Vă propun astăzi, în zi de sărbătoare, un experiment puțin neobișnuit pentru Reper24. Lăsăm știrile deoparte, lăsăm preț de 2 – 3 minute și cozonacul, pasca, ori friptura de miel și vă invit să vă bucurați minte și sufletul cu un fragment din scrierile celui care a fost Tata Oancea. Pornim într-o călătorie de vacanță spre Cheile Nerei și aruncăm o privire spre Sasca Montană de undeva de sus, din suișul Dealului Gheorghe. Textul este un extras din fragmentul „Din fuga automobilului”, volumul ,,Anotimpuri”, autor P. E. Oancea, Reşiţa, 1970:

„Iar suim puţin la deal şi în curînd ne coborîm jos pe un drum, pe o vale foarte îngustă. De stînga sînt nişte cariere de piatră. Peste cinci minute ieşim la larg, la stînga e tot coasta pietroasă, cu tufişe, iar la dreapta, nişte paşi sub nivelul drumului, o mare de cucuruz verde întunecat se răsfaţă în răcoarea dimineţii. Asta e „Lunca”, cîmpia săscanilor. Foarte rodnică şi productivă, dar şi foarte mică faţă de proporţia comunei.

Iacă şi Nera, rîul cu apă cristalină ce izvorăşte din muntele Semenic. În nisipurile Nerei, cică s-ar afla grăunţe de aur. Dacă aş şti că-i adevărat, mai că m-aş pune şi eu să caut. Pe Nera la deal, e vorba să se facă, într-o strîmtoare, un dig, un iaz puternic şi apa ce va pica de la înălţime să mîne o turbină electrică a cărei forţă să învîrtă     maşinăriile fabricii din…   Sasca Montană. Trecem peste un pod de lemn cam lung şi iată-ne în Sasca. În frumoasa şi încîntătoarea şi romantica Sasca a lui Gropşanu şi Buzanu şi Mica şi Daneţ şi Ieremie şi Novac, poetul.

În Sasca, aşezată, înşirată pe o vale lungă şi totuşi nu prea îngustă, căci strada e destul de lată, cu case frumoase şi curate, cu vile drăguţe şi cochete (Vila Ieremia, lîngă biserica nemţească). Cu munţi înalţi pîn-la nori, coperiţi cu păduri de brad şi fag, la a căror poale se prăvălesc pîrîiaşe cu apă rece ca ghiaţa şi limpede ca cristalul. Cu mori micuţe, să le iei în braţe, aşezate pe ţărmurii ăstor pîrîiaşe, unde populaţia mai săracă îşi macină cucuruzul. Cu peşteri şi adîncimi. Cu coaste şi văi largi şi spăimîntător de repezi. Cu cascade şi căzături de apă. Cu cărări şi serpentine, căi şi drumuri cu urcă trecînd prin răcoritoare dumbrăvi pînă în vîrful munţilor, de unde panorama e dumnezeiască. Unde mai pui că subsolul geme, e năbuşit de diferite minerale.

Cred că Sasca ar fi cea mai potrivită staţiune climaterică din Banat, dacă milioanele boierilor români, ce le macină în străinătate, ar fi puse pentru zidirea și instalarea diferitelor edificii necesare pentru alinarea suferinzilor […]

Suişul devine şi mai priporos. Motorul urlă şi gîfîie din greu. Serpentinul drum ne suie şi ne urcă tot mai sus, tot mai înspre cer. Trecem pe lîngă alt părete de stîncă, tot la dreapta, numit Cîrjia Cătanei. De aci, cică a căzut jos şi a murit, în adîncime, un biet soldat (cătană), rătăcindu-se şi neştiind drumul. De atunci stînca se numeşte astfel.  Aerul parcă e mult mai tare şi curat şi mai puternic ca în vale. Privind îndărăt şi văzînd lărgimea şi adîncimea văilor, prăpăstiilor, nu ştiu ce fel de senzaţie simt, eu îndeosebi, că-mi vine să mă arunc în gol, în spaţiu, să trec, să traversez în zbor larga şi afunda vale.

Peste puţin sîntem în punctul cel mai înalt al muntelui Gheorghe. Priveliştea de azi e fermecătoare. Îndărăt, tare jos, în vale, zace Sasca înşiruită. Fumuri din coşurile caselor se naltă în răcoraşul aer. În depărtare se vede Răcăşdia şi se mai văd întinsele şi mănoasele holde şi cîmpuri […]

Curînd, iată-ne într-un loc mai sus, unde terenul se lărgeşte de amîndouă părţile. Un fel de izlaz, aşa mai mic. Aici e așezat sătuleţul Ştinăpari. Căsuţe mici şi modeste stau înşiruite de ambele părţi de-a lungul drumului. Grădinuţele de la spatele caselor sînt pline cu cucuruz carele însă nu-i aşa de verde şi plin de viaţă ca cel de pe cîmpie. Cîte o claie de fîn se vede ici-colo prin cîte o curte. Știnăpariule aproape legat de celălalt sat, Cărbunariul, carele e cu totul revărsat pe partea stîngă a drumului. Caracteristice sînt casele aici, aproape toate sînt spoite cu ultramarin mai deschis. Contrast puternic cu biserica ce e dată cu galbin.

Locuitorii ambelor sate trăiesc numai din tăiatul lemnelor de prin păduri. Mulţi dintre ei, familii întregi chiar, au fost şi pe la noi la Vasiova, în Bichiştin […]“

Extras din fragmentul „Din fuga automobilului”, volumul ,,Anotimpuri”, autor P. E. Oancea, Reşiţa, 1970

1. Informaţii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail ale persoanei de contact:

Consiliul Local Sasca Montană, Comuna Sasca Montană, strada 1 Decembrie 1918 nr. 375, județul Caraș-Severin, telefon/fax: 0255/576565, 0255/576514, e-mail: primariasasca@yahoo.com, cod fiscal: 3227190.

2. Informaţii generale privind obiectul închirierii, în special descrierea şi identificarea bunului care urmează să fie închiriat:

Pășune comunală,  în suprafață totală de 24 hectare, situate în Blocul Fizic: 97-24 ha, ce aparține domeniului public al Consiliului Local Sasca Montană, județul Caraș-Severin, conform HCL 21/29.03.2021 și temeiului legal: O.U.G. 57/03.07.2019.

3. Informaţii privind documentaţia de atribuire: se regăsesc în caietul de sarcini.

3.1. Modalitatea sau modalităţile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaţiei de atribuire:

la cerere, de la sediul instituției, Compartimentul Secretariat;

3.2.Denumirea şi adresa serviciului/compartimentului din cadrul concedentului, de la care se poate obţine un exemplar din documentaţia de atribuire:

Se poate obține de la Compartimentul Secretariat din cadrul Primăriei comunei Sasca Montană, strada 1 Decembrie 1918, nr. 375, județul Caraș-Severin.

3.3. Costul şi condiţiile de plată pentru obţinerea acestui exemplar, unde este cazul:

40 lei / exemplar, se achită cash la casieria Primăriei comunei Sasca Montană.

3.4. Data limită privind solicitarea clarificărilor: 13.04.2021, ora 14:00.

4. Informaţii privind ofertele:

4.1. Data limită de depunere a ofertelor:

21.04.2021 ora 12:00;

4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele:

Primăria comunei Sasca Montană, Compartimentul Secretariat, strada 1 Decembrie 1918 nr. 375, județul Caraș-Severin.

4.3. Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: se depun într-un singur exemplar, în două plicuri sigilate – unul exterior și unul interior

5. Data şi locul la care se va desfăşura ședinţa publică de deschidere a ofertelor:

22.04.2021 ora 12.00, Primăria comunei Sasca Montană, strada 1 Decembrie 1918 nr. 375, județul Caraș-Severin.

6. Denumirea, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail ale instanţei competente în soluţionarea litigiilor apărute şi termenele pentru sesizarea instanţei:

Secția de Contencios Administrativ a Judecătoriei Oravița, Oravița, Piața Revoluției nr. 2, județul Caraș-Severin, tel. 0255/571954, fax 0255/571964, e-mail ecris.273@just.ro

7. Data transmiterii anunţului de licitaţie către instituţiile abilitate, în vederea publicării: 30.03.2021.

Principala nemulțumire a edilului din Sasca Montană este aceea că s-au alocat bani unidirecțional anul trecut, doar pentru primăriile PNL, fără să se țină cont de proiectele și nevoile celorlalți primari de alte culori politice:

„Nu este posibil ca unele primării să nu primească niciun ban după 3 rectificări bugetare. Am fost frustrat la maxim, asta e o adevărată umilință pentru noi, cei de altă culoare politică decât cea a liberalilor“ – a declarat Ion Poplicean.

„Când a fost PSD-ul la putere ne certam cu Teodorovici să ne dea nouă mai mult, iar el răspundea de fiecare dată că împarte banii după nevoi, nu după culoarea politică. Sper că această meteahnă să nu se păstreze și de către actualul Executiv, nu de alta dar jumătate din primăriile din Caraș-Severin vor fi în faliment pentru că multe nu au altă sursă de venit“

„Sper ca în acest an să trecem cu bine peste pandemie să ne continuăm proiectele derulate pentru cetățeni până la urmă. Au întârziat PNDL-ul la plăți, constructorii își primeau banii în 10 zile, acum se așteaptă cu lunile, alții nu au putere financiară să continue și așteaptă decontarea plăților să poată lucra, la dispensarul medical din comuna au oprit lucrările din aceeași cauză. Eu am fost și la PD și la PNL și nu pun atât de mult suflet, dar acum chiar  se întrece măsura. Mai sperăm să facă drumul pe care l-a promis Consiliul Județean și președintele acestuia, Romeo Dunca“.

„E vorba de DJ571 de care depindem pentru dezvoltarea turistică a zonei și nu numai, pentru că și județul are un mare avantaj dacă acest sector de drum va fi făcut practicabil. Să ai o infrastructură rutieră pusă la punct înseamnă că poți atrage turiști; să vină la noi, în Cheile Nerei, să poată merge în continuare spre Clisura Dunării la Moldova Nouă. De la DN până în sat sunt vreo 17 Km, dar dacă vor continua și vor face legătura cu Clisura Dunării, Valea Almăjului, peste Dealul Gheorghe, ar fi un vis“ – a mai spus edilul din Sasca Montană.

Dan AGACHE

Cel mai tânăr primar al Partidului Mișcarea Populară, Sergiu Toma, este și cel care a furnizat în alegerile de luna trecută cea mai mare surpriză, reușind câștigarea primăriei din Rusca Montană.  Despre planurile domniei sale în acest prim mandat de edil al comunei, acesta a declarat pentru Reper24:

„Cetățenii din Rusca Montană vor normalitate; normalitatea anului 2020, asta însemnând canalizare, apă potabilă, drumuri asfaltate, rețea de gaze naturale. Sunt proiecte mari care se pot realiza. Greu dar nu imposibil. Cu multă muncă și o echipă bine pregătită vom putea duce la bun sfârșit aceste proiecte“.

Pentru a reuși implementarea unor astfel de proiecte, Sergiu Toma va avea nevoie în primul rând de o majoritate în Consiliul Local: „Încă nu știu care va fi componența definitivă a viitorului Consiliu Local, pentru că la această oră există contestații și până nu se va ajunge la definitivarea componenței nu știu nimic. În ceea ce privește acordul la nivel național semnat între PNL și PMP, rămâne să discutăm dacă va fi aplicat și la nivelul comunei noastre. Vom discuta, vom afla și ce vor consilierii pentru că eu am spus de la început că am să țin cont și de dorințele lor. Sper să putem să ajungem la o înțelegere“ – a mai precizat primarul ales al comunei Rusca Montană Sergiu Toma.

Dan AGACHE

Într-o perioadă în care unii se tem de COVID, iar alții sunt speriați de problemele economice ale zilei de astăzi și de perspectiva zilei de mâine, un grup de oameni inimoși din Sasca Montană au gândit o acțiune inedită, menită să aducă fericirea și zâmbetul pe chipul copiilor din comună și nu numai.

Duminică, 19 iulie, din inițiativa doamnei Claudia Cocoțan și a familiei acesteia, la care a marșat și edilul comunei Ion Poplicean, copiii din comuna Sasca Montană sunt invitați la o sesiune de rafting pe râul Nera.

„Este o acțiune non-comercială, de voluntariat la care și-au anunțat sprijinul și alte persoane din zona noastră. Concret vom pleca duminică de la 09:30 din Sasca Română cu un microbuz până în zona Podul BEI, de unde vom coborî cu bărcile, adulți și copii până la Moară în Sasca Română, la locul de baie cum mai este el cunoscut. Aici vom pregăti pentru cei mici o mică petrecere cu burgheri și înghețată, cu suc și voie bună. După ce au stat atât de mult în case, cred că e un bun moment de a ne reîmprietenii cu natura“ a explicat Claudia Cocoțan

Până acum s-au înscris 12 copii din Sasca dar și din Timișoara, aflați în vacanță la bunici, cu vârste cuprinse între 3 ani și jumătate și 10 – 12 ani. La acțiune participarea copiilor este gratuită, iar înscrieri se mai pot face la tel: 0751-120.236. Sunt așteptați de asemenea și părinți care doresc să se implice în organizarea acestei acțiuni.

„Ideea e de activitate în aer liber și de socializare între copii. Se va coborî pe Nera cu două bărci, una de 8 locuri și o alta de 12, iar copii vor fi însoțiți de adulți, pentru că cei mici sunt mai năzdrăvani și trebuie supravegheați. E o acțiune pe care mi-aș dori să putem să o reluăm, măcar o dată în fiecare an“ – a mai precizat Claudia Cocoțan.

Dan AGACHE

O tânără din Sasca Montană va sta 2 ani după gratii pentru că a furat bani și bunuri din două locuințe din localitate.

În această săptămână, polițiști de la Secția 8 Poliție Rurală Oravița au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei închisorii emis în 27 mai de Judecătoria Oravița, pe numele unei tinere de 21 de ani din Sasca Montană, condamnată la 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.

În perioada februarie – aprilie 2016, femeia ar fi pătruns prin folosirea unor chei potrivite în 2 locuințe din Sasca Montană, de unde a sustras aproximativ 2.500 de lei și alte bunuri.

Conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al IPJ Caraș-Severin, Alina Boeru, tânăra a fost condusă sub escortă și depusă la Penitenciarul Arad în vederea executării pedepsei.

Elena FRANȚ

Reprezentanții asociației Acasă în Banat vin cu o veste bună: anul acesta vor renova cinci mori de apă din județul Caraș-Severin. Un prim pas a fost făcut la finalul săptămânii trecute, când voluntari din țară, dar și de peste hotare au pus umărul pentru renovarea unei mori de lemn din Sasca Montană.

Proiectul „Țara Morilor de Apă” a fost demarat în cursul anului trecut, când voluntarii asociației au reușit să inventarieze 243 de mori de apă, să le fotografieze și să elaboreze un ghid al morilor de apă din Caraș Severin. Proiectul va continua în acest an cu punerea în valoare a acestor monumente de tehnică populară. Cei de la Acasă în Banat anunțau încă de la începutul anului că vor renova cel puțin trei mori de apă din Caraș-Severin. Câteva săptămâni mai târziu, ținta pentru anul 2020 a fost stabilită clar: cinci mori de apă renovate.

Prima intervenție a avut loc sâmbătă, în 29 februarie, când peste 40 de persoane, localnici din Sasca Montană și voluntari din Timiș, Caraș-Severin, Olanda și Statele Unite au renovat împreună moara din lemn din localitate.

„Ne dorim să intervenim la 5 mori de apă în acest an și vom alege zone cu potențial turistic și localități unde vom găsi deschidere ca aceste mori să mai fie folosite după aceea de către comunitățile locale. Credem că morile de apă au un farmec aparte, dar ele nu sunt doar mostre ale tehnicii populare bănățene, ci ele pot deveni atracții turistice și chiar surse de venit pentru proprietari care ar putea vinde făina de grâu sau de mălai și diferite produse tradiționale”, a declarat Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

De menționat că în această perioadă, la Centrul Multifuncțional Bastion al Consiliului Județean Timiș poate fi admirată expoziția Țara Morilor de Apă, cu explicații pentru fiecare zonă etnografică din Caraș-Severin, cu detalii legate de numărul de mori de apă descoperite de echipele Asociației Acasă în Banat, precum și cu starea de conservare și de funcționalitate a acestora.

Ghidul Morilor de apă este disponibil în cadrul expoziției dar și pe site-ul www.taramorilordeapa.ro. Fondurile strânse cu ajutorul acestui ghid vor fi direcționate către renovarea morilor de apă.

Mai multe despre subiect în articolul„ 243 de mori de apă, identificate pe raza județului Caraș-Severin! Peste 80 dintre acestea sunt încă folosite!”

foto: Asociația Acasă în Banat

Karina TINCUL

Un nou obiectiv va fi introdus în circuitul turistic din Caraș-Severin. Reprezentanții Asociației Acasă în Banat au decis să renoveze moara de lemn din Sasca Montană, la 14 ani de când aceasta nu este funcțională. O acțiune de renovare a morii va avea loc la finalul acestei săptămâni, în organizarea asociației timișene, în colaborare cu Primăria și Consiliul Local Sasca Montană.

Situată aproape de școala din localitate, moara de lemn din Sasca Montană nu mai macină din anul 2006, iar de atunci, clădirea a început să se degradeze și canalul de apă s-a colmatat.

„Vrem să reparăm această moară și să o repunem în funcțiune. Este o moară țărănească cu ciutură, amplasată chiar în centrul satului și poate fi un extraordinar obiectiv turistic. Intervenția este urgentă pentru că în acest moment, moara încă se mai păstrează în condiții bune, dar se degradează rapid. Vom schimba acoperișul, vom decolmata canalul de apă, reconstrui puntea, dar vom face și o ecologizare a râului”, a declarat Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

La rândul său, primarul Ion Popliceanu a precizat că administrația locală din Sasca Montană susține acest demers și s-a arătat convins că și oamenii din sat vor pune umărul pentru a reporni moara: „Este foarte important pentru noi să păstrăm patrimoniul și să-l punem în valoare, pentru că sunt mulți turiști care ne vizitează și trebuie să le arătăm frumusețile pe care le avem”.

Renovarea morii din Sasca Montană este prima acțiune de acest gen a Asociației Acasă în Banat, care a derulat în ultimii ani numeroase activități în județul Caraș-Severin, cum ar fi repararea mai multor case aparținând unor persoane care nu își permiteau să facă acest lucru prin mijloace proprii sau ampla acțiune „Color de village”, derulată în comuna Eftimie Murgu. De această dată, obiectivul asociației este de a repara, alături de comunitățile locale, mai multe mori de apă din Banatul de Munte.

Citește și Trei mori de apă din Caraș-Severin vor fi reparate de Asociația Acasă în Banat

Anterior, în cadrul proiectului „Țara Morilor de Apă”, voluntarii Asociației Acasă în Banat au străbătut localitățile din județul Caraș-Severin și au identificat și cartografiat nu mai puțin de 243 mori de apă existente, dintre care 82 sunt folosite în mod regulat, 47 sunt în stare bună de conservare dar sunt oprite iar 114 sunt nefuncționale sau în stare critică.

Intervenția din această sâmbătă se bazează pe voluntariat, la fel ca majoritatea activităților derulate de Asociația Acasă în Banat. Acțiunea va începe dimineața la ora 09:00 și se va încheia seara la ora 18:00. Pentru a se înscrie, voluntarii care vor dori să participe sunt rugați să contacteze Asociația Acasă în Banat prin intermediul paginii de facebook sau la adresa de email acasainbanat@gmail.com.

Mai multe despre subiect în articolul„ 243 de mori de apă, identificate pe raza județului Caraș-Severin! Peste 80 dintre acestea sunt încă folosite!”

Karina TINCUL

Centrul regional de dezvoltare montană din Băile Herculane și-a început activitatea privind gestionarea problemelor cu care se confruntă localitățile din zona montană.

Postul scos la concurs în luna aprilie a fost ocupat de fostul primar al stațiunii, Nicușor Vasilescu, cu un rezultat de 68 de puncte la examenul susținut în data de 10 aprilie și organizat de Agenția Națională a Zonei Montane.

În baza Legii muntelui nr.197/2018, în județul Caraș-Severin au fost înființate 2 centre de dezvoltare montană, în Băile Herculane și Oravița, subordonate Agenţiei Naționale a Zonei Montane. Până în momentul de față, doar cel de la Herculane și-a început activitatea deoarece doar acest post a fost ocupat, toate atribuțiile fiind preluate de acum de fostul edil al stațiunii din Valea Cernei.

Centrele regionale de dezvoltare montană se ocupă de implementarea legislației specifice, precum și a programelor naționale și europene destinate fermierilor montani, în atribuțiile lor intrând și colectarea informaţiilor şi a inițiativelor, elaborarea proiectelor, organizarea de cursuri de formare profesională, dar şi multă muncă de teren pentru a vedea fiecare localitate montană din județ cu ce se confruntă.

Prin prevederile Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale OMADR nr. 97/1332/2019 privind aprobarea criteriilor de încadrare și lista localităților situate în zona montană, la nivelul județului Caraș-Severin vom avea 55 de Unități Administrativ-Teritoriale încadrate în zona montană, față de 38, câte erau încadrate după vechea legislație.

Astfel, localități ca Târnova, Gârnic, Sasca Montană sau Lupac, sunt încadrate în zona montană, iar avantajele ce decurg din această măsură vor fi resimțite și cuantificate material, în primul rând de către fermieri, dar și de alte categorii socio-profesionale ce își desfășoară activitatea în zona montană.

Conform Legii muntelui: „Politica montană are ca scop valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului şi a biodiversităţii, precum şi dezvoltarea de activităţi economice specifice acestei zone.

Principiile esenţiale ale acestei politici sunt următoarele: valorificarea optimă a resurselor agricole, piscicole, forestiere, energetice, industriale, artizanale, turistice şi culturale specifice, existente pe teritoriul unei localităţi sau al unui anumit areal ce se constituie ca o entitate naturală în zona montană; diversificarea activităţilor economice şi de producţie din zona montană, fără deteriorarea echilibrului ecologic sau degradarea mediului natural; integrarea activităţilor lucrative la nivel de producător sau prin asocierea producătorilor pentru aplicarea unei politici montane competitive; recunoaşterea existenţei obiective a condiţiilor naturale speciale şi a dreptului comunităţilor din zona montană la o dezvoltare specifică; dezvoltarea şi ridicarea calităţii vieţii din zona montană”.

Elena FRANȚ

„Este o sentință corectă, dar modul în care a fost reflectată în presă a fost departe de a fi unul corect”, susține primarul comunei Sasca Montană, Ion Poplicean.

Primarul a fost condamnat de Curtea de Apel Timișoara pentru purtare abuzivă, în urma unui conflict avut cu un consătean în anul 2015, în care vorbele grele au degenerat și s-a ajuns la lovituri și de o parte și de alta. Sentința este de șase luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de doi ani. Ion Poplicean recunoaște că nu ar fi trebuit să se implice în respectiva ceartă, oricât de mult a fost provocat, dar motivează că la momentul respectiv era cu moralul la pământ în urma unui deces în familie și s-a lăsat antrenat în discuție, în loc să cheme Poliția.

În conformitate cu dispozițiile art. 15 alin. 2 lit. e din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali cu modificările și completările ulterioare, calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului când se dispune condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate.

În cazul în care se dispune amânarea aplicării pedepsei, la fel ca și în cazul primarului comunei Sasca  montană, Ion Poplicean, în conformitate cu art. 83 din Codul penal, mandatul de primar sau președinte de consiliu județean nu încetează de drept, deoarece în această situație nu avem o condamnare ( fie cu suspendarea executării pedepsei fie cu executare în regim privativ de libertate), cerință obligatorie conform art. 15 alin. 2 lit e din Legea nr. 393/2004.

Primarul de la Sasca Montană susține că nu este deranjat de sentință, care până la urmă i se pare chiar una corectă, ci de modul în care a fost reflectată de o parte a presei, care a uitat să menționeze că judecătorii au decis amânarea aplicării pedepsei.

„Având în vedere că nu se întâmplă nimic cu funcția de primar, este o sentință care mi se pare corectă și aș putea spune chiar că mă avantajează. Iar dacă vrei să faci o presă corectă și te informezi oamenii, fă-o până la capăt. Nu terfeli un om, spui că este condamnat și omiți să spui că de fapt este vorba de o amânare a aplicării pedepsei, care nu are absolut nicio consecință”, a declarat Ion Poplicean.

Diana RADU