În fiecare an, pe 9 mai se celebrează pacea și unitatea în Europa. Data marchează ziua istorică în care a fost pronunțată declarația Schuman. În cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei. În principiu, viziunea lui Schuman era de a crea o instituție europeană care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și oțel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Reșița a salutat astăzi conceptul Europei Unite, printr-o acțiune vie culturală, realizată în centrul municipiului reședință de județ, un adevărat concurs al talentelor între două unități de învățământ care vor să cucerească Bruxelles-ul, Colegiul Național „Traian Lalescu“ și Liceul de Artă „Sabin Păuța“. Pe ateliere de lucru, pe competențele, calitățile și abilitățile pe care liceeni le posedă, concursul a devenit atractiv, apreciat de toți cei din „afara jocului“.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157695972492704″]

Au ținut să fie prezenți la acțiunea din piața centrală a Reșiței și au vorbit despre rolul administrației publice și al sistemului educațional în actualul context european, atât președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, cât și primarul municipiului Reșița, Ioan Popa.

Un alt proiect intitulat generic „Europa celor 28“ a fost realizat și în curtea Colegiului Național Diaconovici Tietz din Reșița, menit a marca importanţa istorică a aceleiași zile, 9 Mai, cât şi simbolistica valorică a celor 28 de state din Uniunea Europeană, România aderând în urmă cu mai bine de un deceniu la Uniunea Europeană.

Sergiu TABAN

Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului Caransebeş s-a dovedit neîncăpătoare marţi, 21 martie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Poeziei. La manifestare au luat parte peste 100 de poeţi de la cenaclurile literare din Caransebeş, Reşiţa, Anina, Oraviţa, Oţelu Roşu, Timişoara, Lugoj, Făget şi Bucureşti, numeroşi oameni de cultură – scriitori, critici literari, editori –, cadre didactice sau simpli iubitori de poezie, precum şi reprezentanţii administraţiei locale, primarul municipiului, Felix Borcean, şi city-managerul Andrei Ungur.

După cuvântul de bun-venit rostit de organizatorul acestei acţiuni, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură din municipiu, primarul Felix Borcean a înmânat premiile celei de a XXI-a ediţii a Concursului Naţional de Poezie „Sub semnul de taină”.

Cornel Ungureanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Timişoara, a vorbit despre George Suru, poetul în memoria căruia s-a organizat concursul şi al cărui nume este purtat de Casa de Cultură a municipiului. „George Suru s-a născut în Caransebeş. După o facultate făcută în trepte a trăit tot aici, la Caransebeş, a realizat un cenaclu important şi a creat o atmosferă culturală extraordinară. Sorin Titel, Horia Pătraşcu, Horia Vasilescu au fost alături de el. A avut un mare profesor, Traian Topliceanu, în momentele înalte acesta fiind un lider al istoriei culturale bănăţene. Evul mediul cultural românesc începe cu câteva personalităţi culturale de aici – «Palia de la Orăştie” are câteva nume înscrise aici… Revenind la George Suru, aş spune că el a creat o atmosferă culturală foarte vie la Caransebeş – un cenaclu, o revistă –, a dat oraşului o densitate culturală. Erau alături de el scriitori importanţi. Prin casă şi prin cenaclul lui au trecut Nichita Stănescu sau Petre Stoica, care au sărbătorit, graţie lui, oraşul. În acele vremuri, tot ştiutorul de carte din România îi ştia pe de rost poeziile. A murit la 39 de ani… Eminescu a murit tot la 39 de ani…”.

Despre starea actuală a poeziei au mai vorbit directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Liubiţa Raichici, şi scriitorul şi criticul timişorean Gheorghe Secheşan, care a semnalat discontinuitatea dintre generaţia matură şi cea tânără a poeţilor români.

După ce câştigătorii concursului de poezie au citit din creaţiile proprii, a venit rândul cenaclurilor prezente, poeţii – peste 100 la număr – recitând propriile poezii, totul fiind agrementat cu muzică folk de cea mai bună calitate.

În încheiere, la Casa de cultură a avut loc o dezbatere privind starea actuală a presei literare.

Cosmin VLAD

În data de 25 noiembrie, Zoia Popa, din satul Borlova, a împlinit vârsta de 102 ani. Administrația locală a comunei a hotărât să marcheze evenimentul vineri, chiar în ziua în care bătrâna a depășit cu doi ani un secol de viață, organizând o vizită la domiciliul sărbătoritei, urmând să-i ofere acesteia o Diplomă de onoare, un frumos buchet de flori, dar și un cadou constând într-o sumă de bani, ne-a informat primarul Mihai Maralescu.

Zoia Popa locuieşte la familia Ursulescu, fiind mătuşa soţiei lui Afilon Ursulescu, secretarul comunei. Ea s-a născut în 25 noiembrie 1914, în localitatea Fălcoiu, judeţul Olt, pe vremea aceea raionul Caracal, regiunea Oltenia, și era cel mai mic dintre cei opt copii ai familiei Popa. A făcut şapte clase la şcoala din Fălcoiu, după care a muncit toată viaţa, sau cel puţin atâta timp cât a putut ţine o sapă în mână, până la colectivizare, proces început în 1949 şi finalizat în România în 1962, în gospodăria proprie, apoi, până la pensie, la Cooperativa Agricolă de Producţie din localitate. De fapt, Zoia Popa a muncit toată viaţa şi acesta s-ar putea să fie unul dintre secretele longevităţii ei.

În urmă cu 12 ani, bătrâna a plecat din Fălcoiu şi acum stă la nepoata ei, Maria, la Borlova. Soţul acesteia, Afilon Ursulescu, ne-a spus: „Avem o bibliotecă mare, frumoasă, bine pusă la punct. Toată a citit-o de când stă la noi. Citește Biblia fără ochelari…”.

Zoia Popa a mâncat sănătos întotdeauna şi a fost mereu sănătoasă. Oricât de greu de crezut ar părea, a trecut pragul unui spital abia după ce a împlinit 85 de ani. A căzut în biserică și şi-a rupt femurul, iar de atunci are tijă metalică în picior. Dar asta n-o va împiedica, cu siguranță, să se ridice ca să-și întâmpine oaspeții care-i vor călca pragul de ziua ei.

Cosmin VLAD