Se împlinește aproape o lună de când un grup de sârbi au trecut cu tractorul râul Nera, care reprezintă frontiera dintre cele două țări, în zona satului Pârneaura din Caraș-Severin, și-au umplut remorcile cu lemne și au făcut cale întoarsă, fără ca nimeni să-i împiedice.

Grupul Ecologic de Colaborare Nera – GEC Nera a fost sesizat de către ONG-urile din Serbia că au fost tăiați și transportați în Serbia mai mulți arbori însumând aproximativ 100 de metri cubi de masă lemnoasă. Informațiile au fost confirmate și de către inspectorul silvic al zonele Bela Crkva, unul dintre autori fiind arestat în momentul de față iar o anchetă a poliției sârbe este în desfășurare. „O asemenea cantitate de lemne nu putea fi sustrasă și trecută dincolo de graniță fără să existe complici și pe malul românesc“, precizează Doina Mărgineanu – consilier pentru relații publice a GEC-Nera.

Sesizată de către Grupul Ecologic de Colaborare Nera, Garda Forestieră Timișoara a răspuns: „…Vă comunicăm că la sesizarea dumneavoastră, instituția noastră, împreună cu reprezentanți ai Poliției de Frontieră, ai postului de poliție Socol și ai Primăriei Socol, au identificat un număr de 186 de arbori tăiați ilegal, însumând o cantitate de 23,31 metri cubi de lemn cu un prejudiciu total de 4.224 de mii de lei, fără TVA. Întrucât fapta constituie infracțiune a fost deschis un dosar de cercetare penală de către Poliția de frontieră“ – afirmă comisarul șef al Gărzii de mediu Timișoara Ienea Chirilă Amar Oliver.

Primarul comunei Socol Lia Olgița a declarat pentru Reper24 că în acea zonă, zonă de frontieră, ar trebui curățat malul râului Nerași de o parte și de alta: „Nera șerpuiește și e când în România când în Serbia. Dacă intri acolo, greu îți mai dai seama  în ce țară ești la un moment dat. Ambele maluri ale râului ar trebui defrișate de către organele abilitate pentru a asigura vizibilitatea în primul rând și protecția granițelor. Cât despre cei de la GEC Nera…ce să spun. Am mai avut reclamații de la ei și de cele mai multe ori au fost neîntemeiate. Cred că înainte de a sesiza ceva ar trebui să se informeze“, a mai adăugat primarul comunei Socol din Caraș-Severin.

Locuitorii din zonă spun că nu este prima oară când se întâmplă aceste fapte. Anual, sârbii și-au făcut obiceiul de a trece râul Nera cu tractoarele cu remorcă și a defrișa copacii din zonă, fără ca autoritățile române se intervină. Așteptăm rezultatul anchetei în dosarul penal deschis și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.

Dan AGACHE

900 de euro a plătit un grup de sirieni pentru a fi trecuți ilegal frontiera română. Banii au ajuns la doi cetățeni sârbi, ale căror planuri au fost zădărnicite de polițiștii de frontieră din Caraș-Severin. Sârbii sunt cercetați acum pentru trafic de migranți, iar cetățenii sirieni pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat.

„În data de 11.07.2020, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Oraviţa au desfăşurat o acţiune specifică pe linia combaterii migraţiei ilegale în zona de competenţă. Astfel, în jurul orei 00.30, o patrulă a poliției de frontieră a oprit pentru verificări, pe comunicația Comorâște – Grădinari (DN 57), judeţul Caraş-Severin, două autoturisme înmatriculate în Slovenia, respective Austria, conduse de două persoane de sex masculine de naționalitate sârbă.

În cele două mijloace de transport au fost descoperiţi, în calitate de pasageri, treisprezece cetăţeni străini, nouă bărbaţi şi patru femei, fără documente de identitate asupra lor. Poliţiştii de frontieră i-au condus pe cetăţenii străini la sediul instituţiei pentru cercetări”, precizează agent șef de poliţie Mihaela Les, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara.

În cadrul verificărilor, s-a stabilit că persoanele descoperite în cele două autoturisme sunt cetăţeni din Siria, cu vârste cuprinse între 17 și 30 de ani. De asemenea, în cadrul cercetărilor s-a mai stabilit că șoferii, în vârstă de 34, respectiv 35 de ani, ambii cetățeni sârbi, intenţionau să îi ajute pe cei treisprezece sirieni în încercarea lor de a ajunge într-un stat din vestul Europei, contra sumei de 900 euro.

„Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări în cauză, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, sub aspectul săvârşirii infracţiunii trafic de migranţi pentru cei doi cetățeni sârbi şi de trecere frauduloasă a frontierei de stat pentru cei treisprezece sirieni”, mai informează reprezentații Poliției de Frontieră, care recomandă cetățenilor să nu transporte persoane necunoscute în apropierea sau spre frontiera de stat, iar în situaţia în care le sunt solicitate astfel de servicii de transport, să anunţe echipajele Poliţiei de Frontieră, apelând numărul de telefon care funcţionează non-stop, 0219590.

Karina TINCUL

Turismul la baza dezvoltării economice și sociale a comunităților din Clisura Dunării se află în inițiativele edilului din Berzasca, Petru Nicolae Furdui. Cu 2 săptămâni în urmă a avut loc la Golubac un festival al Dunării, la care primarul Furdui a fost prezent, edilul exprimându-și admirația pentru preocuparea sârbilor vis-a-vis de infrastructura turistică de la care cărășenii din conducere ar avea de învățat.

„Am spus-o și o mai spun, cu toate că Serbia a trecut prin război și mulți zic că sârbii sunt mult în spate, eu zic că sunt mult înaintea noastră în ceea ce privește infrastructura turistică pregătită pentru cei care sunt consumatori, adică pentru turiști și Golubac, fără doar și poate, ne-a dat lecții în ceea ce privește infrastructura și dacă mergeți la Golubac veți vedea infrastructura la Dunăre, promenada, pista de biciclete, pietonalul, parcul central. Toate amenajările sunt făcute să încurajeze dezvoltarea și atracția turistică. Să nu mai vorbim despre cetatea Golubac, care este exemplu de voință politică administrativă în perspectiva de dezvoltare a regiunii Serbiei și a Văii Timocului. este modul de abordare corect în zona naturală a Parcului Național Djerdap, când la noi avem Parcul Natural Porțile de Fier care este restricția oricărei oportunități investiționale în zona de dezvoltare a turismului”, afirmă primarul din Berzasca.

Sârbii au o inițiativă extraordinară, mai spune primarul Furdui, primăria din Golubac cu primăria din Majdanpek cu consiliul județean și ministrul Transporturilor din Serbia își doresc să realizarea unui pod peste Dunăre în baza unui protocol sau a unui parteneriat bilateral asumat de România și Serbia la realizarea barajului Porțile de Fier ca după realizarea barajului, din 100 în 100 de kilometri să se realizeze un pod peste Dunăre, un proiect care ar putea rezolva problema legăturii cu autostrada.

„Întorcându-mă de la Golubac, am venit pe la Porțile de Fier și m-am abătut din drum pentru un kilometru jumate într-o locație, înainte de Milanovac. Un bătrân de 62 de ani, care face turism de vreo 40 de ani, într-o poiană, ceva amenajat rustic, extraordinar, pe la care trec peste 12 mii de turiști anual, toate clasele de turiști și care spunea așa: „De ce Dunărea ne dezbină și nu ne leagă?”, este lucrul care trebuie să ne lege, nu să ne despartă! Cei mai mulți turișți care vin sunt din România, dar vin pe căile acelea ocolite pe la Porțile de Fier, pe la Ram sau pe la Smederevo, când ar putea să existe un pod peste Dunăre! E polul de dezvoltare al sudului județului și al județului! Ei deja finanțează drumul expres de la Požarevac până la Cetatea Golubac. Păi nouă ne mai trebuie podul, un parteneriat cu ei ca să îl realizăm și să putem face legătura cu ei la autostradă!”, mai spune primarul Furdui.

Primarul din Clisura Dunării crede că județul are nevoie de proiecte mărețe, chiar dacă poate părea că astfel de inițiative îndrăznețe ar fi greu de atins.

„Dacă eu proiectez ceva grandios, nici nu am cum să nu realizez! Dacă eu îmi propun o sută de obiective, nu am cum să nu realizez 10. Dacă eu îmi propun să realizez 10, realizez unul. Trebuie să vreau mult și din multul acela să realizez ceva!  Vreau să văd o strategie pentru dezvoltarea județului! Vreau să văd una pentru dezvoltarea turismului, dar care să fie bazată pe lucruri concrete, reale, nu pe vorbe, sau că se chinuie un antreprenor la Berzasca sau la Coronini, sau nu știu unde și aia înseamnă turism! Turismul nu înseamnă pensiuni! Turismul înseamnă un ansamblu de activități, servicii și agrement în domeniu! „Ce putem vedea pe Clisura Dunării? , întreabă turiștii!”. Păi știți, puteți să mergeți cu barca și să vizitați Cetatea Golubac, care e dincolo la sârbi, nu e la noi!”, declară dezamăgit primarul Nicolae Furdui, trăgând de mânecă autoritățile.

Elena FRANȚ

Primarul din Berzasca, Nicolae Furdui, a afirmat că ar fi avut o discuție cu partenerii din proiectul transfrontalier „Punct de trecere a Dunării cu bacul între Moldova Nouă și Golubac”, sârbii manifestându-și intenția de a ieși din acest parteneriat. Renunțarea partenerilor de peste graniță ar putea pune în pericol materializarea unui proiect important pentru turismul județului Caraș-Severin.

„Nu reușim, după atâta timp, să dăm drumul la circulația acestui bac, cramponându-ne de niște formalități, și vorbesc aici despre niște documente care trebuiesc însușite de către autoritățile noastre și de promovarea unui proiect de Hotărâre de Guvern care trenează de atâta timp. Nu are importanță culoarea politică, nu are importanță persoana primarului din Moldova Nouă, e vorba despre oportunitatea de dezvoltare a județului Caraș-Severin folosindu-se de ceea ce alte județe nu au, de Dunăre.

Știți ce au zis cei de la Golubac? Se gândesc să renunțe la proiect cu orice risc, chiar dacă se dau banii înapoi, și să acționeze în instanță Primăria Moldova Nouă sau Consiliu Județean pentru că ei nu mai pot din punct de vedere legal să treneze atâta pentru că au făcut niște alocații bugetare pe care ei nu le pot recupera în urma întârzierii. Au o legislație, sunt supuși și ei unor controale care pun presiune pe ei!”, precizează primarul comunei Berzasca, Nicolae Furdui.

Silviu Hurduzeu, președintele Consiliului Județean, partenerul principal al proiectului, a declarat că ar fi preferat ca aceste discuții să fie între partea sârbă și CJ, nu prin intermediar.
Consiliul Județean avea obligația prin proiect să finanțeze construirea bacului și a două pontoane, în octombrie 2017 acestea fiind aduse din șantierul naval de la Orșova.

La Golubac a fost montat unul dintre pontoane, iar între CJ, ca proprietar al acestui bac și municipalitatea din Golubac trebuia încheiat un contract de comodat. Din cauza legislației din Serbia, acest contrat de comodat nu a putut fi încheiat.
Președintele CJ, Silviu Hurduzeu, a declarat că se încearcă găsirea unei soluții pentru ca bacul să fie dat părții sârbe, astfel încât partenerii din proiect să poată folosi pontonul fără a plăti taxe suplimentare, o donație din partea CJ fiind împiedicată însă de legislația română.

Partea română și-a respectat obligațiile din contract și așteaptă HG în urma căreia punctul de trecere a frontierei de la Moldova Nouă va fi deschis și operațional.
Serviciul de transport cu bacul a fost scos la licitație de 2 ori, dar se pare că ofertele nu au venit pe motiv că punctul de trecere al frontierei nu este deschis.

Chiar dacă punctul de trecere cu bacul nu este operațional, CJ are cheltuieli lunare cu paza și întreținerea bacului și a pontonului.
„Aștept din săptămână în săptămâna ca acest proiect să fie introdus pe ordinea de zi, la Guvern, și astfel să putem da drumul procedurilor pentru a găsi un operator care să administreze bacul”, declară Silviu Hurduzeu, președintele CJ.
Printre altele, Hurduzeu, a afirmat că îl roagă pe primarul Furdui să facă demersuri la Guvernul României, pe lângă Consiliul Județean, ca această hotărâre să fie dată cât mai repede.

Elena FRANȚ

Autoritățile locale din Anina au planuri mari în ceea ce privește proiectele transfrontaliere pe anul 2016. Pregătirile pentru eventuale situații de urgență sunt în prim-plan, astfel că unul dintre proiecte vizează dotările ISU.

Până pe 1 februarie Anina, împreună cu vecinii sârbi, trebuie să finalizeze proiectele pentru a le depune spre finanțare. Este vorba în primul rând despre un proiect care vizează dotarea inspectoratelor pentru situații de urgență, atât cel din Anina, cât și cel din Serbia, cu utilajele necesare pentru intervențiile locale.

În acest fel, autoritățile aninene ar putea interveni mult mai operativ în cazul unui incendiu, sau al altor situații grave care ar putea surveni pe plan local.

De asemenea, se are în vedere și un proiect pe partea de cultură. În acest sens, se va achiziționa un cort de festivități și o stație de amplificare, care să fie folosite la evenimentele derulate la Anina.

„Avem două proiecte la care suntem în faza finală, sunt două proiecte transfrontaliere cu două localități din Serbia. Unul este pe partea de cultură, în sensul că vrem să achiziționăm un cort mare și o stație de amplificare pentru diferitele manifestări desfășurate în oraș. De asemenea, mai avem un proiect privind ISU, vrem să luăm niște utilaje pentru deszăpezire și pentru intervenție în natură în caz că avem probleme cu incendii sau căutări de persoane să putem interveni cu utilajele proprii”, explică primarul Gheorghe Românu.

Contribuția autorităților din Anina va fi de doar 2 la sută pentru cele două proiecte, iar cea a partenerilor sârbi de 20 la sută. De asemenea, un alt plus pentru partenerul cărășean este faptul că vecinii sârbi vor fi cei care se vor ocupa de managementul proiectelor, și de costurile aferente acestuia.

Alexandra JURCA

foto: http://blackopssecurity.blogspot.ro

În cadrul unei întâlniri de proporții organizate ieri la Reșița, oficialii din Caraș-Severin au primit cu brațele deschise o delegație numeroasă formată din prefecți, consuli și consilieri județeni de peste Dunăre.

Întâlnirea de lucru a fost organizată pentru analiza propunerilor de proiecte ce vor fi depuse spre finanțare pe Programul Intereg – IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia.

Astfel, ambele părți și-au prezentat propunerile de proiecte și au încercat să găsească metoda optimă pentru ca sumele alocate în total să acopere atât planurile cărășenilor, cât și pe cele ale vecinilor sârbi.

Din totalul de 50 de milioane de euro alocate în programul Interreg IPA, 22 vor fi alocate proiectelor strategice, bani care vor fi împărțiți între cele două regiuni.

„În data de 15 septembrie 2015 va fi lansat primul apel pentru depunerea de proiecte cu un buget de 50 de milioane de euro. Din aceștia, 22 de milioane vor fi alocate pentru proiectele strategice, iar termenul pentru depunerea acestora este 15 martie 2016. Ghidurile aplicantului au fost aprobate în data de 14 august 2015”, explică Anca Lolescu, directorul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră.

Atât oficialii din Caraș-Severin, cât și cei din Banatul Sârbesc și-au expus ieri inițiativele și ideile de proiecte ce urmează să fie depuse. Pe agenda proiectelor din Caraș-Severin se numără în primul rând deschiderea unui nou punct vamal în judeţ, la Grădinari, idee care merge mână în mână cu planurile sârbilor, pe lista acestora de proiecte aflându-se chiar deschiderea a trei noi puncte vamale la granița cu Banatul Românesc.

De asemenea, pe lista de priorități se află și modernizarea și dotarea Spitalului Județean din Reșița cu aparatură performantă.

„Cel mai bine este că interesele noastre și ale partenerilor sârbi coincid. Cu privire la cele trei puncte vamale pe care dânșii vor să le inițieze ca proiect, suntem interesați de deschiderea lor, să fim parteneri, doar că, pe planurile lor, acestea vizează județul Timiș. Noi am dori deschiderea măcar a unui punct vamal în Caraș-Severin, la Grădinari.

Propunerea lor vine în urma consultărilor cu Prefectura și Consiliul Județean Timiș, dar cred că se poate rezolva ca unul dintre aceste puncte vamale să fie în Caraș-Severin. De asemenea, ne gândim ca un proiect viitor să legăm Dunărea de autostrada spre Ungaria, care ar fi un proiect foarte important”, a declarat Ilie Iova, vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș-Severin.

Gazdele evenimentului de ieri au fost Instituţia Prefectului – Judeţul Caraş-Severin şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin, iar printre participanţi s-au numărat: prefectul judeţului Timiş, prefectul judeţului Mehedinţi, reprezentanţi ai consiliilor judeţene Timiş şi Mehedinţi, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara.

Din Serbia au participat prefecţii districtelor Banatului Central, Banatului de Nord, Banatului de Sud şi Braničevo, consulul Republicii Serbia la Timişoara şi reprezentanţi ai Cancelariei de Integrare Europeană a Guvernului Republicii Serbia şi Secretariatului pentru Dezvoltare Interregională și Administrația Locală.

 Alexandra JURCA