Profesorii Florin Fărcășescu și Mirela Georgeta Milotin, trimiși în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor ca infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, în formă continuată, în dosarul „BAC pe pile pentru VIP-uri” au fost condamnați definitiv de Curtea de Apel Timișoara.

Judecătorii Curții de Apel Timișoara s-au pronunțat joi în dosarul „BAC pe pile pentru VIP-uri”. Magistrații l-au condamnat definitiv pe profesorul Florin Fărcășescu la 3 ani de închisoare cu executare pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, precum și interzicerea unor drepturi.

„În temeiul art. 25 Cod penal din 1969 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (în forma în vigoare la data comiterii infracţiunii) şi art. 246 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal din 1969 şi art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Fărcăşescu Florin, la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la „abuz în serviciu contra intereselor persoanelor” ca infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie, în formă continuată. În temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 65 alin. (1) coroborat cu art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c) Cod penal din 1969 şi art. 53 pct. 2 lit. a) Cod penal din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, drepturile de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita profesia de cadru didactic, pe o durată de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale stabilite. În temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 71 alin. (1), (2) coroborat cu art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c) Cod penal din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita profesia de cadru didactic, începând cu data pronunţării prezentei decizii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale stabilite. În temeiul art. 33 lit. b) Cod penal din 1969 raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) Cod penal din 1969 contopeşte cele două pedepse principale stabilite prin prezenta decizie şi aplică inculpatului pedeapsa principală rezultantă de 3 (trei) ani închisoare cu executare în regim privativ de libertate. În temeiul art. 35 alin. (3) Cod penal din 1969 contopeşte cele două pedepse complementare stabilite şi aplică inculpatului pedeapsa complementară rezultantă constând în interzicerea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita profesia de cadru didactic, pe o durată de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante. În temeiul art. 35 alin. (3) Cod penal din 1969 contopeşte cele două pedepse accesorii stabilite şi aplică inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă constând în interzicerea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita profesia de cadru didactic, începând cu data pronunţării prezentei decizii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante” este motivația magistraților de la Curtea de Apel Timișoara.

În cazul profesoarei Mirela Georgeta Milotin, magistrații au aplicat inculpatei o pedeapsă de trei ani de închisoare, însă aceasta nu va merge după gratii, deoarece judecătorii au suspendat executarea pedepsei pe o perioadă de 4 ani de probațiune.

„În temeiul art. 33 lit. b) Cod penal din 1969 raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) Cod penal din 1969 contopeşte cele patru pedepse principale stabilite prin prezenta decizie şi aplică inculpatei pedeapsa principală rezultantă de 3 (trei) ani închisoare. În temeiul art. 35 alin. (3) Cod penal din 1969 contopeşte cele patru pedepse accesorii stabilite şi aplică inculpatei pedeapsa accesorie rezultantă constând în interzicerea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita profesia de cadru didactic, începând cu data pronunţării prezentei decizii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante. În temeiul art. 861 Cod penal din 1969 dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 862 alin. (1) Cod penal din 1969, calculat de la data pronunţării prezentei decizii. În temeiul art. 863 alin. (1) Cod penal din 1969, pe durata termenului de încercare inculpata este obligată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate de serviciul de probaţiune, la Serviciul de Probaţiune Caraş-Severin; b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă” , își motivează magistrații sentința aplicată inculpatei Milotin.

Tot în sentința pronunțată joi, magistrații au anulat lucrările scrise la disciplina limba și literatura română ale elevilor care au beneficiat de bunăvoința comisiilor de bacalaureat.

„În baza art. 25 alin. (3) Cod procedură penală declară false şi dispune anularea lucrărilor scrise de bacalaureat (sesiunea august – septembrie 2011) la disciplina limba şi literatura română, ale candidaţilor Tanc (în prezent Moţi) Lucia (lucrare ataşată în fotocopie la filele 844 – 848 vol. 4 d.up) şi Rusu Marius Ionuţ (lucrare ataşată în fotocopie la filele 894 – 898 vol. 4 d.up)”

Totodată, instanța a menținut dispoziția de obligare a inculpaţilor Florin Fărcăşescu şi Mirela Georgeta Milotin la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

„În baza art. 275 alin. (2) şi (4) Cod procedură penală obligă pe fiecare din inculpaţii – apelanţi la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat pentru soluţionarea apelurilor declarate de aceştia”, se mai arată în sentință.

Sentința a fost pronunțată în ședința publică din 16 martie și este una definitivă.

Diana RADU

Judecătoria Moldova Nouă s-a pronunțat marți în dosarul polițistului de frontieră Alin Sporea, judecat pentru ucidere din culpă. În noaptea de 13 spre 14 februarie 2016 a omorât un coleg într-un grav accident de circulație.

Judecătorii l-au găsit vinovat pe inculpatul Alin Sporea pentru toate acuzațiile ce i-au fost aduse în dosarul pentru ucidere din culpă în urma teribilului accident petrecut în Clisura Dunării în noaptea de 13 spre 14 februarie 2016. Magistrații i-au aplicat acestuia o pedeapsă cu închisoarea de trei ani și două luni, precum și măsuri complementare și accesorii. Acesta nu va mai putea conduce timp de trei ani niciun tip de vehicul pe drumurile publice. Totodată, fostul polițist de frontieră nu va mai putea exercita o funcție ce implică autoritatea statului.

Vă reamintim că, în fatidica noapte de februarie, Alin Sporea și-a ucis un coleg de breaslă după ce s-a urcat băut la volanul autoturismului proprietate personală și a produs un accident rutier, în urma impactului colegul său de arme, Bogdan Budimir, fiind lăsat în mașină pe câmp și decedând la puțin timp din cauza rănilor incompatibile cu viața.

Citește și: Un şofer beat a ucis un polițist de frontieră noaptea trecută la Moldova Nouă

Sentința magistraților de la Judecătoria Moldova Nouă nu este definitivă, soluția putând fi atacată în termen de 10 zile de inculpat la Curtea de Apel Timișoara.

John GAVRILESCU

Florin Franț și Irina Oriol, cei doi profesori ai UEM care pretindeau bani și favoruri sexuale pentru a oferi note de trecere la examene, s-au aflat ieri din nou în fața instanței de judecată pentru a afla decizia finală a Curții de Apel.

Sentința Tribunalului a fost dată încă din luna decembrie a anului 2015, atunci când instanța a decis ca Florin Franț să stea în spatele gratiilor pentru doi ani, iar Irina Oriol a fost condamnată la nu mai puțin de trei ani și zece luni de închisoare cu executare. La aflarea sentinței, aceasta a izbucnit în lacrimi în sala de judecată, dar și le-a șters repede în ideea că avea atunci termen de zece zile pentru a contesta decizia Tribunalului.

Lucru care s-a și întâmplat, de aceea și cele aproape 4 luni prelungire în care Curtea de Apel a soluționat apelul celor doi, ajungând ieri la concluzia că aceștia își merită pedeapsa. În aceste condiții, atât Florin Franț, cât și Irina Oriol și Lavinia Ghița, condamnată și ea la trei ani și două luni cu executare, au fost încarcerați aseară.

Reamintim că atât Florin Franț, cât și Irina Oriol sunt acuzați de corupție după ce au cerut studenților UEM bani sau favoruri sexuale în schimbul promovării examenelor. Procurorii DNA au intrat pe fir la începutul acestei veri, atunci când Irina Oriol a fost chiar prinsă în flagrant în timp ce primea mită de la unul dintre studenți. Mai mult, stenogramele depuse la dosar arătau clar cum Franț le cerea studentelor diverse favoruri sexuale pentru a promova examenele.

Sentința Curții de Apel este definitivă.

Alexandra JURCA

Mihai Stepanescu a aflat astăzi sentința în dosarul de corupție care l-a dat jos de pe scaunul de primar în toamna anului trecut.

Trei ani de închisoare cu executare: este decizia Tribunalului Caraș-Severin în ceea ce îl privește pe fostul primar al Reșiței. Pentru Antonia Șandru, cea care a intermediat afacerile necurate ale edilului, instanța a dispus doi ani de închisoare cu suspendare, iar Stelian Tăune, afaceristul din spatele șpăgii, a primit opt luni de închisoare cu suspendare.

Instanța dispune și confiscarea sumei de 45.000 de lei de la Stepanescu, acesta fiind nevoit să plătească și 15.000 de lei cheltuieli judiciare. De asemenea, Antonia Șandru are de plătit 8.000 de lei și Tăune Stelian suma de 7000 de lei.

În ideea că va scăpa ieftin astăzi, fostul primar al Reșiței și-a asigurat deja un post la conducerea Ocolului Silvic Bocșa Montană pentru când procesul se va încheia.

La finalul lunii martie procurorul de caz a cerut o pedeaspă cât mai mare pentru Stepanescu pe motivul că fostul primar a dezvoltat o adevărata obișnuință din a-și tranzacționa poziția publică în interes propriu.

„Stepanescu era doar o mască a bunului gospodar. Foloasele necuvenite reținute în dosar totalizează 214.000 lei. Stepanescu trebuie să fie condamnat nu atât din cauza foloaselor necuvenite primite, ci a caracterului de obișnuință a acestui inculpat, a acțiunilor făcute în mod conștient, de a-și tranzacționa poziția publică pe care o ocupa în scopuri și interese proprii, aceea de a-și rezolva propriile sale aranjamente în dauna intereselor comunității. Stepanecu n-a înțeles nimic din toate dosarele care au vizat Corupții și a continuat să își vadă de acțiunile ilegale”, explică procurorul Dolcu.

Cu toate acestea, Dolcu a cerut diminuarea cu o treime a pedepsei maxime pe care ar putea-o dispune instanța, ca urmare a declarației inițiale a fostului primar.

Decizia nu este una definitivă, deci rămâne de văzut dacă planurile lui Stepanescu de a se întoarce în viața publică a județului devin realitate, sau se pierd în spatele gratiilor. Fostul primar are la dispoziție zece zile pentru a face apel.

CITEȘTE ȘI: „Stepanescu era doar o mască a bunului gospodar”! Vezi cu ce solicitări s-a prezentat astăzi în instanță!

Alexandra JURCA

Florin Franț și Irina Oriol, cei doi profesori ai UEM care pretindeau bani și favoruri sexuale pentru a oferi note de trecere la examene, s-au aflat astăzi din nou în fața instanței de judecată.

Sentința nu a fost prea roz pentru cei doi, și asta pentru că Florin Franț urmează să stea în spatele gratiilor pentru doi ani, după cum a decis astăzi Tribunalul Caraș-Severin. Alături de acesta, și profesoara Irina Oriol a fost condamnată la nu mai puțin de trei ani și zece luni de închisoare cu executare. La aflarea sentinței, aceasta a izbucnit în lacrimi în sala de judecată.

Implicați în scandalul șpăgilor de la universitatea reșițeană sunt și Lavinia Ghiță și Mihai Vișan, acuzați că, atât personal, cât şi apelând la alte cadre didactice, au promovat sau sprijinit promovarea unor studenţi (printre care şi un investigator) la materiile la care ei sau alţi colegi erau titulari, existând situaţii în care lucrările de an erau aduse gata făcute de către studenţi sau erau date în biroul de lucru al cadrului didactic, într-un cadru privat, fiindu-le permis studenţilor favorizaţi să copieze.

Lavinia Ghiță a fost condamnată, astfel, la trei ani și două luni de închisoare cu executare, în vreme ce Mihai Vișan s-a ales cu doi ani și jumătate cu suspendare și muncă în folosul comunității.

Reamintim că atât Florin Franț, cât și Irina Oriol sunt acuzați de corupție după ce au cerut studenților UEM bani sau favoruri sexuale în schimbul promovării examenelor. Procurorii DNA au intrat pe fir la începutul acestei veri, atunci când Irina Oriol a fost chiar prinsă în flagrant în timp ce primea mită de la unul dintre studenți. Mai mult, stenogramele depuse la dosar arătau clar cum Franț le cerea studentelor diverse favoruri sexuale pentru a promova examenele.

La rândul său, Alexe Ilici, studentul acuzat de dare de mită, a fost condamnat astăzi la doi ani de închisoare cu suspendare.

Sentințele de astăzi nu sunt definitive și mai pot fi atacate la Curtea de Apel, in termen de 10 zile.

Alexandra JURCA

O ghilotină grea a atârnat ieri deasupra capului lui Ionesie Ghiorghioni, pentru care procurorul DNA a cerut la ultima înfățișare în fața instanței pedeapsă maximă de cel puțin zece ani de închisoare.

Tribunalul Caraș-Severin a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, dată prin rechizitoriu faptelor de săvârşirea cărora este acuzat inculpatul Ghiorgioni Ionesie, din două infracţiuni de trafic de influenţă, în infracţiunea unică de trafic de influenţă forma continuată

Vicepreședintele Consiliului Județean își va petrece următorii șapte ani și patru luni în spatele gratiilor, a decis instanța cărășeană. Acesta a fost condamnat de două ori pentru infracțiunea de  trafic de influenţă, la patru ani de închisoare, respetiv șase ani, pedepse ce au fost cumulate la șapte ani și patru luni de închisoare cu executare.

De asemenea, Ghiorghioni este nevoit să restituie suma de 180 de euro şi 5.276 lei, instanța fiind de părere că restul sumelor de 24.724 lei, 8 220 euro, 6 USD şi camera foto Canon EOS 1100 D au fost restituite deja lui Valentin Armaşu.

În ceea ce-l privește pe nepotul vicepreședintelui Consiliului Județean, acesta s-a ales cu o pedeapsă mult mai blândă pentru complicitate la trafic de influență. Adrian Cosmin Ghiorghioni a fost condamnat ieri la un an și patru luni de închisoare cu suspendare, acesta fiind nevoit să presteze 90 de zile de muncă în folosul comunității.

„Cel puțin 10 ani de închisoare și confiscarea sumei de 200.000 de lei”

Prognozele sentinței nu au fost de la început dintre cele mai îmbucurătoare, și asta pentru că procurorul DNA Lucian Dolcu a cerut, la înfățișarea din 5 noiembrie, pedeapsa maximă pentru Ghiorghioni: cel puțin 10 ani de închisoare și confiscarea sumei de 200.000 de lei.

„Ați avut în față un inculpat care nu își asumă consecințele faptelor sale și care a încercat să inducă o imagine falsă de persoană preocupată de binele județului și care a ajuns în această situație în urma unei conspirații. (..) Ionesie Ghiorghioni a lăsat interesele comunității la mila intereselor lui de moment, în funcție de oportunitățile care i se ofereau de a negocia cu unul sau cu altul”, explica atunci Lucian Dolcu.

Procurorul a adăugat că  cere pedeapsa maximă deoarece o pedeapsă blândă ar fi de fapt un mesaj pentru persoanele corupte că merită să își asume riscul comiterii de infracțiuni, mai ales că rămân și cu produsul acelei infracțiuni.

Cu nepotul lui Ghiorghioni, Dolcu s-a arătat mai indulgent afirmând că merită o reducere a pedepsei deoarece și-a recunosct faptele și în plus a fost folosit de unchiul său. care l-a atras în această infracțiune din motive ipocrite.

„Ionesie Ghiorghioni nu avea încredere în Adina Armașu. Acesta a fost motivul pentru care și-a expus nepotul. L-a folosit pentru a evita să fie el prins în momentul în care săvârșea infracțiunea. A fost de un cinism maxim. Nu a avut nici un scrupul să riște libertatea nepotului. Adrian Ghiorghioni a avut un rol minor în afacere. A fost atras în activitate bazându-se pe asigurarea unchiului că ne se va întâmpla nimic”.

CITEȘTE ȘI: Ghiorghioni se simte sabotat: „Totul face parte dintr-o încercare de îndepărtare a mea de la CJ”

Alexandra JURCA

Update: Ianăș Roșeți a fost condanat astăzi la 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. De asemenea, judecătorii Tribunalului Caraș-Severin au dispus interzicerea unor drepturi pe o perioadă de trei ani pentru fostul director executiv al Direcției de Administrare a Domeniului Public și Privat din cadrul Consiliului Județean Caraș Severin. În plus, Roșeți va trebui să plătească statului suma de 3.400 lei, cheltuieli judiciare. Decizia nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs.

…………………………………………………………………………………………………………………….

Fostul directorul executiv al Direcției de Administrare a Domeniului Public și Privat din cadrul Consiliului Județean Caraș Severin, Ianăș Roșeți va afla astăzi dacă va fi sau nu trimis după gratii pentru luare de mită.

Săptămâna trecută a avut loc un termen  în procesul lui Ianăș Roșeți în care DNA l-a trimis în judecată pe acesta, urmând ca astăzi să aibă loc deliberarea și pronunțarea hotărârii.

Ianăș Roșeți este acuzat că a pretins și primit de la un martor denunțător pentru șase contracte încheiate în anii 2011 și 2012 suma totală de 36.000 lei, reprezentând 10% din valoarea unor contracte de întreținere a drumurilor pe timp de iarnă. Suma reprezenta 10% din valoarea contractelor.

Ianăş Roşeţi a recunoscut toate acuzaţiile aduse de DNA, acesta declarând în faţa Tribunalului Caraş Severin că regretă situaţia în care se află “după 40 de ani de carieră remarcabilă”. De asemenea, fostul directorul al Direcției de Administrare a Domeniului Public și Privat a susţinut că este de acord să muncească în folosul comunităţii, avocaţii săi solicitând să i se aplice o pedeapsă cu suspendare.

Karina TINCUL.