Natalitatea scăzută este considerată în prezent una din cauzele care au dus la depopularea județului Caraș-Severin. Aceasta nu este însă o problemă apărută recent, autoritățile din zonă semnalând situații similare încă de acum 80 de ani.

Conform unui raport al Serviciului Sanitar Caraș din anul 1935, județul se confrunta în acele vremuri cu 3 probleme majore: natalitatea extrem de redusă, mortalitatea infantilă excesiv de ridicată și tuberculoza, un flagel specific de altfel în acele zile întregului Banat.

„Știm că tuberculoza nu se poate combate cu teorii sterpe ci numai cu realizări imediate. Dl ministru (n.r. dr. I Costinescu) a luat măsuri și a destinat personal locul în apropierea fostei stațiuni climaterice Marila, unde are să se înceapă cât de curând zidirea unui sanatoriu de tuberculoși, chemat să cuprindă și să adăpostească pe toți contagioșii din această categorie din toate cele trei județe ale Banatului. Iată gestul care trebuia făcut de mult, iată începutul realizării unuia dintre cele mai mari deziderate ale Banatului, iată singura soluție pentru combaterea acestui flagel de pe urmă căruia ne-au rămas și ne rămân pustii străzile celor mai frumoase sate din Valea Carașului”, se menționa în respectivul raport.

Autoritățile cărășene din aceea perioadă au făcut o analiză și cu privire la natalitatea redusă și cu privire la mentalitatea cărășenilor cu privire la acest subiect. Din respectiva analiză a rezultat că în mediul industrial se nășteau mai mulți copii decât la sat, în ciuda faptului că muncitorii aveau posibilități financiare reduse.

„Contra acestei mentalități nu poți lupta cu teorii, fraze și conferințe, ci numai cu înfăptuiri capabile să asigure existența unui surplus de populație. Când va vedea țăranul din Valea Carașului că copilul lui poate fi angajat și la o altă muncă afară de cea de la minele de cărbuni sau de fier din Anina sau Reșița, asigurându-i-se o pâine zilnică și un trai omenos, își va spori familia. Până atunci însă, sfaturile, predicile și învățăturile noastre ale medicilor, preoților și învățătorilor vor suna ca toaca la urechea surdului”, se menționa în raportul Serviciului Sanitar Caraș.

Datele au fost prezentate de către directorul Direcției Județene a Arhivelor Naționale, Laurențiu Ovidiu Roșu, în cadrul unei ședințe derulate recent la Prefectura Caraș-Severin.

foto: cooperativag.ro

 Karina TINCUL

Sistemul sanitar din Oravița face pași mărunți spre mai bine, explică autoritățile orăvițene. Dacă spitalul din oraș dispune de condiții decente în care pacienții pot fi tratați ca în orice altă unitate sanitară din orașele mari, sanatoriul Marila nu se bucură de aceeași soartă.

În unitatea medicală se tratează peste 100 de pacienți care suferă de TBC, dar condițiile în care bolnavii sunt nevoiți să stea sunt dezolante.

Cea mai mare problemă o constituie acoperișul, care are nevoie de o reabilitare urgentă pentru ca sanatoriul să nu-și închidă porțile. Deteriorat în ultimul hal, acoperișul nu mai ferește pe pacienți nici măcar de ploaia de afară, care curge cu găleata în săli de mese și saloane.

Situația a fost semnalată și la Ministerul Sănătății de mai bine de doi ani, și la Consiliul Județean și Prefectură, dar se pare că nimeni nu a găsit până acum o soluție.

Bani pentru o reabilitare completă nu s-au găsit nici în zi de azi. Cu toate acestea, primarul Dumitru Ursu susține că va căuta soluții pentru ca acoperișul să fie refăcut cât mai repede. De asemenea, se are în plan și o reamenajare interioară în cadrul sanatoriului pentru a concentra activitatea pe o suprafață mai restrânsă din clădire care poate fi modernizată momentan.

„Anul trecut s-au mai achitat 14 miliarde pentru spital, acum doi ani 24 de miliarde. Sunt cheltuieli foarte mari pentru că la spital medicamentele se dau gratuit. Am avut o discuție cu domnul Fara și i-am cerut explicații pentru banii cheltuiți acolo și dânsul mi-a argumentat toți banii. Încercăm să punem la punct și acoperișul de la Marila, acolo s-a degradat în timp toată construcția. În timp, clădirea nu s-a bucurat de un management potrivit. Cum aparține de Ministerul Sănătății, nu s-au dat bani, vrem să conservăm ce există și să reamenajăm puțin spațiile din interior”, explică primarul Ursu.

Edilul a mai adăugat și că Marila a ajuns în starea deplorabilă în care se află acum din cauza unui management defectuos. Acesta susține că pentru dezastrul de la sanatoriul TBC pot fi acuzate mai multe generații de administratori.

 Alexandra JURCA