Incidentul care a avut loc la Unitatea de Primiri Urgențe de la  Spitalul Județean din Reșița, în care trei angajați au gonit de pe holurile spitalului un bărbat cu o mătură, a dus la sancționarea vinovaților. Intens mediatizat, episodul care a mai adus o bilă neagră celei mai mari unități spitalicești din județ, a întrunit Comisia de Disciplină care a propus sancționarea a doi dintre cei trei angajați, cu câte 10% din salariu.

„Cred că va fi un mesaj foarte bun pentru toate categoriile de personal, în sensul în care trebuie să respectăm pacientul și trebuie să respectăm regulamentele și procedurile interne. În acest sens am prelucrat absolut tot personalul, l-am informat ce trebuie să facă din nou în aceste situații și eu sper ca aceste situații să nu se mai repete”, a declarat managerul spitalului, Waldemar Murgu.

La polul opus se află situația în care uneori personalul medical din spital este agresat de aparținători, fapt care a determinat conducerea spitalului să ia măsuri de prevenire a unor astfel de incidente.

„Personalul medical de multe ori este agresat, este jignit, este insultat și de multe ori suportă niște lucruri incredibile, de aceea mă gândesc foarte serios să găsim o soluție să mai angajăm suplimentar câțiva oameni de pază, adică să fie câte doi oameni pe schimb. Vom vede ce vom face, pentru că nu se poate, de exemplu, la UPU să vină 20 de aparținători să stea pe capul medicului care efectiv nu va putea să își desfășoare activitatea în aceste condiții”, a mai spus managerul Murgu.

Conducerea spitalului din Reșița afirmă că această Comisie de Disciplină care s-a ocupat și de cazul bărbatului agresat de angajați, se întrunește aproape săptămânal pentru a rezolva sesizările apărute.

„Pacienții, toată lumea trebuie să știe că noi dăm de îndată curs oricărei sesizări și sper că la un moment dat aceste sesizări să fie cât mai puține sau spre deloc, adică să înțeleagă toată lumea că trebuie să își facă treaba pentru că marea majoritate a angajaților își fac treaba foarte bine, nu întotdeauna în cele mai bune condiții”, a mai declarat managerul SJU Reșița, Waldemar Murgu.

Elena FRANȚ

Rectorul Universității „Eftimie Murgu”, Andrade Bichescu, infirmă acuzațiile conform cărora profesorii universitari nu și-au recuperat mai multe salarii, precizând că, în fapt, este vorba doar despre o diferență la un salariu, problemă care se încearcă în prezent să fie rezolvată.

Conform unor surse, ar exista profesori care afirmă că ar mai fi de recuperat un salariu, după ce în primele luni ale acestui an situația salariilor profesorilor de la UEM a fost sumbră, fiind vorba chiar de recuperarea mai multor salarii restante.

„Nu a fost vorba niciodată de mai multe salarii, ci o diferență la un salariu, un rest de plată. Referitor la acele diferențe, odată cu aprobaerea bugetului, care știm că a apărut destul de târziu anul acesta, s-au primit de la minister acei bani și au fost achitate acele drepturi către cadrele didactice, prin urmare, vorbim iarăși despre acuze care nu sunt valabile!”, declară rectorul UEMR, Andrade Bichescu.

La sfârșitul lunii februarie a acestui an, mai multe cadre didactice au ieșit în curtea Universității într-o grevă spontană, nenulțumiți de faptul că nu au fost plătiți iar banii primiți în tranșe au fost foarte puțini. După declarațiile unor cadre universitare, în luna ianuarie s-au primit 3.000 de lei și restul de plată abia după o lună, iar în februarie,plata pe ianuarie a însumat 1.000 de lei,  diferenţa fiind acordată pe parcurs. Greviștii au contestat atunci managementul rectorului Andrade Bichescu și al președintelui Senatului, Doina Frunzăverde.

În ședința de  Senat din 25 aprilie s-a hotărât chiar reducerea zilelor lucrătoare, de la 5 zile la 4 zile, ceea ce însemna și diminuarea salariilor.

„Începând cu 01. 05. 2019, în conformitate cu art. 52, alin. 3 din Legea 53 din 24 ianuarie 2003 – Codul muncii – actualizată, se va proceda la reducerea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, pentru întregul personal al UEMR, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei. Ziua în care nu se va desfăşura activitate de muncă va fi ziua de vineri a fiecărei săptămâni. Pentru personalul didactic auxiliar şi nedidactic, programul de lucru zilnic şi săptămânal va fi după cum urmează: luni-joi, 8-16; vineri: fără activitate. În situaţia în care ziua de vineri există activităţi didactice, acestea vor fi reprogramate în celelalte zile lucrătoare, astfel încât să nu fie afectată obligativitatea desfăşurării activităţii didactice frontale cu studenţii”, prevedea hotărârea.

Presa locală informa în luna mai că profesorii universitari şi personalul nedidactic aşteapta să primească diferenţa de bani pentru luna martie, lună în care remunerația a fost de doar 500 de lei.

Nemulțumirea s-a amplificat atubnci când, printr-o hotărâre a Senatului Universităţii din luna martie a acestui an, s-a aprobat utilizarea sumei de 376.000 de lei din excedentul bugetar aferent anului 2018, dar nu pentru salarii, ci pentru achitarea lucrărilor desfășurate la campusul universitar al UEMR,

Diana RADU

Peste 100 de asistenți, infirmieri și brancardieri au declanșat, încă de la ora 9:00 a acestei dimineți, o grevă spontană în curtea Spitalului Județean de Urgență din Reșița, urmare a modificărilor legislative care au vizat tăierile de sporuri din sănătate.

Aproape toate secțiile spitalelor de stat din România au pierdut între 20 și 50% din sporuri iar asistentele, infirmierele şi brancardierii pleacă acasă cu un venit diminuat cu până la 1.700 de lei, după cum ne-au demonstrat-o, cu fluturașii în mână, angajații din sectorul personalului auxiliar medical, fără de care sistemul ar fi pus într-un real pericol. Nu au avut explicații în fața camerelor de luat vederi nici reprezentanții sindicatului din sănătate – Sanitas, cei care spun că au făcut demersuri pentru a primi răspunsuri la nemulțumirile angajaților.

Furioşi, oamenii ameninţă cu continuarea protestelor și mâine dimineață, de la ora 10:00 dar și cu o posibilă grevă generală. La discuțiile cu protestatarii managerul spitalului a delegat-o pe Adina Miloș, purtător de cuvânt SJU Reșița, care a declarat: „În această dimineață, la ora 8:20, conducerea SJU a chemat la discuții liderii de sindicat, arătându-le cele 3 adrese înaintate de Spitalul Județean către Consiliului Județean. Spitalul Județean de Urgență Reșița trebuie să respecte legea și nu poate depăși nivelul de 30% al sporurilor acordate. Nu este rea voință, conducerea spitalului are tot interesul ca lucrurile să reintre în normalitate“  Legat de scăderea veniturilor asistenților, infirmierilor, brancardierilor, Adina Miloș consideră că ministrul Pintea este prost informată despre situația salarizărilor pe care o  din țară.

Angajații acuză situația grea pe care o au de înfruntat zi de zi la Spitalul Județean din Reșița!

Apăsarea și deznădejdea s-a citit pe multe din chipurile pe care le-am zărit astăziîn curtea Spitalului Județean de Urgență din Reșița. Despre lipsa de dotare de la Terapie Intensivă, acolo unde angajatele au ajuns să cumpere produse pentru curățenie de la supermarket-ul Lidl, la faptul că angajații din spitalul reșițean au ajuns să își facă RMN la Spitalul Municipal din Caransebeș, la zecile de pacienți de la secția Psihiatrie la care trebuie să le facă față un singur infirmier și până la angajații Secției de Medicină Legală care intră în contact cu cadavre în stare de putrefacție, toate sunt probleme reale care astăzi au ieșit la lumină. În marea lor majoritate, medicii au stat deoparte, privind din spatele jaluzelelor spitalului cum colegii lor își strigă disperați nemulțumirile.

„Numai noi știm cum ne descurcăm. Avem atâtea greutăți în secția noastră… Avem şi noi familie,copii, am așteptat un trai mai bun.Nimeni nu știe cum sunt nopţile noastre la Spitalul Județean! Vă spune eu sunt foarte grele, pacienții ne vin și de la Oravița și Caransebeș iar noi suntem puţini, de-abia facem față“, spune o asistentă.

„Să vedem cu cine mai lucrează medicii! La 1600 lei mai vine cineva să lucreze în Spitalul Județean să spele rahatul, să te cerți cu toți, să te bați, să fii amenințat cu cuțitul la gât? Eu sunt la secția de Psihiatrie și am spor de încordare psihică 0! E o bătaie de joc!“, afirmă un infirmier de la aceeași unitate spitalicească.

Singurul medic care a fost dispus să dialogheze cu presa a fost chirurgul Jaro Marșalic, cel care a declarat că situația se datorează unei legi care nu răspunde nevoilor oamenilor din sănătate, o lege care ar trebui amendată. Protestatarii au apreciat luarea de poziție a medicului Marșalic și au afirmat că fostul director medical al SJU Reșița i-a ascultat de fiecare dată și au primit întotdeauna răspuns la problemele enunțate de-a lungul timpului.

Ministrul Sănătății arată cu degetul spre managerii spitalelor din țară!

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat luni că i-a chemat la discuţii pe managerii spitalelor unde angajaţii au declanşat proteste din cauza diminuării sporurilor, ea afirmând că trebuie aplicată o lege, iar prin această lege au existat şi majorări importante ale salariilor medicilor.

După discuţiile purtate la Ministerul Finanţelor ministrul de resort, Sorina Pintea a afirmat: „Nu a fost o discuţie legată de salarii, am avut multe alte teme. Bugetul este foarte clar. Avem majorările salariale şi încadrarea în 30% sporuri, este rândul managerilor să fie manageri“.

Sorina Pintea a explicat că scăderile salariale au afectat aproximativ 10% din totalul personalului medical, iar în cazul celorlalţi angajaţi vorbim despre „majorări semnificative“. „Este o situaţie regretabilă, e inadmisibil să pierzi la salariu, dar asta se poate remedia. Bugetul ăsta este. Le-am spus asta şi managerilor, totul depinde de buna lor gestionare“, a explicat Pintea.

Ea i-a ameninţat pe directorii de spitale care nu îşi fac treaba cu ieşirea din sistem, dar nu a precizat cât timp va dura procesul de evaluare care a început. „Am început acest tip de evaluări. Vă daţi seama, sunt 180 de spitale în subordinea Ministerului Sănătăţii“.

Pintea afirmă că încearcă să găsească soluţii, dar consideră că mingea este acum în terenul managerilor de spital, care pot acorda sume compensatorii din veniturile proprii. În felul acesta însă, unităţile sanitare riscă să rămână fără bani de medicamente şi dezinfectanţi. Iar în ceea ce privește situația financiară a Spitalului Județean din Reșița, una dezastruoasă, cu datorii apreciate recent de managerul SJU, dr. Mihaela Bacer, la peste 8 milioane de lei (80 de miliarde lei vechi), este evident că aceasta nu prezumă posibilitatea acordării unor astfel de sume compensatorii.

Un asistent angajat la Terapie Intensivă câştiga până acum puţin peste 4.000 de lei. De luna aceasta pierde 700 de lei. În aceeaşi situaţie sunt şi angajaţii specializaţi în anatomo-patologie. Nu doar că nu le-a fost mărit salariul de bază, dar odată cu plafonarea sporurilor, lefurile lor sunt mult mai mici. În cazul unui asistent medical, o scădere cu 1700 de lei iar a unui operator calculator de la UPU pierderea salarială este de 1500 lei, acesta nebeneficiind de niciun spor salarial.

Protestele vor fi reluate mâine de marea parte a personalului auxiliar de la SJU Reșița, în curtea Spitalului Județean de Urgență.

Sergiu TABAN

Primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma, a anunțat într-o postare pe o rețea de socializare că salariile cadrelor didactice de la școlile din orașul de la malul Dunării vor fi virate la timp, chiar dacă bugetul pe anul 2017 nu a fost supus spre aprobarea Consiliului Local.

Întârzierea constituirii Guvernului României de la sfârșitul anului trecut a dus implicit și la întârzierea aprobării bugetului consolidat, aspect ce afectează și aprobarea bugetelor locale ale administrațiilor publice. Acest fapt nu a împiedicat administrația publică locală din orașul de pe Clisura Dunării să poată vira sumele necesare pentru plata cadrelor didactice de la instituțiile de învățământ din orașul Moldova Nouă.

Precizarea făcută de edilul șef al administrației din Moldova Nouă vine în contextul în care, anul trecut, bugetul a fost respins în câteva rânduri, edilul de la aceea vreme, Matei Lupu, dând vina pe consilierii liberali, inclusiv pentru neplata drepturilor salariale ale profesorilor. Primarul Torma explică faptul că anul trecut discuția despre buget a fost politizată excesiv și fără un suport real în acest joc politic fiind implicate și cadrele didactice.

„Vreau să le aduc aminte cadrelor didactice că acum doi, trei ani erau amenințate că nu își vor primi salariile din cauza neaprobării bugetului, uite că se pot acorda salariile și fără a avea buget, pentru că poți face anumite plăți, inclusiv drepturile bănești ale cadrelor didactice și a celor din administrația publică locală. Aceste amenințări au fost o formă de presiune pusă pe cei care nu voiau să aprobe atunci un buget prost construit. Iată că și fără buget cadrele didactice și funcționarii din administrație își vor primi drepturile salariale chiar și fără să avem un buget aprobat pentru anul 2017”, mai spune edilul șef al orașului de pe Clisura Dunării, Adrian Torma.

John Gavrilescu

Cu toate că poziția sa pe funcția de președinte al Consiliului Județean este destul de șubredă, aflându-se încă sub control judiciar după ce a fost trimis în judecată pentru folosire a influenței în vederea obținerii unui folos necuvenit, Sorin Frunzăverde se află în topul celor mai bogați președinți de consilii județene din zona de vest.

Potrivit declarațiilor de avere, președinții Consiliilor Județene din Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș sau Arad se întrec în zeci de mii de lei pe an. Cu toate că nu se lăfăie tocmai în sume colosale de pe spatele funcției ocupate în fruntea conducerii județelor, fiecare dintre cei vizați are în spate câte o afacere personală care le crește considerabil veniturile.

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde, ocupă locul doi pe lista celor mai bogați președinți de CJ din Regiunea de Vest. Cu o sumă de 55.398 de lei declarată pe anul 2014, lui Sorin Frunzăverde i-a crescut considerabil salariul primit pentru funcția de conducere, față de anul 2012, atunci când câștiga 42.939 de lei pe an.

Pe lângă salariul primit de Sorin Frunzăverde, în declarația sa de avere sunt amintite și veniturile soției sale, Doina Frunzăverde care cumulate, sunt considerabil mai mari. Aceasta a câștigat anul trecut 107.962 lei salariu la funcția de rector al universității reșițene, la care se mai adaugă 100.000 de lei din proiecte și aproape 1.500 de euro pentru statutul de membru în comisia de evaluare a FIBAA.

Cap de listă în ceea ce privește cele mai mari salarii este Titu Bojin, președintele Consiliului Județean Timiș care are trecută în declarația sa de avere suma de 55.669 lei pe anul 2014 și 66.276 lei pe anul 2013.

În ceea ce privește județul Hunedoara, salariul declarat pe anul trecut al actualului președinte, David Adrian Nicolae nu poate fi luat în calcul. Și asta pentru că acesta ocupă funcția de președinte al Consiliului Județean de doar o lună. Salariul său va fi, însă, considerabil mai mare pe funcția actuală, decât pe funcțiile ocupate până acum.

De exemplu, dacă anul trecut câștiga 13.673 de lei la Universitatea Petroșani și peste 16.000 de lei de pe o funcție secundară în Consiliul Județean, pe anul acesta valoarea salariului va depăși, cu siguranță, suma de 50.000 de lei, lucru confirmat de salariul fostului președinte de CJ Hunedoara, Ioan Moloț care a câștigat anul trecut 55.404 lei.

Același salariu l-a avut pe anul trecut și președintele Consiliului Județean Arad, Nicolae Petru Ioțcu care a căștigat în 2014 tot 55.404 lei.

Alexandra JURCA