Eurodeputatul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete și vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură, a atras atenția în plenul Parlamentului European asupra politizării planurilor de redresare și reziliență făcând aluzie la ultimele acțiuni ale Guvernului României care au condus la respingerea de două ori a planului de redresare.

“Planurile de redresare trebuie realizate transparent, să nu fie politizate, să răspundă exigențelor de reformă enunțate în rapoartele de țară și să fie rezultatul unor ample consultări publice organizate temeinic. Din păcate sunt guverne, cum este cazul celui din România, care preferă să nu asculte recomandările europene. Parlamentul European trebuie să fie implicat în implementarea acestor planuri pentru ca banii europeni să ajungă la beneficiarii reali. Vă propun crearea unui mecanism de control la nivel european care să vegheze la corectitudinea și transparența implementării planurilor de redresare” a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

Reprezentantul României în Parlamentul European a prezentat și o parte din amendamentele pe care le-a propus și care au fost susținute de legislativul european sub formă de recomandări, solicitând statelor membre să aibă un nivel de ambiție mai ridicat în ceea ce înseamnă implementarea planului dar și măsuri concrete pentru educație:

“Mecanismul pentru Redresare și Reziliență reprezintă șansa noastră pentru a trece cu bine peste actuala criză. De aceea am alocat 20% pentru transformarea digitală și 37% pentru zona de mediu. Dar Parlamentul European a cerut mai mult:
– am solicitat 10% pentru educație, pentru că fără educație nu putem să vorbim de o viziune pe termen lung,
– și 2% pentru sectorul cultural și creativ, grav afectat de criză.
Avem nevoie de mai multă ambiție!” a conchis vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European.

Europarlamentarul social democrat a prezentat de la începutul anului trecut mai multe analize făcute de experți independenți privind modul în care poate fi realizat planul de redresare și reziliență la nivel național și a fost primul care a atras atenția asupra multiplelor probleme din planul realizat de guvern, anticipând respingerea acestuia. Recent, eurodeputatul a participat la consultările realizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, arătând că acestea au fost politizate, lipsa de organizare a respectivelor dezbateri publice, absența unor documente de lucru și a unei metodologii solicitate de UE.

Dan AGACHE

Explozia numărului de persoane infectate cu coronavirus, l-a determinat pe prefectul județului să tragă un semnal de alarmă. Cristian Gâfu le remintește cărășenilor că în perioada de debut a pandemiei în Caraș-Severin cazurile au fost ținute sub control, în perioada 10 martie (primul caz confirmat în  Caraş-Severin) – 22 mai. Ulterior, până în data de 24 iunie, nu a mai existat niciun, menținându-se numărul infectaţilor – 112, din  care 7 decedaţi.

„Odată  cu venirea sezonului estival şi cu măsurile de relaxare dispuse de autorităţi, conduita civică a cetăţenilor s-a schimbat într-un mod negativ, ne-am relaxat prea mult şi prea devreme, iar acest lucru s-a reflectat imediat în evoluţia situaţiei epidemiologice din judeţul nostru. Astfel, ne-am trezit că în perioada 25 iunie – 1 august, am avut 175 de cazuri noi şi încă 7 decedaţi, în  perioada 2 august – 1 septembrie numărul celor infectaţi a sporit cu alte 417 de cazuri şi au survenit încă 34 de decese,  iar din 2 septembrie până în momentul de  faţă, în Caraş-Severin s-au  mai  îmbolnăvit 678 de persoane şi au mai decedat 31, numărul total de la începutul pandemiei ajungând la 1.382 de persoane pozitive, şi 79 de decese”, declară reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Prefectul Gâfu face mențiunea că în ultimele 3 luni numărul de cazuri a crescut de 10 ori mai mult decât în primele 3 luni.

„Din păcate, putem vorbi fără perdea despre o transmitere comunitară, ceea ce face ca numărul de cazuri  noi să crească exponenţial.  În ultimele 3 luni numărul cazurilor este de peste 10 ori mai mare decât în primele 3. Ţin să  precizez că transmiterea comunitară este aproape imposibil de gestionat de către autorităţi, fără aportul cetăţenilor. La începutul  pandemiei, izolam persoanele venite din străinătate şi pe cele suspecte, limitând astfel contactul acestora, reuşind în acest fel să ţinem pandemia sub control.

Acum, acest mod de operare este imposibil de realizat, virusul circulă nestingherit printre noi, iar majoritatea celor infectaţi sunt asimptomatici, făcând astfel imposibilă încercarea autorităţilor de a-l izola”, mai precizează prefectul județului.

Cristian Gâfu subliniază că odată cu reluarea activităţilor şcolare, tinerii adolescenţi au devenit unul din grupurile de risc major, deoarece nu respectă aproape deloc normele de distanţare fizică.

„Degeaba sunt constrânşi să le respecte  în şcoli, dacă în timpul liber le încalcă cu inconştienţă, adunându-se în grupuri, mergând la petreceri, periclitând astfel atât sănătatea lor, cât şi a familiilor lor şi a cadrelor didactice.

Solicit tinerilor să dea dovadă de maturitate! Ştiu că este greu şi că această generaţie  nu ar merita aceste constrângeri, dar le aduc aminte că trecem  prin cea mai gravă criză din perioada vieţii noastre şi trebuie  să o  gestionăm  ca atare. Le amintesc adolescenţilor că generaţiile mai vechi  au trecut prin războaie, epidemii şi alte dezastre,  în timpuri în care serviciile  medicale erau aproape  inexistente  şi  condiţiile de viaţă  erau infinit  mai  grele decât  în zilele noastre. Cu toate acestea, au dat dovadă  de stoicism şi au reuşit  să depăşească acele cumplite momente. Vreau să arătăm că şi noi le putem urma exemplul, că şi noi putem fi  vigilenţi şi responsabili”, declară Cristian Gâfu.

Prefectul face un apel către cărășeni să fie mai responsabili în privința respectării regulilor pentru a nu fi nevoie de măsuri restrictive drastice.

„Mereu se vorbeşte că românul nu  urmează regulile decât prin constrângere. Vreau să dovedim că  acest lucru nu este adevărat, că ne-am schimbat mentalitatea şi că putem face nişte  sacrificii  minore  pentru binele colectiv şi pentru sănătatea semenilor  noştri.

Nu doresc să ajungem la măsuri restrictive drastice, dar trebuie să înţelegem că nerespectând regulile de distanţare fizică şi normele igienico-sanitare, vom  sufoca sistemul  medical şi nu vom mai avea loc în spitale nici pentru bolnavii de COVID-19, dar nici  pentru bolnavii cronici. 

Virusul este mai periculos ca niciodată, loveşte pe nebănuite şi nu  face discriminare de vârstă. Mor tineri şi bătrâni, nimeni nu este în siguranţă  în faţa acestui ucigaş tăcut. Gândiţi-vă la viitorul vostru, la sănătatea familiilor voastre şi  acţionaţi în  consecinţă. În ceasul al 12-lea, să evităm situaţia în care să ne plângem morţii sau sa ajungem să fim noi plânşi de familie! Alegeţi viaţa!“, își încheie prefectul județului, Cristian Gâfu, mesajul adresat cărășenilor.

Lorena POENARU

Ecologiștii din PER Bocșa s-au adunat cu mic cu mare și au făcut voluntar o acțiune de ecologizare a spațiului de lângă drumul județean ce duce spre Ocna de Fier.

„Prin acțiunea de ecologizare a drumului Bocșa-Ocna de Fier, în zona Mănăstirea Sf. Ilie, derulată de către Organizația Bocșa a Partidului Ecologist Român, ne dorim să tragem un semnal de alarmă și în același timp să apelăm la spiritul civic al cetățenilor ce tranzitează această zonă, și nu numai, să fie mult mai conștienți și să gândească înainte de a face un gest necugetat de a arunca tot felul de gunoaie pe marginea drumului. Aici nu mai este vorba de vina exclusivă a administrației locale, care eventual poate doar să aplice sancțiuni celor în cauză sau să monteze niște coșuri de gunoi unde locația o permite, ci ține strict de comportamentul și bunul simț al fiecăruia dintre noi”, spune Daniel Nechita, liderul PER Bocșa.

Pe această cale, organizația PER Bocșa dorește să atragă atenția asupra faptului că toți cetățenii sunt datori să protejeze natura și mediul înconjurător, „iar acest lucru ține doar de fiecare dintre noi și poate pleca de la aceste fapte mărunte și simplu de îndeplinit, precum aruncarea gunoaielor doar în locuri special amenajate. Dacă ne dorim să lăsăm o moștenire copiilor noștri, considerăm că aceasta este una dintre cele mai de preț pe care o putem lăsa: o natură curată. Și că noi, cetățenii, trebuie să devenim parteneri ai autorităților locale și să nu mai aruncăm gunoaie la întâmplare”.

Lorena POENARU