Creştinii ortodocşi pe rit nou sărbătoresc astăzi, 6 ianuarie, Botezul Domnului sau Boboteaza, iar duminică, 7 ianuarie, prăznuiesc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, care marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă. Pentru cei de rit vechi, însă, ianuarie este luna în care se dă startul petrecerilor.

Conform tradiţiei, pe 6 ianuarie, credincioşii ortodocşi merg la biserică pentru a lua agheasmă. În satele şi oraşele de lângă apă există obiceiul ca tinerii să se întrec care să aducă primul la mal crucea aruncată de preot. Tradiţia populară spune că acela care se aruncă în apă, în această zi, va fi ferit de toate bolile. În popor se spune că în această zi nu trebuie să faci treabă, să speli rufe, să te cerți cu cineva sau să dai ceva cu împrumut.

Imediat după Bobotează, creștin ortodocșii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan, numit şi “Înaintemergătorul”, pentru că a anunţat venirea lui Hristos. Sărbătoarea Sfântului Ioan este ultima din şirul sărbătorilor de iarnă. Tradiția spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului. Tot conform credinţelor populare, după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și vremea începe să se încălzească.

Aproape două milioane de români, în mare parte bărbaţi, îşi sărbătoresc onomastica cu ocazia Sfântului Ioan Botezătorul, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Pe de altă parte, credincioșii ortodocși de rit vechi sărbătoresc mâine Crăciunul. Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Christos este stabilită pe data de 7 ianuarie. În ajunul Crăciunului, conform obiceiului, copiii și tinerii îmbrăcați în costume tradiționale, având colaci legați cu stergare înflorate, colindă pe la casele rudelor și prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Nașterii Pruncului Sfânt.

Sârbii din Banat, pe lângă bucatele speciale pe care le pregătesc cu acest prilej, aprind la miezul nopții de ajun banjakul (o creangă de stejar), pentru că arzând, aceasta aduce în viața lor bunăstare, fericire și noroc. Până la miezul nopții se mănâncă doar mâncăruri de post iar sub fețele de masă se pun, conform tradiției, bani și fân, acestea urmând să fie scoase doar la Bobotează, sărbătorită conform calendarului pe rit vechi pe data de 19 ianuarie.

foto: a1.ro

Diana RADU

Angajaţii Serviciului Public de Întreţinere şi Reabilitare Caransebeş se ocupă zilele acestea de pregătirea oraşului pentru Sărbători. Înacestsens, în Centrul civic au fost aduse căsuţele din lemn pentru Târgul de Crăciun, iar pe principale artere ale municipiului au fost montate instalaţii decorative de iluminat. Lucrările vor continua, astfel încât în data de 1 Decembrie, de Ziua Naţională a României, instalaţiile luminoase să fie conectate la sursa de enegie electrică.

Cosmin VLAD

Crăciunul este o sărbătoare larg răspândită în întreaga lume și, cu toată această notorietate, în fiecare țară există anumite tradiții, care mai de care mai neobișnuite sau chiar bizare.

În Africa de Sud, de exemplu, delicatesa locala nu este pentru persoane cu stomacul sensibil, mai ales dacă nu ești crescut acolo. Tradiția culinară de Crăciun este reprezentată de omizi prăjite bine.

S-ar părea că ziua de Crăciun nu este prea așteptată nici de copiii din Austria. Dacă la noi Moșul mai aduce câte o nuielușă, lăsând la latitudinea părinților ce să facă apoi cu ea, în această țară vestică există Krampus, un monstruleț care îi bate cu nuielușa pe cei mai neastâmpărați.

În Catalonia există un personaj scârbos, inserat în scenetele lor. Este vorba despre Caganer, un personaj ce este înfățișat în momentele sale mai personale, adică la toaletă. Există chiar și un fel de scăunel folosit de acesta, care este bătut cu bețe în Ajun, în timp ce arde în mijlocul focului.

În Norvegia toate măturile sunt ascunse în Ajun, de frica vrăjitoarelor, care le-ar putea fura. Prin urmare, nu mături, nu faci curățenie de Ajun. Toată treaba trebuie făcuta până atunci.

De asemenea, grație unei reclame din 1974, mulți japonezi mănâncă la celebrul restaurant american, KFC, în Ajun. Nimeni nu știe de ce, însă a devenit deja o tradiție.

În Venezuela, oamenii merg în grup la masa de Crăciun, dar pe role. Este o tradiție ce aparține mai mult locuitorilor din Caracas.

În Groenlanda tradițiile bizare țin de mâncare. Există o rețetă specială pentru Crăciun, ,,Mattak’’, anume piele crudă de balenă unsă cu untură și consumată ca atare.

În Germania există o tradiție oarecum ciudată, dar mai puțin invazivă. În pomul de Crăciun se ascunde un castravecior murat și copilul care îl găsește primul, va primi un mic dar.

În Noua Zeelanda, în locul împodobirii unui conifer, se preferă împodobirea unui arbust local, pohutukawa. Acesta face niște flori roșii și mari, așa că localnicilor le va fi ușor să mai adauge câteva ornamente, natura făcând mai toată treaba.

În Cehia, tinerele nemăritate stau în fața unei uși și aruncă peste umar un pantof. Dacă acesta va fi în direcția ușii casei, către exterior, se vor mărita în acel an.

În Estonia, de Crăciun, familia merge împreună la saună.

În Marea Britanie, tradiția cere ca toți membrii familiei să amestece, pe rând, in budinca de Crăciun, pănă să se coacă, și să își pună o dorință.

În Italia, copiii îl așteaptă cu mare bucurie pe Befana, mai mult decât pe Moș Crăciun. Acesta este un spiriduș bun, care le aduce dulciuri și jucării pe 5 ianuarie.

În Guatemala, toate gospodăriile se mătură de Crăciun, apoi fiecare cartier face o grămadă mare de gunoi, în vârful căreia trebuie să stea un drăcușor, și îi dau foc.

Alexandra JURCA