2020 a fost anul luptei cu COVID-19, dar 2020 a fost pentru România și anul în care s-au pierdut mult mai multe vieţi din cauza cancerului decât în anii precedenți.

Pandemia a întârziat accesul la îngrijiri pentru pacienții cu cancer, fapt ce a fost cu siguranță una dintre cauzele numărului mai mare de decese.

Ministerul Sănătății a lansat în 3 februarie Noul Plan european de combatere a cancerului, care include o abordare completă, de la prevenţie până la calitatea vieţii pacientului cu cancer. Este structurat pe patru zone cheie de acţiune: prevenţie, detecţie precoce, diagnostic/tratament și îmbunătăţirea calităţii vieţii.

În Uniunea Europeană aproximativ 40% dintre formele de cancer sunt prevenibile. De exemplu, 27% dintre toate formele de cancer sunt cauzate direct de consumul de tutun. Prin reducerea la minimum a acestui consum, 9 din 10 cazuri de cancer pulmonar ar putea fi prevenite.

Specialiștii susțin că prevenția este cea mai eficientă strategie pe termen lung de control al cancerului. Planul de Prevenție va adresa factorii de risc cheie – consum de tutun, alcool, obezitatea și lipsa activității fizice, expunerea la poluare, substanțe carcinogene și iradiere, agenți infecțioși, cu o abordare reală de sănătate în toate politicile și implicând toate structurile guvernamentale.

„Echipa Ministerului Sănătății are în lucru încă de la debutul mandatului structurarea principiilor și obiectivelor pentru noua Strategie Națională de Sănătate 2021-2027, alături de cadrul general al primului Plan de Acțiune în Domeniul Prevenției și Promovării Sănătății. În perioada imediat următoare, viziunea Ministerului Sănătății reflectată în Strategia Națională de Sănătate 2021-2027 va fi făcută publică, iar planul de acțiune pentru prevenție va fi lansat în consultare publică pentru a beneficia de implicarea tuturor experților de la nivelul societății civile, academice, medicale”, a declarat ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

În lipsa unor măsuri concludente, se estimează că, până în 2035, numărul cazurilor de cancer va crește cu aproape 25 %, acesta devenind principala cauză de deces în UE. În plus, pandemia de COVID-19 a afectat grav activitățile de îngrijire în domeniul cancerului, perturbând tratamentele, întârziind stabilirea diagnosticului și vaccinarea și afectând accesul la medicamente.

Cancerul este responsabil pentru aproximativ 10 milioane de decese în 2020 la nivel mondial, anunță Agenţia Internaţională pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC).

Estimarea, care se bazează pe date din 185 de ţări asupra a 36 de tipuri de cancer, aduce numărul de decese cauzate în 2020 de această afecţiune la 9,95 milioane, atât bărbaţi, cât şi femei, de orice vârstă.

Cele mai multe decese provocate de cancer sunt în Asia (58,3%), urmată de Europa (19,6%) și de America Latină şi Caraibe (7,2%).

De asemenea, unul din 8 bărbaţi şi una din 11 femei mor din cauza acestei boli.

În cazul ambelor sexe şi la orice vârstă, cancerul care conduce numărul deceselor este cel pulmonar (18%), urmat de cel colorectal (9,4%), hepatic (8,3%), de stomac (7,7%) şi de sân (6,9%).

În rândul bărbaţilor, cele trei tipuri de cancer cele mai letale sunt cel pulmonar (21,5%), hepatic (10,4%) şi colorectal (9,3%), în timp ce la femei acest podium este ocupat de cancerul de sân (15,5%), pulmonar (13,7%) şi colorectal (9,5%).

Potrivit raportului, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la nivel mondial, depăşind cancerul pulmonar. Cele aproximativ 2,3 milioane de cazuri noi indică faptul că unul din opt cazuri de cancer diagnosticate în 2020 este cancer mamar.

Printre factorii de risc identificaţi se numără amânarea sarcinii, mai puţini copii, niveluri mai ridicate de grăsime corporală şi lipsa activităţii fizice.

 

Lorena POENARU