Vernisajul celei de a XIV-a ediţii a Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală, prima în care materialul modelat de artiştii care, timp de o lună, au participat la tabără, a fost travertinul, a avut loc vineri, 15 iulie.

La acţiunea desfăşurată în vecinătatea Casei Kolping, chiar pe locul unde sculptorii au lucrat, au fost prezenţi toţi cei 11 artişti, primarul Felix Borcean, reputatul critic de artă Pavel Şuşară, fostul primar Marcel Vela, iniţiatorul, în urmă cu 14 ani, al acestui simpozion, deputaţii Valeria Schelean şi Dan-Laurenţiu Tocuţ, reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi, nu în ultimul rând, iubitori de artă şi de frumos din Caransebeş, dar şi din alte localităţi ale judeţului.

În discursul său, primarul Felix Borcean s-a referit la bucuria de a respira puţină cultură, într-o lume în care găsim tot mai puţin acest element.

„Astăzi, prin dumneavoastră, Caransebeşul este martorul admirativ al acestor 11 bijuterii sculpturale din travertin, care nu sunt altceva decât părticele ale sufletului acestor oameni care lasă în urma lor, pe plaiurile bănăţene, o parte din trăirile lor, din sufletele lor de artişti, lucrările acestea rămânând mărturie, peste ani, a eforturilor depuse în municipiul nostru”. Noul edil a mai spus că cele 11 lucrări întregesc patrimoniul cultural al oraşului, edificat în cei 14 ani prin această manifestare.

Iniţiatorul, în urmă cu 14 ani, al acestui simpozion, Marcel Vela, le-a vorbit celor prezenţi despre concluzia la care a ajuns, văzând ştirile prezentate la televiziune.

„Am realizat că, de fapt, acolo unde greşesc politicienii, poate reuşi, de exemplu, sportul. Acolo unde greşesc conducătorii ţărilor sau ai Europei, pot reuşi oamenii de cultură. Spun acest lucru deoarece, la acest simpozion, au participat artişti din mai multe ţări, de mai multe confesiuni ori chiar religii, aşa cum, în cadrul altor simpozioane, au fost artişti care la Caransebeş erau prieteni, deşi ţările lor se aflau în conflict. Cred că ceea ce facem noi la Caransebeş este un gest care poate fi un bun exemplu pentru alte oraşe, judeţe, sau chiar ţări. Cred că aceşti oameni care transmit gânduri despre artă, despre pace, despre frumos, sunt soluţia secolului XXI, pentru ca pe acest pământ să fie linişte şi bunăvoire. Fiindcă atunci când vorbesc artiştii, cred că armele trebuie să tacă”.

Marcel Vela a adăugat că, în fiecare sculptură, este încorporată o sumă de maximum 2.500 de euro, constând în materiale, cheltuieli aferente, manoperă şi tot ceea ce ţine de buna organizare a taberei. „Celor care, timp de 12 ani, m-au acuzat pentru aceste sculpturi, pot să le spun că o asemenea lucrare este evaluată, pe piaţă, la bursa de artă, chiar la 80.000 de euro. Aşadar, ceea ce a investit municipiul Caransebeş a fost multiplicat, dincolo de partea spirituală, şi mă refer la cea financiară, de zeci de ori”, a mai spus fostul edil.

 „Lucrările pe care le avem în faţă se deosebesc de celelalte de până acum în primul rând prin material. După andezit, care este masculin, un material feroce, îndărătnic, greu de abordat, travertinul este mai degrabă un material feminin, imprevizibil, calin, plin de surprize. El nu este doar un simplu material asupra căruia îşi exercită artistul puterea lui de creaţie şi capacitatea de a scoate forme, de a scoate definiţii din blocul amorf, ci este, dacă nu un concurent, dacă nu un adversar al artistului, în cel mai bun caz e un colaborator capricios.

Pentru că niciodată nu ştii, în travertin, ce iese la a doua lovitură de daltă, cât de mult îţi rămâne în picioare din ideea cu care ai pornit la drum, câtă rigoare poţi avea până la capăt în ceea ce faci. Faptul că lucrurile şi lucrările au fost duse la bun sfârşit în felul în care se prezintă în faţa noastră arată încă o biruinţă a creaţiei, a spiritului, asupra materiei, asupra amorfului, arată faptul că şi îndărătnicia aceasta structurală a materialului a fost înfrântă şi lucrările care au ieşit definesc exact spiritul şi intenţiile artistice aşa cum au fost ele definite”, a spus criticul de artă Pavel Şuşară.

Coordonatorul simpozionului, sculptorul Eugen Petri, a afirmat că echipa de artişti care a participat la ediţia din acest an a fost cea mai bună dintre toate cele care au luat parte la simpozioanele organizate la Caransebeş.

„Sculptorii de anul acesta sunt cu toţii somităţi în acest domeniu, cu personalităţi puternice, cu palmarese extraordinare, iar echipa a fost extrem de bine sudată. Chiar dacă am avut multe probleme legate de piatră, rezultatul se vede aici. Şi nu pot să închei fără a spune că acest simpozion este unic în România, pot să afirm că este unic în sud-estul Europei, şi acest lucru îl pot confirma sculptorii”, a mai adăugat acesta.

Cei 11 artişti care au primit diplome şi suveniruri din partea organizatorilor sunt: Andre Naegelen – Franţa, Agnessa Petrova din Bulgaria, Hermann Gschaider – Austria, Carlos Monge – Mexic, Thierry Ferreira din Portugalia, Jorge Schröder din Brazilia, Ayhan Kayapinar – Turcia, Klaus Hunsicker – Germania, Jose Miguel Fonseca – Chile, Samia Monsef din Egipt, şi Eugen Petri din România.

După momentul festiv, în care s-a intonat imnul ţării din care a venit fiecare participant, artiştii le-au prezentat invitaţilor lucrările, au răspuns la întrebări şi s-au făcut mii de fotografii.

Cosmin VLAD

La începutul anilor ’90, la Caransebeş a fost descoperită statuia Împărătesei Sissi, obiect de artă care, în prezent, se află în custodia Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiu.

Recent, administraţia locală a luat hotărârea ca, în această primăvară, să găsească soluţia tehnică şi financiară pentru ca statuia, care, de-a lungul vremii, a suferit unele stricăciuni, să fie restaurată, în aşa fel încât Sissi să fie repusă pe soclu şi reintegrată cât mai curând în patrimoniul cultural al municipiului.

 „Sunt doar cinci asemenea sculpturi în lume. Una este la Geneva, în Elveţia, una e la Budapesta, una se găseşte la Viena, alta se află în Insula Corfu, iar a cincea este, iată, aici, la Caransebeş.

Ar fi bine pentru iubitorii de artă şi de frumos, de istorie şi de tradiţie, ca Sissi să revină în Parcul central din faţa Primăriei şi să fie un reper important pentru toţi turiştii care trec prin municipiul Caransebeş şi, evident, pentru caransebeşenii care au cu ce să se mândrească, fiindcă trăiesc într-un oraş care se dezvoltă în fiecare zi şi care îşi prezintă valorile care merită apreciate, respectate şi, nu în ultimul rând, admirate”, a declarat primarul Marcel Vela.

Cosmin VLAD

Galeria de Artă „Corneliu Baba” a Casei de Cultură „George Suru” din Caransebeş a găzduiut luni, 22 iunie, vernisajul expoziţiei de sculptură mică, grafică şi pictură, cu piese ale celor 11 participanţi la cea de a XIII-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală.

Roca în care se lucrează de această dată este andezitul. Pe lângă artiştii veniţi la Caransebeş din nouă ţări, plus România, la eveniment au luat parte reprezentanţi ai administraţiei publice locale, precum şi oameni de cultură din municipiu.

În cuvântul de deschidere, amfitrionul manifestării, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”, a spus că anul acesta a ales un mod diferit de a prezenta echipa care va lucra sub coordonarea artistului ploieştean Eugen Petri şi va realiza 11 opere de artă care vor fi amplasate în Parcul de sculptură monumentală din Valea Cenchii, vizavi de cele deja existente din ediţiile anterioare ale simpozionului.

Expoziţia vernisată luni la Galeria „Corneliu Baba” va rămâne deschisă pe toată perioada derulării simpozionului, respectiv până la mijlocul lunii iulie.

Ioan Cojocariu a mai adăugat că expoziţia care va conține cele 11 sculpturi monumentale, fiind ultima din ciclul în care se lucrează în andezit, va avea lucrări mai mari decât cele realizate până acum.

După ce le-a urat bun-venit celor 11 participanţi la simpozion, primarul Marcel Vela a ţinut să le mulţumească artiştilor pentru faptul că au aplicat la această manifestare, deoarece ei se vor număra printre cei 100 de sculptori care au realizat 100 de opere de artă în Caransebeş.

 „În municipiu avem 33 de sculpturi în lemn, în Parcul Teiuş, 33 de lucrări în marmură, amplasate în oraş, iar acum, cu dv., încheiem ciclul de 33 de sculpturi în andezit. Pe lângă cele 99 de sculpturi la care veți contribui și dv., mai avem una realizată de Eugen Petri şi amplsată în faţa Spitalului Municipal, «Pânza timpului», şi cred că suntem singurul oraş din România care are 100 de monumente artistice care întregesc patrimoniul cultural al municipiului.

Dincolo de a crea 100 de opere de artă, acest simpozion a făcut ca într-un oraş de provincie, un oraş modest, chiar dacă e municipiu, să fie încorporate 100 de gânduri, 100 de vise, 100 de creaţii ale unor artişti de pe întreg mapamondul.

Prin urmare, mesajul nostru, dincolo de a fi unul cultural, este unul de unitate şi prietenie, pentru că oamenii, indiferent de pe ce continent vin, indiferent de rasă sau religie, pot împreună să pună umărul la crearea unui climat de prietenie şi unitate, a unei lumi în care pacea să treacă dincolo de conflicte politice şi războaie între ţări, dincolo de orice acţiuni care atentează la viaţa omului”, a spus Marcel Vela.

Ioan Cojocariu a ţinut să mai puncteze că, prin numărul de participanţi și prin grandoarea operelor care s-au realizat în cele 12 ediţii de până acum, Simpozionul de Sculptură Monumentală de la Caransebeş este considerat cel mai mare din Europa, la ora actuală.

„Nu ne-am propus acest lucru, dar, încet, încet, cu răbdare, am devenit cei mai mari de pe Bătrânul Continent. Asta n-ar fi fost însă posibil fără implicarea a doi oameni – primarul Marcel Vela şi coordonatorul simpozionului, sculptorul Eugen Petri”, a explicat directorul Casei de Cultură.

Cei 11 sculptori care îşi vor lăsa la Caransebeş o parte din sufletul şi truda lor sunt Jasem Shuman din Palestina, Aramis Justiz Perera din Cuba, Valeriano Hernandez din Spania, care a ţinut să-i dăruiască primarului Marcel Vela cartea sa, cu sculpturile din Salamanca, Stefano Grattarola din Italia, Annabella Claudia Hoffmann din Germania, Tutu Pattnaik din India, Wang Biao din Taiwan, Sergii Oleshko din Ucraina, Carlos Enrique Valdez din Argentina, precum şi românii Petre Mogoşanu și Eugen Petri.

Vernisajul expoziţiei care va cuprinde cele 11 sculpturi în andezit va avea loc marţi, 14 iulie.

Cosmin VLAD

Cea de a XIV-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Sculptură, manifestare organizată de Primăria municipiului şi Casa de Cultură „George Suru” din Caransebeș, se va derula în perioada 15 iunie-15 iulie.La tabără vor participa 11 artişti din Spania, Ucraina, Costa Rica, Germania, Argentina, Cuba, Polonia, Italia, Bulgaria şi, bineînţeles, România. Sculptorii vor lucra pentru ultima oară în andezit, roca urmând să fie adusă de la cariera din apropierea localităţii Sângeorz.

Coordonatorul simpozionului este cunoscutului artist ploieştean Eugen Petri. „Simpozionul Internaţional de Sculptură derulat la Caransebeş este unic în România şi singurul din estul Europei de această anvergură, iar municipiul din Banatul Montan este deja, putem spune fără echivoc, pe harta culturală a lumii”, a declarat acesta.

Cele 11 monumente  vor fi amplasate în parcul tematic situat la intrarea în municipiul Caransebeş, pe şoseaua dinspre Reşiţa, în cartierul Valea Cenchii.

La final, numărul operelor de artă realizate în andezit va fi de 33, iar astfel patrimoniul cultural al urbei de pe Timiş şi Sebeş va însemna un total de 99 de monumente, 33 realizate în lemn și alte 33 în marmură.

Organizatorii au declarat că, începând de anul viitor, artiştii vor sculpta în travertin.

Cosmin VLAD

Nu este vorba despre o migrație în masă a europenilor în micuțul municipiu cărășean, ci de o provocare lansată de autoritățile locale către cei mai talentați sculptori ai momentului. Se vrea o lucrare unică, o statuie care să reprezinte Europa în cele mai mici detalii.

Inițiativa reprezintă o premieră nu numai la Caransebeș, ci la nivelul întregii țări și a luat naștere din dorința autorităților locale de a oferi o notă aparte municipiului. Ideea nu are ca și obiectiv doar partea estetică a orașului, ci și conotația istorică a viitoarei vedete din marmură, Europa.

Statuia urmează să fie realizată în urma unui concurs de proiecte prin care se vor alege artiștii care vor modela cu măiestrie harta continentului. Sculptorii care au umplut până acum Caransebeșul de lucrări care mai de care mai frumoase, sunt așteptați și ei să se înhame în hora cu aer european.

Și cum orice lucru bine făcut așteaptă și o răsplată, municipalitatea promite un premiu care să-i mobilizeze pe artiști.

Odată finalizată, sculptura va reprezenta o premieră națională, iar autoritățile locale doresc înregistrarea lucrării ca marcă pentru municipiu, un prilej perfect pentru promovarea orașului.

Momentan încă se caută sculptorii potriviți, iar o comisie de selecție formate din specialiști naționali, județeni și locali vor avea ultimul cuvânt în ceea ce privește artistul care va aduce Europa în Caransebeș.

Alexandra JURCA