Rudăria, cum este cunoscută comuna cărășeană Eftimie Murgu, ar urma să fie transformată într-o destinație turistică modernă care să ofere o experiență complexă tuturor turiștilor care ajung în zonă. Acesta este scopul unui nou proiect derulat de Asociația Acasă în Banat și Fundația Orange. În cadrul proiectului vor fi efectuate lucrări de întreținere și reparații la morile de apă, se vor înlocui acoperișurile de tablă, se va amenaja un traseu turistic care să includă vizitarea morilor mai puțin cunoscute din sat și va fi încurajată dezvoltarea economică a zonei prin crearea unui brand – produs la Rudăria și prin comercializarea făinii măcinate aici.

„Rudăria este o adevărată bijuterie a arhitecturii populare țărănești, însă nu este pusă în valoare așa cum trebuie. Astăzi, turiștii vizitează doar 6-7 dintre cele 22 mori pentru că nu știu cum să ajungă la celelalte. Stau o oră-două, după care se urcă în mașini și pleacă. Noi ne propunem să introducem toate cele 22 mori în circuit, să oferim posibilitatea turiștilor să le viziteze pe toate, să facă drumeții pe jos sau cu bicicleta, să descopere satul și oamenii, să cumpere produsele locului și să aibă toate motivele să stea peste noapte la pensiunile din sat”, a declarat Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat.

În cadrul proiectului „Hai la Rudăria” vor fi organizate trei acțiuni cu voluntari. Prima dintre ele va avea loc luna aceasta, în perioada 14-16 mai. Voluntarii vor face curățenie în albia râului, vor amenaja traseul turistic, vor face lucrări de întreținere la morile de apă, vor monta indicatoare, vor participa la ateliere de morărit, panificație, ghidaj turistic etc. Cei care doresc să se înscrie la eveniment pot accesa acest formular online: LINK.Următoarele acțiuni, vor avea loc în vară și vor fi anunțate ulterior.

„Este al doilea an când ne implicăm în renovarea morilor de apă din zona Banatului. De data aceasta însă, abordarea este una integrată și vom ajuta comunitatea locală să transforme Rudăria într-o destinație turistică accesibilă, atractivă și sustenabilă.Voluntarii companiei Orange și nu numai pot să dea o mână de ajutor în trei etape diferite pentru a amenaja zona, a repara morile de apă, a construi podețe și multe altele. Vă așteptăm la Rudăria!”, a precizat, la rândul său, Andrei Amarghioalei, shop manager Orange România.

Proiectul „Hai la Rudăria!” este finanțat de Fundația Orange cu suma de 35.000 lei, prin intermediul „Susține un ONG!”, program anual ce încurajează participarea activă a angajaților companiei în proiecte sociale.

foto copertă: Facebook (Banatul Montan)
Karina TINCUL

„De mult îmi doream să aduc într-un singur loc pozele cu toate morile de la Rudăria. Acelea 22, multe și faine, dar care circulau fără bilet în trenul UNESCO”, dezvăluie Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat, protagonistul mai multor proiecte de salvare sau refacere a unor obiective de patrimoniu din satele Banatului de Munte.

Printre acestea s-a numărat și Proiectul „Țara Morilor de Apă”, derulat în anul 2019, prin care s-a dorit scoaterea la lumină a acestor obiecte de patrimoniu, considerate ca fiind „adevărate relicve ale unei alte lumi”, punerea lor în valoare și introducerea într-un circuit turistic.

Faptul că au fost identificate atunci 243 de mori de apă, răspândite pe raza întregului județ, arată că inițiatorii proiectului din asociația Acasă în Banat sunt fascinați de aceste obiective inedite, fapt întărit și prin realizarea unui colaj cu cele 22 de mori de la Rudăria, complexul fiind cel mai mare parc mulinologic din Europa.

„Cele vechi sunt superbe! O parte dintre ele au fost distruse și refăcute într-un mod destul de banal. Dar funcționează în continuare și asta mi se pare incredibil. Iar partea faină e că pentru descoperirea celor „din sat” trebuie să mergi prin spatele caselor, să treci pe punți, podețe, canale de apă și fel și fel de amenajări ingenioase care transformă peisajul într-unul cu adevarat unic pentru România”, a precizat Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat. Imaginile nu mai au nevoie de nicio prezentare!

Lorena POENARU

Cine a fost Eftimie Murgu ? Istoric, profesor de filozofie, doctor în drept, avocat, notar, jurist, cărturar și revoluționar, Eftimie Murgu este personalitatea Banatului cinstită de popor „mai mult decât împăratul”.

Astăzi se împlinesc la 150 de ani de la moartea „căpitanului” bănățenilor (12 mai 1870 – 12 mai 2020).

„Este nevoie însă, pentru o clipă, să ne ridicăm la înălțimea „omului de la munte”, readucându-l pe Eftimie Murgu în memoria colectivă, mai ales a generațiilor tinere. Așa cum spunea Pavel Bellu, „Tresărim și ne întrebăm: cine a fost Eftimie Murgu?”.

Viața lui Eftimie Murgu a avut măriri și decăderi în cei aproape 65 de ani de viață, iar cariera lui, care a început sub auspicii culturale și științifice înălțătoare, nu părea să vestească finalul atât de tragic.

Eftimie Murgu s-a născut la 28 decembrie 1805, în Rudăria, localitate care, astăzi, îi poartă numele. A copilărit la munte și a crescut la munte, de aceea poate a rămas toată viața un „om de la munte”, cu sufletul și caracterul unui om care a împrumutat trăsăturile peisajului curat și dur, fără echivoc între alb și negru, ca ziua și noaptea din succesiunea cărora rezultă timpul – fără timp, așa cum macină morile de la Rudăria, adică eternitatea vieții.

În anul 1840, Eftimie Murgu este implicat în mișcarea revoluționară a unei societăți secrete, la care s-au alăturat la scurt timp Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac. Societatea creată în București își propunea instaurarea unei republici democratice „Nova Romana” (România Nouă), egalitatea în fața legii și constituirea unei armate revoluționare. În calitate de inspirator și organizator, Eftimie Murgu face o propunere interesantă de a împărți locuitorii în două clase, ostași și țărani, ca în granița militară natală din Banat. Odată cu descoperirea societății de către autorități, la 20 octombrie 1840, ca „o alcătuire tainică de rău cugetători”, Eftimie Murgu este singurul anchetat și expulzat din Țara Românească în Imperiul Habsburgic la 14 noiembrie 1840. Prin comportamentul său în mișcarea conspirativă din anul 1840, din Țara Românească, Eftimie Murgu a arătat un nou spirit, cel de revoluționar, favorabil „ridicării poporului de jos”, chiar dacă a respins vărsarea de sânge.

Momentul de vârf al vieții și carierei lui Eftimie Murgu este anul 1848. Eliberat din închisoare chiar în timpul revoluției, la 9 aprilie 1848, se întoarce în Banat și devine conducătorul Revoluției române din Banat de la 1848. La Marea Adunare Națională de pe Câmpia Libertății de la Lugoj, la 15/27 iunie 1848, în fața a peste 10.000 de participanți, Eftimie Murgu este proclamat „CĂPITANUL” Țării Banatului și, totodată, ales deputat în Dieta /Parlamentul de la Budapesta în trei circumscripții deodată: Lugoj, Oravița și Făget. Intrat în parlamentul lui Lajos Kossuth, Eftimie Murgu s-a remarcat ca un foarte bun orator, vorbind într-o limbă maghiară extrem de aleasă, însă dezideratele adunării de la Lugoj din „Petiția neamului românesc din Ungaria și Banat” nu au fost acceptate în ședința din 26 august 1848 a Dietei revoluționare maghiare, când Kossuth – sub motivul unității statului – a respins petiția românilor din Banat. Din acel moment, Eftimie Murgu s-a cufundat în totală tăcere și n-a mai luat cuvântul la nicio dezbatere. 

În anul 1849, la 13 aprilie,  Eftimie Murgu votează în Dietă atât „detronarea habsburgilor”, cât și noua „Lege a naționalităților”  prin care se obțineau anumite drepturi minimale pentru români. După ce a fost votată această lege de către Dieta din Seghedin, Eftimie Murgu pleacă în Ardeal la Avram Iancu pentru a-i duce vestea și noua lege a naționalităților în Ardeal. A fost însă prea târziu: forțele armate imperiale austriece în alianță cu cele ruse au înfrânt revoluția pașoptistă.

După reprimarea revoluției, Eftimie Murgu a fost arestat la 1 septembrie 1849 și condamnat la moarte prin spânzurătoare pentru „înaltă trădare față de monarhia habsburgică”. A fost închis inițial la Arad (1849), apoi mutat în închisoarea de la Budapesta (1850) și prin decretul din 25 august 1851 al împăratului Francisc I i-a fost comutată pedeapsa pe patru ani de închisoare și confiscarea bunurilor, fiind trimis la închisoarea Iosefstadt din Boemia. În toamna anului 1853, în luna octombrie, Eftimie Murgu a fost eliberat, însă cei peste 7 ani grei de detenție (1841, 1845-1848, 1849-1853) i-au afectat mult sănătatea, fiind nevoit să se retragă din politică pentru o vreme.

După ieșirea din închisoare, „în dorul după albastrul cerului ce trona deasupra Almăjului, Eftimie Murgu a venit în locul unde s-a născut, luând o gură de sănătate în cheile Rudăriei, ai căror versanți erau pictați cu nuanțele roșiatice ale tufelor de scumpină.” (Dănilă Sitaru)

Bolnav și însingurat, părăsit de prieteni și cuprins de decepțiile vieții, Eftimie Murgu moare la 12 mai 1870, la Budapesta. Este înmormântat la cimitirul Kerepesy. Osemintele îi vor fi  aduse în țară, după 62 de ani, în anul 1932, și reînhumate la cimitirul din Lugoj, prin grija senatorului Coriolan Buracu.  Astăzi, tot prin grija unui deputat cărășean, Ion Tabugan, și a Societății Culturale Țara Almăjului, în Parlamentul României a fost expus permanent bustul lui Eftimie Murgu. Universitatea reșițeană îi poartă numele mentorului Revoluției române pașoptiste, are o minunată „Efigie în bronz a lui Eftimie Murgu” pe fațada clădirii, realizată de Petru Comisarschi, și un „Portret unic în mozaic a lui Eftimie Murgu”  în Aula Magna, realizat de familia Ungar. Rămâne pe bună dreptate ca un mare adevăr afirmația istoricului I.D. Suciu: „Pe Avram Iancu l-a distrus împăratul cu minciuna, pe Murgu, cu închisorile”, după cum precizează prof. univ. dr. Gheorghe Popovici.

Biroul de presă al Universității din Reșița, cea care poartă numele personalității comemorate astăzi, precizează că, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la trecerea în eternitate a celui care a fost Eftimie Murgu, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița a realizat o ștampila filatelică ocazională cu plic aferent, aprobată de CN Poșta Română prin Federația Filatelică Română și Asociația Filateliștilor din jud. Caraș-Severin. Întreaga corespondență care pleacă de la Oficiul Poștal Reșița 1, marți, 12 mai, va fi obliterată cu această ștampilă ocazională.

Lorena POENARU

Proiect ambițios și inedit în satul Eftimie Murgu (Rudăria) din Caraș-Severin, unde Asociația Acasă în Banat și Primăria comunei își propune să reabiliteze și să zugrăvească peste 30 de case în cadrul unui proiect de anvergură în care vor fi implicați deopotrivă voluntari și locuitori ai comunei.

Proiectul este unul unic în România din toate punctele de vedere. Inițiatorii și-au propus să îl ducă la îndeplinire într-un timp extrem de scurt: doar câteva zile, în cursul lunii iunie 2019, motiv pentru care vor încerca să coopteze cât mai mulți voluntari, dar și locuitorii comunei, proprietari ai caselor și administrația locală.

„Proiectul nostru este simplu pe de-o parte, dar complicat pe de alta parte: vrem să dăm culoare unui sat întreg. Practic, vom lua casă cu casă, vom vărui fațadele și vom vopsi ferestrele și porțile, gardurile, ca să dăm întregii comunități un suflu nou, de sat locuit, cu oameni gospodari. Așa cum, odată de mult, în Banat se „molăreau” (zugrăveau) toate casele o dată pe an, noi vom ajuta la zugrăvirea satului anul viitor. Practic, timp de câteva zile, în iunie anul viitor vom interveni pentru renovarea fațadelor acestor case, păstrând și punând în valoare elementele arhitecturale și decorațiunile originale. Îi vom coopta pe cei care vor să își refacă fațadele vom încerca să le oferim vopsea, iar celor nevoiași, bătrâni sau persoane care nu se descurcă singure, îi vom ajuta și cu forță de muncă, prin voluntarii noștri. Cum va arăta Eftimie Murgu după aceea? Va fi un sat colorat, plin de viață, un sat reînnoit, de care locuitorii lor vor fi mândri, iar turiștii îl vor vizita cu plăcere”, a declarat președintele asociației Acasă în Banat, Radu Trifan.

La rândul său, primarul comunei Eftimie Murgu, Mihai Vlădia, s-a arătat încântat de parteneriatul cu Asociația Acasă în Banat și de proiectul propus de aceasta, considerat de edil ca un impuls pentru turismul din zonă:

„Eftimie Murgu este unul din puținele sate bănățene cunoscute pe plan național și chiar internațional, mulțumită complexului de mori de apă, vizitat de turiști din toată lumea. Ne dorim ca turiștii să își petreacă mai mult timp în sat, nu doar la mori, iar pentru asta trebuie să îi schimbăm aspectul. Știm că, odată cu zugrăvirea acestor case, totul se va schimba, însă noi ca administrație locală nu putem interveni în mod direct. Așadar, un astfel de parteneriat cu Asociația Acasă în Banat este binevenit și cred că împreună, vom reuși să punem în valoare satul, să îi redăm strălucirea de odinioară și să devină un punct turistic cu adevărat important”.

Proiectul va fi finanțat din donații și sponsorizări, atât în bani, cât și în materiale de construcții, echipamente de lucru, vopsele, ustensile diverse. În acest moment, ținta proiectului este de a fi renovate 30 de case, însă numărul acestora poate fi depășit. Inițiatorii își doresc ca aceasta să fie primul dintr-un lung șir de proiecte similare derulat în tot Banatul.„Vrem ca toate satele din Banat să fie frumoase, să își păstreze identitatea și să fie o mândrie pentru locuitori”, a adăugat Radu Trifan.

Karina TINCUL

În ultima zi de septembrie a lui 2017, în localitatea Eftimie Murgu s-a desfășurat Festivalul cultural-artistic al “ Văii Almăjului”, ajuns la cea de-a XXII-a ediție, manifestare la care au ținut să fie părtași deputatul Luminița Maria Jivan și senatorul Ioan Narcis Chisăliță, cei care nu au călcat în Almăj doar pentru a face un act de prezență.

Înainte de deschiderea  festivalului, parlamentarii social-democrați cărășeni au răspuns invitației  primarului Mihai Vlădia și consilierilor locali ai comunei  “ Eftimie Murgu “, de a lua parte la o întâlnire de lucru în cadrul căreia  au fost discutate o serie de solicitări ale comunității locale, dezbaterile  axându-se pe problemele de rezolvat și propuneri de rezolvare –  prin  strânsa colaborare a tuturor factorilor decizionali (starea  drumurilor județene,  gestionarea colectarii și a transportului deșeurilor și a materialelor reciclabile – modalități, răspunderea primarului și a funcționarilor din primărie, propunerea de revenire a  denumirii comunei „Eftimie Murgu “ la numele  anterior, „Rudăria“.

Despre evenimentul cultural din Valea Almăjului și concluziile desprinse după o zi petrecută în localitatea Eftimie Murgu, deputatul Luminița Jivan, a declarat: „Am participat în comuna Eftimie Murgu la un eveniment în cadrul căruia am avut bucuria de a constata că tradiția încă se păstrează prin dorința nestinsă a unor oameni cu suflet mare. Împreună cu domnul senator Ionuț Chisăliță, domnul subprefect Sebastian Purec și prin ospitalitatea domnului primar Mihai Vlădia am participat la cea de-a XXII-a ediție a Festivalului Văii Almăjului, organizat de Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, Consiliul Local și Primăria Eftimie Murgu, Societatea Culturală „Țara Almăjului” din Timișoara. A fost o încântare să văd că tinerii poartă cu mândrie portul nostru popular și o emoție să fiu în preajma celor care nu uită importanța continuității unor astfel de evenimente prin care poporul român își consolidează identitatea. Felicitări tuturor!“

După întâlnirea de lucru, parlamentarii cărășeni ai PSD, deputatul Luminița Maria Jivan și senatorul Ioan Narcis Chisăliță, au rostit cuvinte de salut la sosirea și prezentarea ansamblurilor artistice participante la Festival. Au fost prezente colective artistice din: Eftimie Murgu, Bozovici, Bănia, Dalboșeț, Șopotu Vechi, Lăpușnicu Mare (formații de dansuri populare,  fanfară, soliști vocali). În  horă, alături de  ansamblurile populare s-au  prins primarii, părinții inimoșilor dansatori, consăteni. Parlamentarii cărășeni ai PSD au promis sprijin în demersuri și susținere necondiționată, promovarea turismului Banatului Montan fiind o prioritate, turismul –  o resursă de exploatat.  Complexul  Mulinologic de la “ Rudăria  “, este  unic în Europa iar măcinatul grăunţelor este o datină pe care azi rudărenii o păstrează încă vie  ca pe o adevărată comoară. La evenimentele din localitatea Eftimie Murgu a luat parte și primarul comunei Bozovici, Adrian Stoicu.

Senatorul PSD Ionuț Chisăliță și deputatul PSD Luminița Jivan, subprefectul Sebastian Purec și primarul comunei Eftimie Murgu au vizitat o parte a  Complexului Mulinologic de la  „Rudăria“. Primarul Mihai Vlădia, dascăl de istorie la bază, a povestit în versuri în grai istoria  Morii de apă „Îndărătnica “ și a prezentat câteva din proiectele de viitor pe care și le-a propus pentru  bunăstarea comunității locale și care să vină totodată  în întâmpinarea  așteptărilor turiștilor de pretutindeni. Festivalul cultural-artistic dedicat „Văii Almăjului“, a fost organizată de Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, Consiliul Local și Primăria Eftimie Murgu, Societatea Culturală „Țara Almăjului” din Timișoara.

Sergiu TABAN

O informație tristă a reușit să tulbure această zi frumoasă de iulie în Valea Almăjului. O tânără în vârstă de doar 16 ani din comuna Eftimie Murgu a fost găsită spânzurată de către cei apropiați, în această după-amiază, în podul casei în care domicilia.

Surse din apropierea familiei tinerei L.Ș. și colegii fetei, care era elevă în clasa a X-a la Liceul Teoretic Eftimie Murgu din Bozovici, ne-au confirmat faptul că la baza actului extrem de suprimare a propriei vieți ar sta o poveste de dragoste care nu ar fi fost pe placul părinților, dar care nu și-au închipuit niciodată că s-ar putea ajunge la o asemenea tragedie. Un ultim mesaj de adio l-a transmis tânăra iubitului ei prin SMS, în vârstă de 26 de ani, care însă l-a observat prea târziu.

La fața locului s-a deplasat de urgență un echipaj SMURD, care din păcate nu a mai putut constata decât decesul de mai bine de două ore al acestei tinere, cea care prin gestul ei și-a îmbrăcat familia în haine cernite oferindu-le un doliu nemeritat.

Vom reveni cu detalii despre această dramă care a cutremurat întreaga suflare de pe Valea Almăjului.

Sergiu TABAN

Complexul mulinologic de la Rudăria, care fost inclus în patrimoniul UNESCO în anul 2000, când morile de pe Cheile Rudăriei au fost restaurate de Muzeul „Astra” din Sibiu, costurile de restaurare fiind achitate din fonduri europene, are un număr de 22 de mori, acestea întinzându-se pe o distanță de aproximativ 3 kilometri.

Morile de pe Valea Rudăriei reprezintă o mărturie în timp a tehnicii populare tradiționale din Banat. Complexul de mori de la Rudăria se află în Valea Almăjului, la 15 km de Bozovici, în comuna Eftimie Murgu. Până în anul 1970, localitatea Eftimie Murgu avea denumirea de Rudăria, de unde și numele complexului mulinologic, însă localitatea și-a schimbat numele, luându-l pe cel al cunoscutului revoluționar pașoptist, care s-a născut în localitatea ce-i poartă acum numele.

Morile de pe râul Rudăria datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1874 existau 51 de mori pe cursul râului ce poartă numele complexului de mori, însă de atunci și până în prezent au mai rămas doar 22. Viiturile ce au avut loc pe râul Rudăria au distrus morile una câte una, ultima viitură având loc în 2014, când 3 mori au fost distruse în totalitate, ele fiind reabilitate cu fonduri de la Compania Națională de Investiții. Morile sunt construite exclusiv din lemn și au sisteme hidraulice foarte vechi.

Din cele 22 de mori, majoritatea sunt funcționale, localnicii măcinându-și și astăzi, prin tehnica măturării pe piatra de moară,  grâul, porumbul și ovăzul, la moara la care „au rând”, pe ușile construcțiilor de lemn fiind tabele cu numele și perioada rândașilor. Iar dacă din făina de grâu se face „pită” la fel de bună ca și odinioară, cu un gust deosebit, fie în gospodăriile proprii, fie la fabrica de pâine din comună, făina de porumb și ovăz este folosită de localnici pentru hrana animalelor din gospodăria proprie, după cum ne povestește o bătrână de 75 de ani, care ne-a mai spus că: „m-am pomenit cu ele (morile n.r.), maică”. Şi parcă în ochii ai am văzut o licărire de bucurie când și-a amintit de vremurile de odinioară.

Fiecare moară are un nume, el fiind dat fie de familia „chef” care a construit moara, fie de o legendă a locului în care a fost construită. Așadar, dacă vizitați complexul mulinologic de la Rudăria, veți găsi inscripționate diverse nume: Moara de la Tunel, Moara Roșoanea, Moara Viloanea, Moara Trăiloanea, Moara Bățoalea, Moara Pațonea, Moara Îndărătnica de la Perete, Moara Îndărătnica dintre Râuri etc.

Fiecare dintre ele are o poveste. De exemplu, Moara Îndărătnica dintre Râuri se face remarcată prin faptul că roata acesteia se învârte invers acelor de ceasornic. Tot la această moară, localnicii povestesc că înțelepții satului se întruneau pentru a lua decizii importante pentru comunitate.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157682320244905″]

Pe lângă aceste „ciudățenii”, există și legende ale locului. Astfel că, la Moara de la Tunel a fost adus preotul, acum 30 de ani, să alunge spiritele rele. De când se încuiaseră accidental patru capre înăuntru, fiind găsite după cinci zile în cea mai bună stare, în acel loc se auzeau noaptea tot felul de zgomote, țipete de petrecere, glasuri de femei, icneli și mugete înfundate, viori și trompete, tropot de cai, tălăngi și muzici de patefon. Nimeni nu mai îndrăznea să macine la moara de-acolo. O altă povestioară spune că un rândaș, după ce și-a umplut sacul cu faină măcinată la Moara Îndărătnica dintre Râuri (a cărei roată se învârtește în sens invers acelor de ceasornic), a plecat acasă, unde a găsit boabele întregi, aşa că n-a mai avut liniște cu nevasta câteva zile, fiindcă femeia îl bănuia că, de fapt, nici nu dăduse pe la moară…

Liniştea sufletească dată de susurul apei într-o zonă de legendă, locul încărcat de istorie şi unic în Europa sunt motive îndestulătoare pentru turiştii care doresc să se deconecteze şi să îşi încarce bateriile pentru o bună bucată de vreme.

John GAVRILESCU

Complexul Mulinologic de la Rudăria, un loc a cărui frumusețe, farmec și unicitate au depășit granițele țării, se confruntă cu serioase probleme în ultima vreme. Zona, cu un potențial turistic deosebit, înscris pe lista monumentelor istorice din România, nu beneficiază de atenția pe care o merită din partea autorităților. 

Complexul a fost serios afectat de o viitură puternică de la mijlocul lunii trecute, furia apelor afectând toate cele 22 mori. Pentru refacerea acestora este nevoie, conform specialiștilor de 400.000 de mii de lei. Este adevărat că Guvernul a alocat bani pentru reabilitarea morilor, dar cei 170.000 de lei acordați de mai marii de la București, vor ajunge, cu indulgență, doar pentru refacarea a jumătate dintre morile de la Rudăria. Mori, care pentru localnici reprezintă mai mult decât simple obiecte de patrimoniu sau obiective turistice. Totuși autoritățile din zonă trag speranță că vor veni și restul de bani, mai ales în urma unei vizite în zonă a ministrului delegat pentru Apă, Păduri și Piscicultură, Doina Pană.

Pe Valea Rudăriei, existau pe vremuri peste 50 de mori, aşezate asemenea unei salbe de mărgele de-a lungul cursului apei pe o lungime de 3 km, totuși în urma unor inundații în anii 1910, 1941 şi 1955, numărul acestora s-a micșorat la doar 22. Ar fi păcat ca și viitura din acest an și lipsa banilor să mai ducă la dispariția unor mori. În prezent, doar 4 dintre acestea mai sunt funcționale, restul având nevoie de reabilitări, două dintre ele chiar de reabilitări capitale.

Pe lângă această problemă, autoritățile din zonă se mai confruntă cu o dificultate, drumul județean care leagă Prilipeț de Eftimie Murgu. Turiștii care doresc să viziteze morile au de înfruntat peste 7 kilometri de drum plin de gropi și hârtoape. Drum care, conform primarului Ilie Imbrescu nu a mai fost reabilitat de prin anii 1988.  Până și ministrul Doina Pană și-a manifestat nemulțumirea cu privire la această porțiune de drum: ”Un singur lucru nu mi-a plăcut aici: drumul! O zonă cu un asemenea potențial, și sunt sigură că aici vin turiști și vor mai veni, nu poate să arate astfel”, a declarat aceasta în urma vizitei la Rudăria.

Există și aici promisiuni din partea autorităților județene că se vor găsi fonduri pentru refacarea drumului și nu doar pentru cârpirea acestuia, a mai precizat primarul din Eftimie Murgu.

Karina TINCUL

După ce aproape o lună autoritățile locale și locuitorii din Eftimie Murgu s-au plâns pe la toate ușile pentru a primi ajutor, se pare că autoritățile județene au decis să se implice mai mult decât doar cu promisiuni deșarte.

Viiturile puternice din prima lună de toamnă au măturat serios cel mai mare complex mulinologic din Europa. Cu toate că morile de apă de acolo au o istorie conservată cu mare grijă de băștinași, se pare că repararea acestora nu a trezit și interesul autorităților competente.

După mai multe încercări de a primi ajutor finalizate doar cu promisiuni, oamenii au decis să pună umărul la treabă și să repare singuri stricăciunile lăsate în urmă de capriciile vremii. Localnicii au nevoie de aceste mori nu doar pentru a păstra cu sfințenie o istorie moștenită de la străbuni, ci și pentru că hrana lor se bazează zilnic pe făina măcinată acolo.

După mai multe valuri de cereri pe la toate ușile, autoriățile județene nu s-au înghesuit decât cu promisiuni care nu au ajuns la nicio concretizare. Totuși, la aproape o lună de la viiturile puternice care au distrus morile de apă de la Rudăria, se pare că oficialii de la centru s-au îndurat și au decis să întindă o mână de ajutor.

Astfel, oamenii stau pe loc repaus cu lucrările în speranța că, în cel mai scurt timp firma care a câștigat licitația organizată de autoritățile județene se va apuca de treabă. Cinci mori au nevoie de reabilitare urgentă, cu toate că la trei dintre ele localnicii au reparat deja ce s-a putut, acestea fiind în momentul de față cât de cât funcționale.

„Avem deja mori care funcționează dar la restul vor începe lucrările ce vor fi realizate de o firmă care a câștigat licitația. Autoritățile județene au decis să ne ajute. Am oprit oamenii de la lucru pentru că așteptăm să vină firma respectivă să se apuce de lucrări. Urgent este să punem două dintre ele la punct pentru că sunt mai grav avariate, iar la alte trei mai trebuie făcute barajele. Cel mai probabil în primăvară vor fi toate funcționale. Cel mai important este că se rezolvă, suntem pe drumul cel bun”, a explicat Ilie Imbrescu, primarul comunei Eftimie Murgu.

Alexandra Jurca