După ce Direcția Silvică Caraș-Severin a trimis ieri redacțiilor din județ un comunicat de presă prin care relata o victorie incontestabilă la Înalta Curte de Casație și Justiție a Romsilva împotriva Agent Green care a solicitat suspendarea Ordinului ministrului Apelor și Pădurilor de aprobare a amenajamentului silvic pentru Ocolul Silvic Băile Herculane, activiștii de mediu au afirmat că această victorie nu este reală deoarece instanța supremă nu s-a pronunțat.

În aceste circumstanțe, Agent Green a solicitat chiar interventia personală a premierului și a Guvernului României.

„Romsilva a anunțat în presă că ar fi câștigat un proces cu Agent Green la Înalta Curte de Casație și Justiție, deși termenul pentru pronunțarea recursului a fost stabilit pentru 25 martie 2021. În acest proces, Agent Green a chemat în judecată Romsilva, Ministerul Mediului și Agentia Națională pentru Protecția Mediului pentru ca au aprobat tăieri ilegale pe raza Ocolului Silvic Băile Herculane în Parcul National sit Natura 2000 Domogled – Valea Cernei”, spun activiștii de la Agent Green.

În replică, Agenția Națională a Pădurilor afirmă că Agent Green a lansat în spațiul public o serie de informații false susținând că Direcția Silvică Caraș-Severin nu a câștigat acest proces la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde s-a judecat apelul declarat de Agent Green, în urma pierderii procesului la Curtea de Apel București.

„Precizăm că acest proces câștigat nu este o excepție, juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva obținând mai multe decizii favorabile, unele definitive și altele cu recurs, în numeroasele procese intentate de organizația de „mediu” Agent Green.

Asigurăm publicul că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va apăra ca întotdeauna, prin juriștii săi, interesele instituției și ale statului, inclusiv atunci când organizații de „mediu” lansează informații false care aduc prejudicii de imagine”, susțin reprezentanții Romsilva.

Administratorul pădurilor din județ vine și cu dovezi pentru a-și susține afirmațiile, mai exact extrase din decizia 3260 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care demonstrează faptul că Direcția Silvică Caraș – Severin a câștigat procesul cu Agent Green, dovezi pe care le atașăm mai jos.

Lorena POENARU

Victorie incontestabilă la Înalta Curte de Casație și Justiție a administratorul pădurilor de stat din Caraș-Severin împotriva Agent Green, informează Direcția Silvică din Caraș-Severin.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a obținut în aceste zile la Înalta Curte de Casație și Justiție o hotărâre definitivă împotriva Asociația Agent Green, care a solicitat suspendarea Ordinului nr. 195/2014 emis de Ministerul Apelor și Pădurilor de aprobare a amenajamentului silvic pentru Ocolul Silvic Băile Herculane, subunitate a Direcției Silvice Caraș-Severin.

Într-un comunicat de presă semnat de către directorul Direcției Silvice Caraș-Severin, recent revenit pe funcție, Ion Tabugan, se arată că prin acțiunea neîntemeiată a Asociației Agent Green în vederea suspendării aplicării respectivului ordin emis de Ministerul Apelor și Pădurilor, se evidențiază clar faptul că aplicarea amenajamentului silvic la Ocolul Silvic Băile Herculane nu produce consecințe greu sau imposibil de înlăturat așa cum susțin cei de la Agent Green, „fiind bazat pe norme tehnice legale și aplicabile pădurilor din România”, se mai arată în comunicat.

Decizia emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție precizează foarte clar faptul că implementarea amenajamentului silvic pe linie de mediu s-a făcut în mod transparent și în condiții legale, la data implementării nefiind necesară evaluarea de mediu și evaluare adecvată.

„Această victorie reprezintă cu siguranță un pas înainte, iar faptul că pârâții pierzători sunt înseși Asociația Agent Green, ne confirmă în acest moment faptul că Direcția Silvică Caraș-Severin ca unitate a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva care este un bun administrator al pădurilor statului din județul Caraș-Severin și implementează cu responsabilitate și succes prevederile legislației din România.

Susținem în continuare faptul că trebuie asigurată continuitatea gospodăririi silviculturale a suprafețelor care nu prezintă strict interes științific, pădurea trebuind gospodărită în continuare de silvicultori, iar aplicarea amenajamentelor silvice aprobate de către Statul Român este pentru noi literă de lege”, se precizează în comunicatul de presă.

La conducerea Direcției Silvice Caraș-Severin a revenit, după cum am precizat anterior, Ion Tabugan, care a ocupat această funcție între anii 2005-2008, după care părăsește direcția pentru o carieră politică, fiind ales deputat în 2008, din partea PNL, trecut apoi la UNPR, reales pe liste comune cu PSD în 2012 și apoi, după ce UNPR a fuzionat cu PMP, reales din partea acestuia din urmă în 2016. În iunie 2018 a trecut la ALDE. revenind în 2020  în PNL.

Lorena POENARU

Șeful Ocolului Silvic Văliug, inginerul silvic Mihai Bona, a contestat măsurile dispuse în urma controlului realizat la depozitul temporar Prislop, privind expedierile realizate în perioada 17.10.2018 – 14.12.2018, despre care Reper 24 scria în data de 24 august 2019, sub titlul „Lemn în valoare de peste 4-miliarde confiscat de la Ocolul Silvic Valiug“. În urma analizei și a calculelor făcute de anchetatori, a fost dispusă măsura sancționării contravenționale a Ocolului Silvic Văliug, condus de inginerul Mihai Bona pentru încălcarea prevederilor art 19, alin. 1, lit. B din legea 171/2010 privind sancționarea contravențiilor silvice și, ca măsură complementară, confiscarea valorică a volumului de material lemnos în total de 1511,87 metri cubi, valoare totală fiind de 477.220, 25 lei.

Bona a atacat în instanță sancțiunile, dovedindu-și nevinovăția!

În urma contestării în instanță făcută la măsura dispusă de către șeful Ocolului Silvic Văliug, de către Direcția Silvică, Tribunalul Caraș-Severin a decis că examinând sentinţa civilă apelată şi a motivelor de apel invocate, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, se constată că apelul Gărzii Forestiere Brașov este nefondat, din următoarele considerente:

Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei silvice întocmit de către agenţi constatatori din cadrul Gărzii Forestiere Brasov, s-a reţinut că în perioada 17.10.2018-14.12.2018 reprezentanții Ocolului Silvic Văliug au expediat material lemnos cu avize de însoţire emise în baza unui registru de intrări/ieşiri aparţinând altui depozit decât cel din care s-a făcut livrarea efectivă, iar în perioada 04.02.2019-16.04.2019 a expediat material lemnos dintr-un depozit a cărui valabilitate a acordului a expirat.

Pentru faptele reţinute, agenţii constatatori au consemnat faptul că în urma controlului la depozitul de material lemnos, s-a constatat încălcarea legilsației silvice și s-a dispus aplicarea sancţiunii maxime în cuantum de 10.000 lei şi sancţiunea complementară a confiscării valorice a masei lemnoase.

Apelul este nefondat, prima instanţă stabilind în mod corect în motivarea sentinţei pronunţate că, în cauză, nu sunt întrunite elementele materiale ale contravenţiei prevăzută la art.19 din Legea nr. 171/2010 sub aspectul provenienţei materialului lemnos, astfel că încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina subscrisei petente (GF) a fost incorect realizată.

Prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei atacat prin plângerea contravenţională dedusă judecăţii, sancţiunea contravenţională a fost aplicată în baza art. 19 alin. 1 lit. b din Legea nr.171/2010, reţinându-se că „în perioada 17.10.2018 -14.12.2018 reprezentanţii O.S. Văliug au expediat material lemnos cu avize de însoţire emise în baza unui registru de intrări/ieşiri aparţinând altui depozit decât cel din care s-a făcut livrarea efectivă, iar în perioada 04.02.2019 -16.04.2019 a expediat material lemnos dintr-un depozit a cărui valabilitate a acordului a expirat conform prevederilor art. 24 alin. 2 şi 3 din ORD 837/2014. ”

În acest context, prin sentinţa civilă nr. 916/29.07.2020, instanţa a reţinut că analizând descrierea faptei contravenţionale din procesul verbal sancţionator, rezultă că în sarcina contravenientei s-a reţinut: pentru perioada 17.10.2018-14.12.2018 expedierea în baza unui registru intrări aparţinând unui alt depozit decât cel din care s-a făcut livrarea; pentru perioada 04.02.2019-16.04.2019, expedierea de material lemnos dintr-un depozit a cărui valabilitate a acordului a expirat.

În soluţionarea cauzei, instanţa a avut în vedere faptul că dispoziţiile art. 19 alin. 1 lit. b) din Legea nr.171/2010 prevăd două ipoteze de aplicare a sancţiunii în cazul expedierii transportului, primirii sau depozitării materialului lemnos, astfel:

-fără avize de însoţire a materialelor lemnoase;

-cu avize de însoţire din care nu rezultă provenienţa legală, aşa cum sunt prevăzute de normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, cu excepţia situaţiilor prevăzute de aceste norme.

În ce priveşte încadrarea juridică, instanţa a reţinut că art. 19 din Legea nr. 171/2010

prevede necesitatea ca materialul lemnos să fie „fără provenienţa legală”, iar documentele ce fac dovada provenienţei materialelor lemnoase sunt:

1. a) actul de punere în valoare, denumit APV – documentul de provenienţă a materialelor

lemnoase rezultate din masa lemnoasă pe picior inventariată sau marcată, autorizată şi predată spre exploatare, în situaţia transportului de la locul de recoltare, identificat pe avizul de însoţire prin numărul unic generat de SUMAL (APV-ul nu constituie document de provenienţă, iar materialele lemnoase nu au provenienţă legală dacă partida nu a fost autorizată şi predată spre

exploatare cu număr de autorizaţie unic generat de SUMAL);

1. b) registrul de evidenţă a intrărilor-ieşirilor de materiale lemnoase, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1, în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) din prezentele norme, identificat pe avizul de însoţire prin numărul paginii şi poziţia la care a fost înregistrată ieşirea (registrul nu constituie document de provenienţă, iar materialele lemnoase nu au provenienţă legală dacă pagina şi poziţia din avizul de însoţire nu coincid cu pagina şi poziţia din registru);
2. c) avizul de însoţire este şi document de provenienţă numai atunci când în baza lui se emite un alt aviz de însoţire (avizul de însoţire nu este document de provenienţă dacă nu respectă condiţiile de formă şi de fond, iar materialele lemnoase pentru care este înscris ca document de provenienţă nu au provenienţă legală);
3. d) documentele intracomunitare, care constituie document de provenienţă pentru materialele lemnoase din statul membru al Uniunii Europene, cu condiţia ca materialele lemnoase să fie recepţionate la destinaţie şi raportate în SUMAL, în condiţiile legii;
4. e) declaraţia vamală de import şi, după caz, licenţa FLEGT constituie document de provenienţă a materialelor lemnoase importate din state terţe;
5. f) procesul-verbal de reţinere/confiscare/dare în custodie, în condiţiile legii.

În baza dispoziţiilor art. 3 din H.G. 470/2014, instanţa a reţinut că provenienţa legală a materialului lemnos, în cazul depozitelor, se face cu registrul de evidenţă a intrărilor-ieşirilor de materiale lemnoase, identificat pe avizul de însoţire prin numărul paginii şi poziţia la care a fost înregistrată ieşirea;

Instanţa de fond a stabilit temenic şi legal faptul că pretinsa făptuitoare a contravenţiei a evidenţiat absolut tot materialul lemnos livrat în registrul de intrări ieşiri, nefiind invocate livrări care să nu fi fost evidenţiate în registrul de intrări ieşiri. Faptul că a fost completat un registru de intrări ieşiri aparţinând altui depozit nu înseamnă, nu fără un dubiu exonerator de răspunderea contravenţională, că materialul lemnos ar putea fi considerat fără provenienţă legală. Soluţia primei instanţe a fost pronunţată cu aprecierea corectă a probatoriului administrat în cauză, având în vedere faptul că la dosarul cauzei au fost depuse actele de punere în valoare (APV) referitoare la partizile 489, 488, 475 şi 474, împreună cu autorizaţiile de exploatare, procesele-verbale de predare spre exploatare, avizele de însoţire, fişa depozitului şi registrul de intrări/ieşiri al depozitului Prislop, din care rezultă că numărul/seria avizului de însoţire, precum şi codul unic/data corespund cu menţiunile din registrul de intrări/ieşiri.

De asemenea, din copiile contractelor de vânzare-cumpărare a lemnului fasonat provenit din partizile 489, 488, 475 şi 474, împreună cu avizele de însoţire şi facturile emise de ocolul silvic pentru materialul lemnos, precum şi evidenţa încasărilor privind contravaloarea lemnului vândut din partizile în cauză reiese concordanţa dintre menţiunile din avizele emise (numărul/data/partida/cantitatea), cu menţiunile din registrul de intrări/ieşiri.

Toate aceste înscrisuri fac dovada provenienţei legale a materialului lemnos, faţă de care simplele prezumţii că s-ar fi săvârşit o contravenţie sunt insuficiente pentru angajarea răspunderii contravenţionale.

Tribunalul a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta Garda Forestieră Braşov, în contradictoriu cu intimata Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva Direcţia Silvică Caraş Severin – Ocolul Silvic Văliug, împotriva sentinţei civile nr. 916/29.07.2020 pronunţate de Judecătoria Reşiţa.

În concluzie, inginerul Mihai Bona, șeful Ocolului Silvic Văliug a demonstrat în fața judecătorilor de la Tribunalul Caraș-Severin, faptul că nu a greșit prin actul său managerial în funcția deținută în cadrul Romsilva și nu se face vinovat de acuzațiile care i-au fost aduse.

Sergiu TABAN

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva oferă la vânzare pentru sărbătorile de iarnă din acest an 42.624 de Pomi de Crăciun, majoritatea recoltați din culturi specializate în pepinierele silvice. Din aceștia, 28.799 sunt din specia brad și 13.825 sunt din specia molid sau alte specii de rășinoase. În acest an, cei mai mulți Pomi de Crăciun provin din culturile specializate din pepinierele silvice proprii, 32.850 de bucăți, în timp ce doar aproape 20%, adică 9.774 de bucăți, provin din lucrări silvice de îngrijire a pădurilor, prin care se extrag arborii tineri din regenerările naturale cu o densitate excesivă.

Prețurile de vânzare pornesc de la 15 lei pentru Pomii de Crăciun cu o înălțime de până în 1,3 metri și ajung la 35 lei, cu TVA inclus, pentru exemplarele cu înălțimea între 2 și 3 metri. Solicitările pentru exemplare de peste 3 metri înălțime sunt considerate comenzi speciale. Pomii de Crăciun sunt vânduți la sediile ocoalelor silvice, iar persoanele fizice au prioritate la achiziționarea acestora. În cazul în care unitățile din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva vând Pomii de Crăciun în piețe sau alte locuri amenajate, costurile de transport, manipulare și depozitare vor fi incluse, suplimentar, în prețul final de vânzare. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva susține și promovează achiziționarea Pomilor de Crăciun autohtoni și încurajează cumpărarea pomilor cu rădăcină protejată sau plantați în ghivece, care vor putea fi replantați după sărbătorile de iarnă.

În această perioadă, angajații Romsilva vor participa, ca în fiecare an, alături de Poliția Română, Jandarmeria Română și Garda Forestieră la acțiuni de control în fondul forestier, pe drumurile publice și în locurile de vânzare pentru a preveni tăierile ilegale și a sancționa comerțul ilegal cu Pomi de Crăciun. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național.

Pentru sărbătorile din această iarnă Direcția Silvică a județului Caraș-Severin nu va valorifica niciun brad pentru Crăciun, a precizat pentru Reper24 purtătorul de cuvânt al instituției cărășene Dan Câmpan.

Dan AGACHE

Tăierile de arbori din pădurile județului Caraș-Severin sunt din nou în mijlocul unui schimb de replici între senatorul USR, Mihai Goțiu și reprezentanții Romsilva. Politicianul acuză că în județ a fost intensificată tăierea pădurilor sănătoase, în procedură de urgență, într-o perioadă de restricție, cu piața de lemn prăbușită și în condițiile în care milioane de metri cubi de lemn doborâți de vânt putrezesc în munți. Pe de altă parte, Romsilva susține că Direcția Silvică din Caraș-Severin exploatează mult mai puțină masă lemnoasă decât ar putea recolta legal și îl acuză pe Goțiu că lansează acuzații nefondate la adresa unei instituții publice.

Mihai Goțiu: „Asta e fie inconștiență și incompetență maximă, fie o operațiune masivă de finanțare a campaniilor electorale din acest an”!

Senatorul USR susține că într-o adresă trimisă, luna trecută, de către Direcția Silvică Caraș-Severin către cele 17 ocoale silvice din județ, se solicită „să identificați DE URGENȚĂ arboretele din care se poate extrage masă lemnoasă ÎN PERIOADA DE RESTRICȚIE (exceptând produse secundare) și să procedați la punerea în valoare, la întocmirea actelor de punere în valoare în termen de cel mult o săptămână (19 iunie) și să faceți demersurile necesare aprobării introducerii în Catalogul masei lemnoase producția anului 2020, urmând să inițiem imediat după aceasta o procedură de licitație pentru vânzarea masei lemnoase pe picior” .

Și asta în condițiile în care în România ar exista 3 milioane de metri cubi de lemn rezultat din doborâturi, care ar trebui scos de urgență din păduri, iar în depozite ar mai fi aproximativ un milion de metri cubi de lemn de foc rămas de anul trecut. În același timp, reprezentanții Asociației Administratorilor de Păduri (privați) și ai Federației Silva se plâng că piața lemnului autohton s-a prăbușit (din cauza pandemiei și a lemnului ieftin din Europa Centrală și de Vest) și că nu găsesc cumpărători pentru lemnul lor.

Andrei Plujar: „Nu suntem dispuși să sacrificăm cu bună știință moștenirea naturală a județului nostru”

Acuzațiile lui Goțiu sunt susținute și de Andrei Plujar, candidat la președinția Consiliului Județean din partea USR Caraș-Severin, care  declară că documentul prin care Romsilva cere să se taie și mai mult lemn din pădurile noastre, într-o perioadă în care prețul lemnului este scăzut, sugerează o dovadă de inconștiență.

„Caraș-Severin este județul care deține în prezent cele mai valoroase păduri seculare din România. Autoritățile abilitate trebuie să intervină! Multe păduri seculare riscă să fie tăiate chiar din Parcul Național Semenic Cheile-Carașului care administrează abuziv, fără plan de management și cu încălcarea contractului de administrare din Parcurile Naționale Cheile Nerei – Beușnița și Domogled Valea Cernei, unde tot Romsilva a redus abuziv zona de protecție integral în anul 2016, tocmai pentru a-și legaliza tăierile. Conflictul de interese este vădit. Nu suntem dispuși să sacrificăm cu bună știință moștenirea naturală a județului nostru, singura bogăție care ne-a mai rămas și pe care o putem valorifica pentru dezvoltarea economică și turistică a zonei, pentru interese de scurtă durată”, afirmă Plujar.

Romsilva: „Afirmațiile lui Goțiu, niște acuzații grave și nefondate”!

Replica celor de la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva nu s-a lăsat așteptată, reprezentanții instituției explicând că Direcția Silvică din Caraș-Severin are în acest an o cotă de recoltare aprobată de 718.000 metri cubi de lemn, adica 32% din posibilitatea anuală cumulată, deci mult mai puțin decât s-ar putea recolta legal, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice ale celor 17 ocoale silvice din cadrul direcției.

„Până în prezent, Direcția Silvică Caraș-Severin a contractat 514.000 metri cubi și s-au recoltat 189.000 metri cubi. 

Direcția Silvică Caraș-Severin pune în aplicare prevederile amenajamentelor silvice, inclusiv tăieri în vederea declanșării regenerării naturale în pădurile ajunse la vârsta exploatabilității, adică la maturitatea fiziologică a arborilor.

De asemenea, precizăm că în pădurile de stat administrate de Direcția Silvică Caraș-Severin nu au fost înregistrate doborâturi de vânt sau atacuri masive ale dăunătorilor. În cazurile izolate apărute, Direcția Silvică Caraș-Severin a intervenit cu celeritate pentru extragerea și valorificarea arborilor afectați.

Este regretabil că senatorul Mihai Goțiu, fără a avea cunoștințe minime de silvicultură, lansează, în mod iresponsabil și în mod repetat, acuzații grave și nefondate la adresa unei instituții publice”, se arată într-un comunicat de presă al celor de la Romsilva.

Karina TINCUL

Romsilva a făcut publice săptămâna aceasta imagini inedite cu cea mai mare felină din Europa, râsul, două exemplare fiind surprinse de camerele de supraveghere amplasate în două zone ale județului Caraș-Severin: Parcul Național Semenic – Cheile Carașului și Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

Felina a fost depistată în urmă cu câteva săptămâni în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, fiind filmată, conform celor de la Romsilva, de camerele de monitorizare a faunei amplasate în zonă, în timp ce își marca teritoriul.

Cei de la Romsilva vin și cu o serie de explicații despre felină:

„Râsul, cea mai mare felină din Europa, este un carnivor extrem de discret, rar putând fi văzut de oameni în libertate. Prădători foarte eficienți, râșii se deplasează fără zgomot și atacă prada pe neașteptate. Au auzul și mirosul foarte fin și au o vedere foarte bună, inclusiv nocturnă, când de multe ori ies la vânătoare.

Parcul Național Semenic – Cheile Carașului oferă condițiile de adăpost, liniște și hrană necesare unui habitat sănătos. Parcul are o fauna bogată, cu numeroase specii de mamifere, între care ursul, lupul, râsul, pisica sălbatică, vulpea, mistrețul, cerbul sau căpriorul și jderul, precum și numeroase specii de pești, păsări și nevertebrate”.

Ulterior, Romsilva a fost făcute publice și imagini cu un exemplar superb de râs surprins în urmă cu câteva luni de o cameră de monitorizare a faunei amplasată într-o pădure din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

Karina TINCUL

Partidul Național Liberal suferă la capitolul comunicare, este de părere primarul Ioan Popa, care este și președintele PNL Reșița. Acesta ar fi, conform lui Popa, și motivul din spatele apostrofării adresate liberalilor de colegul de partid, Romeo Dunca, după ce deputații PNL  s-au abținut la votul privind proiectul inițiat de USR, de înființare al unui „DNA al pădurilor”.

„Romeo este foarte atent la fenomenul tăierilor ilegale de păduri. Noi avem un dialog pe tema asta frecvent, chiar și astăzi (n.r. ieri) am discutat pe tema asta, am avut o discuție inclusiv cu premierul Ludovic Orban și de multe ori, datorită complexității sau a multitudinii de proiecte care se întâmplă, comunicarea la PNL suferă”, a precizat pentru Reper 24, primarul Ioan Popa, în opinia căruia nu este necesară înființarea unei noi instituții de combatere a tăierilor ilegale, lucru care a presupune cheltuieli suplimentare, ci de eficientizarea celor deja existente.

„De ce s-au abținut colegii noștri liberali din Parlament la înființarea DNA-ului pădurilor, care sună atât de bombastic? Pentru că la ora actuală în România avem deja șase instituții care verifică legalitatea extragerii de lemn din pădure. Și enumăr aici: Romsilva, care și ea are un sistem propriu de verificare, ITRSV-ul, deci Inspectoratul Teritorial care verifică Romsilva, Garda Forestieră, Poliția Română, Agenția de Mediu, Parcurile Naționale, deci sunt multe instituții care verifică asta și PNL s-a focusat în ultima perioadă pe implementarea SUMALULUI, un sistem satelitar care a fost pus la dospit așa de vreo 8-10 ani de PSD și pe care noi sperăm să îl punem în funcție în următoarele 2-3 săptămâni, care dă posibilitate prin satelit să se observe orice tăiere din țară la dimensiuni mai mici de jumătate de hectar, deci are o precizie foarte foarte mare.

Și atunci ideea este că dacă o instituție sau două sau trei nu funcționează bine nu înseamnă că mai trebuie să inventezi altele, pentru că ele practic consumă din bugetul statului, din bugetul nostru. Mai construim niște directori, niște directori adjuncți, niște șefi de regiune, pe județ, pe păduri și tot așa construim la sisteme din acestea de control care mănâncă banii publici și de fapt nu au rezultate. E păcat. Trebuie să le punem pe cele existente la lucru, să își facă treaba”, a mai adăugat primarul Ioan Popa.

Citește și Romeo Dunca: „Nu sunt naiv să-mi închipui că tot ce zboară se mănâncă, dar m-am lăsat dus de val. Sunt trist, dar nu mă dau bătut”

Karina TINCUL

Prefectul județului, Cristian Gâfu a luat act de cele întâmplate pe fondul de vânătoare de lângă Bocșa unde producătorul de mezeluri și carne de pui din zonă depozita resturi animale și chiar animale moarte în mai multe puncte, între localitățile Bocșa, Doclin, Biniș. Autoritățile au fost sesizate de către oameni, iar prefectul a trimis controale în zonă, societatea fiind amendată.

„Am mai avut săptămâna trecută un eveniment negativ în Caraș Severin legat de fondul de vânătoare. La momentul când dumneavoastră ați început să scrieți era finalizat controlul celor de la mediu care au aplicat o amendă de 4000 fondului de vânătoare și o amendă de 4000 societății Collini. Am dispus un control al gărzii forestiere. Între timp a fost și DSV-ul, care a aplicat o amendă de 12.000 de lei și am dispus un control al gărzii forestiere care pe lângă acele gropi cu resturi de animale au mai găsit 4 sau 5 focare în interiorul fondului de vânătoare.

Controlul s-a desfășurat pe timp de 4 zile pentru că fondul are aproximativ 12.000 de hectare. Se întinde undeva de unde începe localitatea Colțan,  până la Fizeș. Dânșii au încheiat actul de control, mi-au făcut o notă de informare, au aplicat și o amendă, au trimis materialul la garda națională și să mă ierte cei de la Collini, voi sesiza organele de urmărire penală. Voi face propunere la garda națională de reziliere a contractului pentru că ei în contract aveau obligația să asigure hrana animalelor cu cereale și fân.  Că au venit ei și au aruncat resturi de animale sau chiar animale moarte, e un focar de infecție. Este inadmisibil!”, a spus prefectul județului.

Terenul pe care se află în acest moment fondul de vânătoare este concesionat până în anul 2025 iar cei care îl dețin au obligația să ofere hrană animalelor sălbatice din acel areal.

„Este concesionat terenul de vânătoare, este prelungit până în 2025 prin act adițional mi se pare. Societatea Collini își desfășoară activitatea pe raza orașului Bocșa, au și fondul de vânătoare și am înțeles că există un contract de concesionare între firma Collini și asociația Collini unde firma Collini vinde aceste deșeuri pentru a asigura hrana animalelor, ori ei în contractul de concesionare a fondului de vânătoare au obligația să asigure altfel hrana animalelor. Orice explicații nu își au rostul. Sunt focare de infecție pe care dacă populația nu le sesiza, puteau să degenereze. La întâlnirea de joi cu cei de la garda forestieră, cei de la garda de mediu și cei de la DSV am cerut o notă de informare și până ieri nu am primit-o”, a precizat Cristian Gâfu.

Prefectul a mai afirmat că nu înțelege de ce Romsilva nu a știut de cele întâmplate pe fondul de vânătoare, reprezentanții ei fiind cei care trebuiau să facă sesizări.

„Am întrebat de ce reprezentanții Romsilva care au în pază pădurea, nu au sesizat existența acestor deșeuri pe raza fondului de vânătoare.  Nu am primit răspuns.  Ei trebuiau să vină să ne sesizeze. Acest fond de vânătoare are intrări pe cale auto în mai multe puncte. Am înțeles că la fiecare intrare sunt puse bariere cu lacăt. Nu poate intra oricine. Cei de la fondul de vânătoare și asociația Collini au în evidență vânatul și cei de la Romsilva pădurea. Aveau obligația de a verifica ce se întâmplă în pădure. Vă dau toate materialele pentru a putea urmări modul de desfășurare a anchetelor. Rugămintea mea e să mă ajutați”, a declarat prefectul Cristian Gâfu.

foto: caransebesonline.ro

Lorena POENARU

În ultima conferință de presă susținută de filiala PSD Caraș-Severin la sediul județean al organizației, în campania electorală dinaintea turului doi al alegerilor prezidențiale, președintele PSD Caraș-Severin, Luminița Jivan a susținut că nu a făcut niciodată compromisuri cu oamenii profesioniști, indiferent din ce partid fac parte. Afirmația vine pe fondul demisiei celor doi inspectori ai ISJ Caraș-Severin, Marius Cornici și Ionuț Gârtoi, din funcțiile de conducere odată cu preluarea guvernării de către PNL. Jivan afirmă că decizia celor doi de a renunța la posturile din fruntea ISJ Caraș-Severin este una care le aparține în totalitate și nu o directivă a partidului din care cei doi fac parte, emisă ca urmare a anunțului liberalilor că vor schimba toate conducerile deconcentratelor.

„Nu o să poată să schimbe tot! Până la urmă ați văzut că eu nu am făcut compromisuri cu oamenii profesioniști. M-ați văzut pe mine să mă ating de cei care într-adevăr au fost în regulă? Sub nicio formă! Nu sunt genul acela de persoană, îmi doresc să fac o altfel de politică. La Romsilva ați văzut cine a fost promovat, cine este, nu am negat că a fost un om foarte competent, la fel cum nu m-am atins de niciun om competent, chiar dacă era PNL sau PDL, sau ce-or mai fi fost ei”, a declarat Luminița Jivan.

În urma acestei declarații a liderului social-democraților cărășeni, PNL Caraș-Severin o somează pe Luminița Jivan să-și asume și să-și păstreze conducătorii instituțiilor deconcentrate, în condițiile în care directorul Direcției Silvice Caraș-Severin nu este membru PNL și nu se justifică afirmația „nu m-am atins de nici un om competent chiar dacă era de la PNL”.

„Domnul Șandru Zaharia, director Romsilva Caraș-Severin, nu este membru PNL. PNL se delimitează și nu are nici o legătură cu managementul Romsilva. PSD trebuie să-și asume activitatea de la Romsilva și sesizările cu privire la tăierile ilegale de arbori și licitațiile suspecte pentru realizarea drumurilor forestiere. Somăm conducerea PSD Caraș-Severin să-și asume și să-și păstreze conducătorii instituțiilor deconcentrate și cu bune și cu rele”, au precizat reprezentanții PNL Caraș-Severin într-un comunicat de presă.

Zaharia Șandru a fost numit director general al Direcției Silvice Caraș-Severin, în decembrie 2018, iar invitați la prezidiu în ziua numirii sale au fost deputatul Luminița Jivan, prefectul județului Caraș-Severin, Matei Lupu și fostul șef al Romsilva, Adam Crăciunescu.

Elena FRANȚ

Probleme mari  în ceea ce privește tăierea ilegală de arbori din fondul Ocolului Silvic Mehadia, acolo unde în luna martie a anului trecut, în urma comiterii unor tăieri ilegale, a fost constat de către organele de control ale Poliției Băile Herculane un prejudiciu în valoare de peste 2 miliarde de lei vechi adus Direcției Silvice Caraș-Severin. Mai exact, în perioada 09 – 14.03.2018, persoane necunoscute au sustras 98 de de arbori de esență fag din fondul forestier proprietate a comunei Domașnea, din cantonul silvic 25, zona Săvăstru, care se află în administrarea Ocolului Silvic Mehadia, cauzând un prejudiciu în valoare de 202.734,33 lei. Desigur au fost efectuate verificări, s-au luat declarații, însă hoții nu au fost nici până astăzi descoperiți.

La data de 15 ianuarie 2019, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș a aprobat trecerea dosarului în evidențele cu autori neidentificați, „eventuale” cercetări urmând a fi reluate odată cu apariția unor elemenete noi în dosar.

Dovadă a faptului că șeful de ocol silvic de la Mehadia este mai „blând” cu angajații lui atunci cînd vine vorba de încălcări care vizează sfera penală, este și faptul că în declarația făcută de acesta pe 4 aprilie 2018, inginerul Stelian Văduvoiu consemnează că în data de 15.03.2018 a constatat un număr de 80 de cioate provenite din arbori tăiați ilegal din parcelele 173 și 174, din locul denumit „Tâlva Înaltă – Săvăstru”. Într-un document înregistrat și transmis Primăriei comunei Domașnea, șeful Ocolului Silvic Mehadia, Stelian Văduvoiu, cere acordarea riscului normal al serviciului pentru volumul de 254,5 metri cubi de lemn și o valoare de aproximativ 1 miliard de lei vechi pădurarului Nicolae Micșescu, responsabilul acestui amenajament silvic. Același Văduvoiu, cel mai probabil atenționat de șefii lui ierarhici de la acea vreme, face o revenire, în data de 20 aprilie 2018, la adresa 10279, pe care o transmite Poliției Domașnea, în care își revizuiește numărul de cioate și admite că acesta este mai mare cu 17, față de numărătoarea inițială. Explicația omisiunii? La primul control parțial de fond, Văduvoiu și oamenii lui nu au observat și celelalte cioate din cauza „stratului de zăpadă depusă, a pietrelor, frunzelor și a pământului care le acoperea”.

ROMSILVA, se aude? În apărarea celui care trebuia să protejeze pădurea de hoți, șefii lui scriu că acesta locuiește prea departe de locul furtului și că în general a căutat să limiteze tăierile ilegale!? Așadar, se recunoaște furtul în mod consecvent de material lemnos din pădurea Ocolului Silvic Mehadia!

Halucinantă ni se pare și explicația inginerului Neluțu Cristescu, responsabilul cu paza și protecția la Ocolul Silvic Mehadia, ochiul de vultur, care în nota de constatare caută să îl exonereze de răspundere pe subalternul lui Văduvoiu, pădurarul Nicolae Micșescu despre care scrie, cităm „pădurarul locuiește în localitatea Cănicea, la 15 km față de locul unde au fost sutrași arborii, acesta făcând eforturi considerabile pentru limitarea sustragerilor ilegale de material lemnos, cantonul fiind foarte accesibil deoarece este limitrof localităților Domașnea, Cornereva, Rusca Teregova și Cănicea. Menționez faptul că pădurarul Micșescu Nicolae are o vechime în această funcție de 17 ani  și a îndeplinit cu bună credință obligațiile de serviciu privind paza pădurii” . Sincer, e noaptea minții în patru acte! Deci îl scuzi  pe responsabilul acestui amenajament că stă prea departe de lucru (fă-i o cabană,măi Romsilva!), ne spui cu alte cuvinte că știi că se fură pădurea, dar totul se face controlat, recunoști că e un loc numai bun de decupat arbori din respectivul perimetru iar la final ne dai cu (tiri)Bomba: omul și-a îndeplinit cu succes rolul de paznic al fagilor, doar că i-a dispărut de sub nas lemn de vreo două miliarde de lei. Nu-i așa că la Ocolul Silvic Mehadia, se joacă un film prost, cu actori îmbrăcați în straie verzi care nu au nicio legătură cu ceea ce înseamnă responsabilitatea muncii pentru care îi plătește Direcția Silvică din județul Caraș-Severin?

Suspiciunea de „cârdășie” dintre șeful de Ocol Silvic Mehadia, șeful pazei și pădurar este una ce reiese din declarațiile acestora și ca urmare a faptelor lor, iar aceasta ar putea merge „in extenso” și cu cei care s-au făcut proprietari în mod ilegal pe „aurul verde” al statului român, în speța din martie 2018. Cât despre modul în care vor descoperi autorii furtului polițiștii aflați sub conducerea vajnicului comandant Avram…la anul și la mulți ani!

Iar acestea fiind spuse, așteptăm un punct de vedere, o măsură și de la „afectata” Romsilva. Doar n-om fi ajuns județul hoților de păduri, pe care (doar) ne prefacem că le păzim?

Diana RADU