România deține în Munții Carpați unele dintre ultimele zone de sălbăticie din Europa. Acestea se întind pe suprafețe mai mari decât cele acoperite de parcurile naționale sau naturale, motiv pentru care WWF solicită autorităților naționale de mediu să le includă sub protecție legală, desemnând zonele de sălbăticie ca noi arii naturale protejate. În plus, legăturile dintre aceste zone, denumite „coridoare ecologice”, ar trebui și ele incluse în legislație și desemnate ca atare, pentru a asigura condiții optime de deplasare pentru speciile protejate precum ursul, lupul sau râsul, și supraviețuirea lor pe termen lung, susțin reprezentanții organizației de mediu.

Sud-Vestul Carpaților reprezintă unul din puţinele locuri din Europa în care oamenii se mai pot bucura de locuri cu adevărat sălbatice, de areale întinse neafectate de activitatea umană. Caracteristicile naturale de aici  oferă condiţii atât pentru păduri temperate, cât și pentru pajiști alpine extinse; o mare parte din fondul forestier din acest areal este acoperită de păduri virgine și cvasi-virgine. Zona găzduiește populaţii viabile de specii protejate emblematice de carnivore mari, precum ursul, lupul sau râsul, care joacă un rol important în menținerea unor ecosisteme sănătoase.

Rezultatele proiectului de analiză peisagistică și de cartare a zonelor de sălbăticie din sud-vestul Carpaților, finanțat prin Programul de Cooperare Elvețian-Român, arată că principalul nucleu de sălbăticie, din punct de vedere al suprafeței, se regăsește în grupul Munților Țarcu–Godeanu–Cernei, la intersecția Parcurilor Naționale Retezat și Domogled – Valea Cernei cu situl Natura 2000 Munții Țarcu. Un al doilea nucleu de sălbăticie se află în centrul Masivului Retezat, în cadrul Parcului Național Retezat, iar cel de-al treilea nucleu, de dimensiuni mai mici, se află în partea de nord a Munților Țarcu. Toate cele trei nuclee sunt conectate între ele prin „zone-tampon”, areale care prezintă aceleași caracteristici din punct de vedere al naturaleții și al proceselor naturale, rezultând astfel o vastă zonă de sălbăticie.

O a doua zonă de sălbăticie, cu nuclee reprezentate de cele mai sălbatice areale din parcurile naționale Semenic – Cheile Carașului și Cheile Nerei – Beușnița, a rezultat dintr-o analiză a managementului actual al ariilor protejate din Banatul Montan.

„Conceptul de sălbăticie este unul nou pentru România și, în același timp, vine la pachet cu multe provocări. O provocare majoră este aceea de a schimba percepția negativă față de termenul „sălbăticie“, de a demonstra că sălbăticia nu înseamnă stagnare pentru comunitățile locale, ci, din contră, contribuie pozitiv la calitatea vieții, în pofida limitărilor și restricțiilor pe care le poate impune managementul unor astfel de zone”, se arată într-un comunicat de presă al WWF.

foto: http://turnul.blogspot.ro

Diana RADU

Organizația internațională de mediu WWF a finalizat evenimentul „Academia pentru natura sălbatică”, un pas important în cadrul proiectului de educație „Tineri activi pentru protejarea naturii sălbatice din Carpaţi” care completează eforturile de conservare a zonelor de sălbăticie din Carpaţii de Sud-Vest.

Proiectul se derulează în parteneriat cu cinci licee din Reșița, Anina, Orșova, Băile Herculane și Lupeni, localități situate în vecinătatea celor cinci parcuri naționale și naturale cheie din regiune. Prin acest proiect WWF creează un cadru în care elevii şi profesorii lucrează împreună pentru a crea o reţea de cetățeni activi pentru protejarea zonelor sălbatice.

„Academia pentru natura sălbatică” a avut loc la Băile Herculane în perioada 7 – 11 Octombrie și a reunit 15 elevi și 10 profesori care au lucrat cot la cot, au învățat împreună și au planificat următorii pași pentru deschiderea în cele cinci licee a unui „Club pentru protejarea naturii sălbatice”.

Pe parcursul celor cinci zile de formare aceștia au înțeles conceptele legate de sălbăticie și au devenit mai conștienți de bogățiile naturale ale zonei prin contactul direct cu echipa WWF și cu reprezentanți ai ariilor protejate, dar și printr-o ieșire pe teren în Parcul Național Domogled-Valea Cernei.

De asemenea, participanții la Academie au înțeles ce presupune rolul lor de organizatori și facilitatori ai întâlnirilor din cadrul cluburilor pe care urmează să le organizeze împreună cu colegii, au cunoscut și exersat tehnicile care se află în spatele unei activități de învățare prin experiență și au conștientizat importanța unei strategii de comunicare adecvate.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157659631161339″]

„Academia a reprezentat un context nou de învăţare experenţială pentru echipele de tineri şi profesori care au intrat în rolul de facilitatori ai activităţilor pe care urmează să le organizeze în cadrul cluburilor dedicate naturii sălbatice. Pentru susţinerea echipelor următorul pas îl reprezintă dezvoltarea unui Ghid despre conceptul de sălbăticie şi a unui curriculum, împreună cu Fundaţia Noi Orizonturi, care vor fi oferite gratuit ca auxiliar didactic și sprijin în organizarea de activităţi în cadrul cluburilor. Planificăm cu entuziasm în perioada următoare deschiderea oficială a celor cinci cluburi și lansarea Ghidului”, a declarat Irina Lapoviţă, manager proiect Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă, WWF România.

Cluburile vor fi susţinute de către echipa WWF România prin resurse şi mini grant-uri pentru implementarea proiectelor propuse de elevi. În plus, cei mai activi membri ai cluburilor vor merge într-o „Expediţie în natura sălbatică”, organizată pentru fiecare liceu în vara anului 2016. Pentru a transmite mai departe modelul, cadrele didactice înscrise în proiect vor prezenta activitățile realizate în cadrul cluburilor profesorilor și reprezentanților ariilor protejate într-o sesiune de formare care va avea loc în anul 2016.

Proiectul „Tineri activi pentru protejarea naturii sălbatice din Carpaţi” se concentrează pe cele cinci arii protejate din zona de vest și urmăreşte misiunea organizației de a implica comunitățile locale în procesul de conservare a acestei bogății naturale. Pentru că educaţia joacă un rol cheie în procesul de conservare, WWF România îşi propune să lucreze împreună cu elevii și cadrele didactice din regiune în acest demers.

Liceele care lucrează împreună cu WWF România și care vor deschide Cluburi pentru protejarea naturii sălbatice sunt: Colegiul Naţional „Traian Lalescu” Reşiţa din Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului, Liceul „Mathias Hammer” Anina, din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, Liceul „Hercules” Băile Herculane, în Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Liceul „Traian Lalescu” Orşova din Parcul Natural Porţile de Fier și Liceul „Mircea Eliade” Lupeni din Parcul Naţional Retezat,

Proiectul este implementat împreună cu WWF Elveția, WWF Austria și cu sprijinul financiar al DBU – Fundația Federală Germană pentru Mediu.

Alexandra JURCA

Organizația internațională de mediu WWF (World Wide Fund for Nature) crește eforturile de conservare a zonelor de sălbăticie din Carpaţii de Sud-Vest, prin lansarea unui nou proiect de educație.

Astfel, liceenii din Caraș-Severin se vor implica activ în protejarea zonelor sălbatice de pe raza județului, prin cel mai recent proiect denumir „Tineri activi pentru protejarea naturii sălbatice din Carpaţi”. Acesta se derulează în parteneriat cu cinci licee din Reșița, Anina, Orșova, Băile Herculane și Lupeni, fiecare localitate fiind situată în vecinătatea celor cinci parcuri naționale și naturale cheie din regiune. Cel puțin 200 de tineri și 10 profesori vor lucra împreună ca o reţea de cetățeni activi implicați în protejarea zonelor sălbatice.

„Pe 300.000 de hectare, în sud-vestul României, se află una din cele mai mari bogății ale Europei: cea mai întinsă zonă de sălbăticie. Sălbăticia înseamnă armonie şi echilibru. O zonă sălbatică e aceea în care procesele naturale se desfăşoară firesc: nici viaţa speciilor, nici peisajul nu sunt modificate substanţial de către oameni. Pentru a avea zone sălbatice funcționale și armonizate cu interesele comunităților locale, WWF România lucrează împreună cu parteneri din România şi din afara ţării la dezvoltarea managementului zonelor de sălbăticie pe teritoriul a cinci parcuri naționale și naturale din sud-vestul țării: Parcul Național Semenic-Cheile Carașului, Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, Parcul Natural Porțile de Fier, Parcul Național Domogled-Valea Cernei și Parcul Național Retezat”, explică reprezentanții WWF.

Proiectul „Tineri activi pentru protejarea naturii sălbatice din Carpaţi” se concentrează pe aceste cinci arii protejate și urmăreşte misiunea organizației de a implica comunitățile locale în procesul de conservare a acestei bogății naturale. Pentru că educaţia joacă un rol cheie în procesul de conservare, WWR România îşi propune să lucreze împreună cu elevii și cadrele didactice din regiune în acest demers.

„Din experiența WWF în domeniul educației, tinerii devin responsabili și proactivi în ceea ce privește natura atunci când li se oferă ocazia și păstrează această atitudine pe termen lung. În plus, acești elevi de liceu sunt adulții de peste câțiva ani și cei care pot lua decizii în comunitățile lor. Ne-am propus să facilităm accesul la informaţii şi să creăm contexte de învăţare prin care elevii din aceste zone să observe ce beneficii le poate oferi natura sălbatică pe care o au în jur şi să se dezvolte ca lideri şi cetăţeni activi pentru protejarea acesteia”, a declarat Irina Lapoviţă, WWF-România, managerul proiectului.

Principalele activităţi ale proiectului includ: dezvoltarea unui „Manual despre natura sălbatică”, oferit gratuit liceelor ca auxiliar didactic și sprijin în organizarea de activităţi cu elevii, organizarea unor tabere de aventură în natură și desfășurarea, în luna octombrie a acestui an, a evenimentului „Academia pentru natura sălbatică”, o sesiune de formare pentru elevi și profesori pe tema naturii sălbatice și a cetățeniei active.

Toate aceste activităţi susțin deschiderea un club pentru protejarea naturii sălbatice în fiecare liceu în cadrul căruia elevii şi cadrele didactice să poată desfăşura activităţi şi implementa proiecte. Cluburile vor fi susţinute de către echipa WWF România prin resurse şi mini grant-uri pentru implementarea proiectelor propuse de elevi. În plus, cei mai activi membri ai cluburilor vor merge într-o „Expediţie în natura sălbatică”, organizată pentru fiecare liceu.

Pentru a transmite mai departe modelul, cadrele didactice înscrise în proiect vor prezenta activitățile realizate în cadrul cluburilor profesorilor și reprezentanților ariilor protejate printr-o sesiune de formare care va avea loc in anul 2016.

Proiectul este implementat împreună cu WWF Elveția și cu sprijinul financiar al DBU – Fundația Federală Germană pentru Mediu. Va fi implementat pe durata a doi ani (decembrie 2014 – decembrie 2016) şi are un buget total de 160.910 €.

Alexandra JURCA