne-a crescut cota”, a adăugat Eugen Petri.

Vernisajul cu lucrările executate în cadrul acestei tabere este programat pentru data de 15 iulie.

Cosmin VLAD

Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului a găzduit joi, 3 martie, ședința în cadrul căreia s-a făcut selecţia sculptorilor care, în luna iunie, vor participa la cea de a XIV-a ediţie a Simpozionului de Sculptură Monumentală de la Caransebeş.

Trierea celor 24 de oferte rămase în „finală”, din cele 140 care au fost trimise de artişti organizatorilor, a fost făcută de o comisie din care au făcut parte primarul Marcel Vela, viceprimarul Filip Strejariu, city-managerul Nicolae Borcean, reprezentanţi ai Primăriei, ai societăţii civile, ziarişti, precum şi coordonatorul taberei, artistul plastic Eugen Petri, şi Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”.

După îndelungi dezbateri, s-a hotărât ca la simpozionul de anul acesta să participe Agnessa Petrova din Bulgaria, Ayhan Kayapinar din Turcia, Jorge Schroder din Brazilia, Jose Miguel Carcamo Fonseca din Chile, Samia Monsef din Egipt, Evrim Kilic din Turcia, Stefano Sabetta din Italia, Serghei Sbitniev din Rusia, precum şi Eugen Petri, Pavel Bucur şi Johan Thimmel din România. Au fost stabiliţi şi trei sculptori „de rezervă”, în cazul în care unul sau mai mulţi „titulari” nu vor putea participa la tabără – Klaus F. Hunsicker din Germania, Cynthia Sanchez din Costa Rica, şi Saeid Ahmeid din Iran.

„Aceasta este prima din ciclul de trei ediţii în care se va lucra în travertin. Se pare că acest simpozion este unul care se bucură de succes, deoarece am avut multe aplicaţii de mare valoare. Având în vedere roca în care se va sculpta – travertinul –, va fi o ediţie mai dificilă, fiindcă travertinul este o rocă de sediment şi prin urmare pot apărea anumite goluri. Modalitatea de a realiza sculpturile este mai dificilă, însă artiştii care au aplicat sunt valoroşi şi sunt convins că, la finalul simpozionului, toate lucrările vor avea o calitate extraordinară, şi când spun asta mă bazez pe faptul că toţi artiștii selectaţi au participat la nenumărate simpozioane internaţionale”, a spus Eugen Petri, coordonatorul taberei de la Caransebeş.

Primarul Marcel Vela i-a invitat încă de acum pe caransebeșeni să participe la regalul cultural și artistic ce va avea loc în luna iunie.

„Cei 11 sculptori, la fel cum s-a întâmplat în fiecare an al simpozionului, vor realiza 11 opere monumentale. Ei au venit cu propuneri frumoase, iar operele pe care le vor face vor întregi patrimoniul cultural al municipiului Caransebeş, al Banatului şi al României. Simpozionul, care va avea loc în luna iunie, va dura 30 de zile şi sperăm ca, la vernisajul acestuia, caransebeşenii, iubitorii de cultură, să fie bucuroşi şi mândri că în municipiul lor arta este la ea acasă, că oraşul îşi continuă trendul ascendent, nu doar în domeniul economic, ci şi în cel cultural, spiritual şi, evident, ca şi consecinţă, aici se întâmplă lucruri frumoase, care cresc pentru toţi cetăţenii calitatea vieţii. Artiștii vor sculpta, în timp, piesele brute, din travertin, care vor fi flori de admirat, peste generaţii, aici, în Caransebeş, în vatra spirituală a Banatului Montan”, a spus Marcel Vela.

Cosmin VLAD