În urma unei analize realizate de Federația Solidaritatea Sanitară din România s-a constatat că 25% din totalul cetățenilor infectați cu noul coronavirus sunt salariați din sănătate, ceea ce arată că cei din sănătate sunt de 20 de ori mai predispuși la infectare decât oamenii de rând.

Până ieri, 1087 de salariați din sănătate erau confirmați pozitiv, adică un sfert din totalul românilor infectați.

„Procentul salariaților din sănătate infectați (din total salariați) este de 0,543%, adică aproape 20 de ori (19,68) mai mare decât cel al populației generale (0,02%). Ritmul în care a crescut zilnic, în medie, numărul salariaților din sănătate infectați SARS-CoV-2 în ultimele 9 zile a săptămână a fost de 22,46%”, arată știri pe surse.ro.

După analiza Federației, dacă acest ritm de creștere zilnică al numărului de salariați din sănătate infectații se menține, atunci în 27 de zile ar fi pozitivi toți salariații din sănătate. Această evoluție se datorează în mare parte lipsei echipamentelor individuale de protecție din perioada anterioară.

„Aceasta este o predicție care dorim să nu se împlinească. Din perspectiva interesului public, vestea proastă este că din momentul publicării (06.04.2020[3]) modelul s-a dovedit corect, într-o marjă foarte mică de variație. O veste și mai proastă este faptul că acest model împlinește o predicție anterioară, publicată în urmă cu două săptămâni (25 martie 2020), în care indicam riscul unei scăderi semnificative a resurselor umane din sănătate, arătând și cauzele care generează aceste consecințe. Deoarece puține dintre cauzele amintite în acel studiu au fost eliminate, ne putem aștepta la o înrăutățire a situației”, informează Mediafax.

Diferența privind infectarea mai mare în cazul personalului din sănătate se datorează, spun sindicaliștii, impactului diferit al testării, personalului din sănătate fiind testat într-un procent mai mare, chiar dacă insuficient de mare.

„Este ipoteza cu probabilitatea cea mai mare. În funcție de puterea ei explicativă situația ar putea fi diferită în realitate și în rândul populației. Cu alte cuvinte, testarea într-un procent mai mare a salariaților din sănătate ar putea fi un indicator mai adecvat a ceea ce se întâmplă la nivelul întregii populații. Diferențele sunt determinate de factori de amplificare specifici sistemului (concentrarea pacienților infectați în unități sanitare, ponderea mare a pacienților care sunt purtători asimptomatici, transmitere intra-profesională)”, se explică în analiza făcută și citată de Știri pe surse.

Conform sursei citate, din cauza multiplelor căi de contaminare a salariaților din sănătate nu va putea fi vorba de o întrerupere bruscă a lanțului transmiterii în perioada imunitară, eficiența izolării și imunizarea unei părți a salariaților nu este una ridicată și în continuare 80% din personalul existent în unitățile sanitare riscă să fie infectat.

Elena FRANȚ

ITM Caraș-Severin a efectuat anul acesta o serie de controale pentru a depista munca la negru, la firmele din județ.

Munca la negru se întâlnește în mod frecvent în construcții, prestări de servicii, comerțul organizat și neorganizat, stradal, în piețe, târguri, dar și în sectoare greu accesibile cum sunt agricultura și exploatările forestiere.

În primele 9 luni ale anului 2019, au fost efectuate un număr de 1006 controale care au vizat depistarea muncii nedeclarate, față de 968 controale efectuate în aceeași perioadă a anului 2018 fiind depistat același număr de angajatori care practică munca nedeclarată, respectiv 25 angajatori, la care au fost identificate un număr de 50 persoane fără forme legale de angajare, din care 17 femei.

Au curs și sancțiunile care au fost în Caraș-Severin în număr de 25 sancţiuni contravenţionale, din care  23 reprezintă amenzi în valoare totală de 660.000 lei, iar 2 reprezintă avertismente scrise.

29 de angajați au fost descoperinți prestând activitate fără a avea întocmit contractul individual de muncă și au fost sancționați contravențional.

Valoarea totală a amenzilor contravenţionale aplicate pentru practicarea muncii nedeclarate (660.000 lei) reprezintă 73.2 % din valoarea totală a amenzilor contravenţionale aplicate în domeniul relaţiilor de muncă (900.500 lei).

ITM Caraș-Severin precizează că primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariaţi în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial, se sancționează cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;

„În baza Protocolului de colaborare încheiat între Inspectoratul Teritorial de Muncă Caraş-Severin, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, Inspectoratul General pentru Imigrări-Biroul pentru Imigrări Caraș-Severin şi Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Caraş-Severin, atât în anul 2018 cât și pe parcursul primelor 9 luni ale anului 2019, la efectuarea controalelor, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Caraş-Severin au fost sprijiniţi de reprezentanţi ai acestor instituţii. De asemenea, au fost efectuate acțiuni de control la solicitarea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Caraş-Severin.

Cu toate că legislația națională prevede anumite pârghii de combatere și prevenire a acestui flagel, el nu va putea fi eliminat total decât prin intervenția fiecărui cetățean, și anume prin înțelegerea în mod individual care sunt avantajele și dezavantajele acestei munci, și dacă acesta va avea o atitudine mai responsabilă față de costul și legalizarea muncii pe care o desfășoară”, a declarat Marius Motoșan, inspector șef ITM Caraș-Severin.

foto: sgorj.ro

Elena FRANȚ

În prezent, în evidențele AJOFM Caraș-Severin sunt înregistrați un număr de 412 tineri cu vârsta sub 25 de ani, dintr-un total de 3.134 șomeri înregistrați în județul nostru. Din fericire pentru ei, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă are o ofertă personalizată și facilități care să-i motiveze să-și caute un loc de muncă.

Astfel, există o serie de servicii atractive prin care AJOFM speră să-i facă pe tineri să renunțe la șomaj.

• persoanelor cărora le-a încetat indemnizația de șomaj ca urmare a angajării pe o perioadă mai mare de 12 luni li se acordă de la data angajării până când erau îndreptățite să primească indemnizație de șomaj, 30% din cuantumul indemnizației de șomaj.
• prima de activare – în cuantum de 500 de lei, se acordă la cerere șomerilor înregistrați la AJOFM Caraș-Severin care nu beneficiază de indemnizație de șomaj, în situația în care se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 3 luni. La ora actuală 90 de persoane cu vârsta sub 25 de ani din județul nostru beneficiază de această primă.
• prima de încadrare – se acordă lunar, timp de 12 luni, șomerilor înregistrați la AJOFM Caraș-Severin care se încadrează, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanță mai mare de 15 km de localitatea în care își au domiciliul, cuantumul acesteia fiind de 0,5 lei/km, dar nu mai mult de 55 lei/zi, proporțional cu numărul de zile în care persoanele în cauză desfășoară efectiv activitatea la angajatorul la care se realizează încadrarea în muncă.
• prime acordate absolvenților – absolvenții înregistrați la AJOFM Caraș-Severin care se angajează pe o perioadă mai mare de 12 luni, cu normă întreagă, pot beneficia, la cerere, o singură dată pentru fiecare formă de învățământ absolvită, de o primă de încadrare egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării.
• prime acordate absolvenților indemnizați – absolvenții cărora le-a încetat plata indemnizației  de șomaj pentru angajare cu normă întreagă pe o perioadă mai mare de 12 luni pot beneficia, la cerere, o singură dată pentru fiecare formă de învățământ absolvită, de o sumă egală cu indemnizația de șomaj la care ar fi avut dreptul până la expirarea perioadei de acordare a acesteia dacă nu s-ar fi încadrat.

De asemenea, pentru a atrage tineri și din alte locuri ale țării, AJOFM asigură prime de instalare; 12.500 lei pentru persoanele înregistrate ca șomeri și care aleg să lucreze în altă localitate decât cea de domiciliu; 15.500 lei pentru persoanele care sunt însoțite de membrii familiei care își schimbă domiciliul; locuință de serviciu sau suportarea cheltuielilor pentru acei tineri care nu se încadrează la prima de instalare, sau prima de relocare pentru acei tineri care vin să lucreze în una dintre localitățile din județ de la mai mult de 50 de km de aceasta.

Și angajatorii au nenumărate facilitățile dacă angajează tineri sub 25 de ani. Printre acestea se numără:

• subvenționarea cheltuielilor cu forța de muncă pentru angajarea absolvenților, prin acordarea lunar, timp de 12 luni, respectiv 18 luni pentru absolvenții din rândul persoanelor cu handicap, a unei sume în cuantum de 900 de lei.
• subvenționarea cheltuielilor cu forța de muncă pentru angajarea șomerilor unici susținători ai familiilor monoparentale sau tineri NEET,s, prin acordarea lunar, timp de 12 luni, a unei sume în cuantum de 900 de lei.
• reducerea sumei reprezentând contribuția de 0,5% datorată bugetului asigurărilor pentru şomaj, începând de anul fiscal următor, pentru o perioadă de 6 luni, prin diminuarea sumei datorate lunar cu 0.5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou încadrat (din rândul şomerilor menţinuţi in activitate cel puţin 6 luni) din numarul mediu scriptic de personal.
• subvenţionarea angajatorilor de inserţie care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială, prin acordarea lunar, pentru fiecare persoană din această categorie, pe o perioada de maxim 3 ani, a unei sume egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor.
• subvenționarea angajatorilor care încadreaza elevi și studenți pe perioada vacanțelor, prin acordarea pe perioada vacanțelor (maxim 60 de zile lucrătoare/an calendaristic) a unui stimulent financiar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj.
• subvenționarea angajatorilor care încheie un contract de ucenicie la locul de muncă, prin acordarea lunar, pe perioada derulării contractului a unei sume de 1.125 lei.
• subvenționarea angajatorilor care încadrează absolvenți de învățământ superior pe perioada efectuarii stagiului de practică, prin acordarea lunar, la cerere,  a unei sume in cuantum de 1350 lei.

Toate acestea au dus la încadrarea în muncă în primele 10 luni ale acestui an a unui număr de 771 tineri cu vârsta sub 25 de ani, din totalul de 3.565 de șomeri încadrați în aceeași perioadă.

Diana RADU

Datele statistice ale Inspectoratului Teritorial de Muncă Caraş-Severin scot la lumină o realitate alarmantă. Cei mai mulți dintre angajatorii cărășeni nu par să dea doi lei pe normele de siguranță impuse de lege.

Numai în luna decembrie 2015, ITM a efectuat 172 controale, din care 88 în domeniul relaţiilor de muncă şi 84 în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, aplicându-se în total amenzi contravenţionale în valoare de 136.000 lei.

În total, au fost identificate 22 de persoane care nu aveau încheiate contracte individuale de muncă la și care activau în domeniul tăierii şi rindeluirii lemnului, pază şi protecţie.

Angajatorii pentru care aceste persoane prestau servicii au fost sancţionaţi cu amendă totală în valoare de 60.000 lei, pentru unul dintre ei fiind întocmit chiar un denunţ penal pentru că a primit la lucru 16 persoane fără forme legale de angajare.

Mai mult, doar în luna decembrie, au fost comunicate către ITM nouă evenimente soldate cu șapte cazuri de incapacitate temporară de muncă şi două decese, iar după finalizarea cercetărilor se va stabili dacă sunt sau nu accidente de muncă.

Sancţiunile din domeniul relaţiilor de muncă, în valoare de 116.000 lei, au fost aplicate în principal pentru: primirea la muncă a persoanelor fără forme legale de angajare, sau nerespectarea termenelor legale privind completarea şi transmiterea datelor în Registrul electronic al salariaţilor.

Sancţiunile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în valoare de 20.000 lei, au fost aplicate pentru nerespectarea normelor legale referitoare la: obţinerea avizului inspectoratului pentru situaţii de urgenţă, evaluarea riscurilor şi revizuirea planului de prevenire şi protecţie, instruirea salariaţilor, sau acordarea echipamentului individual de protecţie.

„Pentru remedierea deficienţelor constatate în timpul controalelor, s-au dispus în total 270 de măsuri.Inspectoratul Teritorial de Muncă Caraş-Severin va continua acţiunile de control şi va urmări modul de îndeplinire a măsurilor dispuse în urma controalelor”, explică Eugenia Florica Mihăescu, inspector șef în cadrul ITM Caraș-Severin.

Alexandra JURCA

Salariaţii cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut în medie 2.099 de ore, cel mai mult în rândul ţărilor din UE, în timp ce liber-profesioniştii români, cu 2.024 de ore, se numără printre europenii cu cea mai redusă activitate, potrivit institutului francez Coe-Rexecode. 

România şi Grecia (2.010 ore) sunt singurele două ţări din UE unde numărul de ore lucrate de angajaţii cu normă întreagă a depăşit anul trecut pragul de 2.000 de ore.

Numărul de ore lucrate în România a scăzut de la 2.103 în anii 2011 şi 2012, arată datele institutului francez de studii economice Coe-Rexecode, obţinute de la Eurostat, biroul de statisitcă al UE.

România şi Grecia sunt urmate de Ungaria, cu 1.969 de ore în medie pe an, Bulgaria şi Croaţia, cu câte 1.954 ore.

Ţara cu cel mai redus număr de ore lucrate a fost anul trecut Franţa, cu 1.661 ore, urmată de Finlanda, cu 1.648 de ore şi Suedia, cu 1.685 de ore.

Potrivit organizaţiei Eurofound, în România, Ungaria, Polonia şi Estonia au înregistrat anul trecut cel mai lung program de lucru agreat colectiv din UE, de 1.840 de ore.

În ultimii 15 ani, numărul de ore lucrate în medie de un angajat cu normă întreagă din România a scăzut uşor, de la 2.104 ore în 1998 la 2.099 anul trecut. Maximul acestei perioade a fost înregistrat în 2003, când românii au lucrat în medie 2.171 ore.

Citiți mai multe pe Mediafax.ro.