Lucrările la linia electrică de 400 kV care leagă Reșița de Pancevo au ajuns la final, investiția de peste 80 de milioane de lei fiind inaugurată aseară la km 8, pe drumul ce leagă Reşiţa de Caransebeş. Autoritățile din Caraș-Severin au fost reprezentate la ceremonie de subprefectul Cătălin Hogea, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu și city managerul Reșiței, Paul Vasile.

Investiția este în valoare de 81,5 milioane de lei, realizată integral  de companii românești, de la proiectant la executant și consultant!

LEA 400 kV Reşiţa – Pancevo este proiectată de Institutul de Studii şi Proiectări Energetice, iar lucrările au fost executate de ELECTROMONTAJ SA, având ca subcontractori: EMFOR Montaj SA, TERRASOND SRL, ICEMENERG SA, Politehnica București, ARC VISION SRL. Consultantul proiectului a fost ROENG T.E.C. De asemenea, proiectul a beneficiat de suportul susținut și de implicarea tuturor autorităților locale din județul Caraș-Severin și din județul Timiș, după cum afirma Directorul Sucursalei Transelectrica din Timișoara, Luca Iacobici, cel care a fost amfitrionul inaugurării de la Km 8, în apropiere de municipiul Reșița.

LEA 400 kV Reșița-Pancevo este un proiect de interes comun, parte din “Mid Continental East Corridor”, iar unul dintre rolurile sale principale este acela de a întări sistemul electroenergetic național și pe cel sud-est european. Realizarea liniei electrice de 400 kV Reșița-Pancevo va permite eliminarea congestiilor majore în zona celor doua sisteme electroenergetice, românesc și sârbesc, precum și creșterea capacității de transfer între România și Serbia și în toată zona de sud-est a Europei. Prin realizarea acestei investiții, România își va atinge ținta europeană obligatorie de interconectivitate de 10% pentru anul 2020.

„Aș vrea să vă asigur că efortul investițional al Companiei va continua într-un ritm susținut în perioada următoare. Suntem încurajați de faptul că, așa cum arată statistica în ceea ce privește economia din România, în 2017 profitul în segmentul cu capital românesc este de 1,9 ori mai mare decât în cel al segmentului cu capital străin. Credem cu putere că putem face progrese și mai importante“, a declarat Gheorghe Olteanu, președintele Consiliului de Supraveghere al CNTEE Transelectrica SA.

La rândul său, Directorul General Executiv al Transelectrica, Adrian Constantin Rusu, a subliniat faptul că realizarea LEA 400 kV de interconexiune Reșița-Pancevo este doar o primă parte a unei serii de investiții ale Companiei. „Este foarte important de spus că realizarea LEA Reșița-Pancevo este o etapă cu ștafetă. În toate sucursalele Companiei există un efort investițional susținut. Urmează proiecte la fel de mari și de importante: tocmai a fost deblocat proiectul LEA Oradea-Bekescsaba; avem în lucru LEA Gutinaș-Smârdan; acum câteva săptămâni am semnat contractul de finanțare cu Comisia Europeană pentru LEA Cernavodă-Stâlpu. Avem în față proiecte provocatoare și cel puțin la fel de importante ca linia Reșița-Pancevo. Transelectrica este o companie cu o capacitate extraordinară, cu o resursa umană excepțională pe care ne propunem să o valorificăm și să transformăm această companie strategică la nivel național într-un fanion al energeticii românești“, a declarat Adrian Constantin Rusu, Directorul General Executiv al Transelectrica.

„Acest proiect este inclus în lista proiectelor de interes comun, european. Face parte din coridorul european Nord-Sud, respectiv face legătura între Europa de Sud şi Europa Centrală. În acest grup de proiecte, pe lângă linia Reşiţa – Pancevo, avem întreg axul Banat, unde este vorba de o nouă legătură la 400 kV, de la Porţile de Fier, Anina, Reşiţa, Timişoara Săcălaz, Arad, inclusiv staţiile de pe parcursul acestei linii, ceea ce înseamnă că avem, în continuare, noi provocări şi proiecte deosebit de importante şi de dificile”, a precizat directorul Direcţiei de Investiţii din Transelectrica, Florentina Răducanu.

Pe teritoriul României, linia electrică traversează 11 localităţi din judeţul Caraş-Severin: Reşiţa, Ezeriş, Lupac, Dognecea, Goruia, Ticvaniu Mare, Berlişte, Ciudanoviţa, Grădinari, Vărădia şi Vrani, punctul de trecere a frontierei fiind localitatea Iam. Linia Electrică Aeriană de 400 kV Reşiţa – Pancevo are o lungime pe teritoriul României de 63 de kilometri şi un număr de 206 stâlpi.

Conform specialiștilor companiei Transelectrica, beneficiarul investiției, prin realizarea proiectului crește siguranţa în funcţionare a reţelei în zona de Sud-Est a Europei, iar sistemul din România funcţionează de acum interconectat şi cu celelalte pieţe din Europa.

„Felicit întreaga echipă pentru efortul depus şi aşteptăm cu interes şi următoarea investiţie, respectiv, linia electrică dintre Porţile de Fier şi Reşiţa, care va continua spre judeţele Timiş şi Arad”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu.

Felicitări pentru realizarea proiectului a transmis și city managerul municipiului Reșița Paul Vasile, care a precizat că deși România și Serbia nu sunt legate de nicio autostradă, de acum înainte putem spune că sunt legate de o autostradă electrică.
[slickr-flickr search=”sets” set=”72157691103836180″]

Karina TINCUL

Județul Caraș-Severin a reușit o premieră în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia: implementarea unui proiect care să se încheie cu statutul de finalizat, dar nefuncțional. Ce înseamnă practic acest statut? Pe scurt: perioada de implementare a proiectului a ajuns la final, fără ca toate obiectivele proiectului să fi fost atinse, iar autoritatea de implementare a fost de acord ca partenerii să încerce, pe propria cheltuială să ducă la îndeplinire aceste obiective. Altfel spus, li s-a acordat partenerilor o perioadă de grație de câteva luni, iar în cazul în care nu vor reuși să finalizeze proiectul, vor fi buni de plată. 

Proiectul, despre care Reper 24 a mai scris de nenumărate ori, prevedea punerea în circulație a unui bac pentru transportul greu, care să lege România de Serbia și realizarea unui nou punct de trecere a frontierei la Moldova Nouă, parteneri fiind Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Moldova Nouă și munipalitățile Veliko Gradiște și Golubac.

Managerul proiectului, Victor Naidan, a explicat în cadrul unei conferințe de presă motivele care au dus la împotmolirea proiectului, în ciuda eforturilor depuse de parteneri. Aceștia au întâmpinat greutăți încă de la început, primul pas fiind obținerea acordului celor două state, România și Serbia, pentru înființarea unui nou punct de trecere a frontierei.

„Ministerul de Externe român decide ca acest memorandum să fie încheiat prin schimbul de note verbale, o procedură care teoretic părea cea mai scurtă și cea mai simplă, dar care durează uluitor de mult, mai bine de 9 luni de zile. Unele dintre acțiunile care au întârziat povestea asta au fost, în partea română, anumite reglementări administrative în circuitul actului interministerial. La vremea respectivă, documentul trece din minister în minister și dacă ai ghinionul ca la sfârșitul parcursului respectiv, când ajunge în ședința de Guvern, unul din miniștrii care a semnat pe memorandum să nu mai fie în funcție, o iei de la capăt, ceea ce am făcut și noi de două ori”, a explicat Victor Naidan.

Greutățile nu s-au oprit aici: partenerii sârbi au modificat planul de contractare, ceea ce a blocat timp de câteva luni celelalte activități, proiectul tehnic pentru punctul de trecere a frontierei a trebuit refăcut de trei ori, a fost necesară reavizarea proiectului de către Poliția de Frontieră, terenul de construcţie pus la dispoziție de Primăria Moldova Nouă a fost revendicat de Miniera Moldova Nouă. Probleme au existat și în ceea ce privește construirea bacului, adjudecată de Șantierul Naval Orșova, unde s-a întârziat din cauza temperaturilor ridicate de pe perioada verii. Și ca totul să fie complet: Primăria Moldova Nouă nu a reușit să găsească un constructor pentru realizarea punctului de frontieră, la cele 7 licitații organizate neprezentându-se nici un agent economic.

„Epopeea” bacului se apropie încet de final: în prezent mingea a fost pasată în curtea Primăriei Moldova Nouă, singurul dintre parteneri care nu a reușit să își ducă la îndeplinire obligațiile și până la urmă singurul dintre parteneri care va avea de suferit dacă proiectul nu va deveni funcțional, pentru că va trebui să returneze toți banii cheltuiți până în prezent, adică aproximativ 1.400.000 de euro. Administrația locală de la malul Dunării este astfel obligată să realizeze lucrările pentru punctul de trecere a frontierei până în toamna anului următor. Din fonduri proprii.

Citește și Zi decisivă: proiectul cu BAC-ul, la mâna consilierilor locali! Moldova Nouă riscă să piardă 2.000.000 de euro

 Karina TINCUL

50 de milioane de euro sunt puse la dispoziția aplicanților în perioada următoare, în cadrul programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia. Programul a fost aprobat luna trecută de Comisia Europeană, iar de mâine se dă startul depunerii proiectelor. 

Programul a fost făcut cunoscut eventualilor participanți de reprezentanții Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Timișoara, fiind organizate mai multe forumuri pentru identificarea de parteneri eligibili. Un astfel de forum a avut loc zilele trecute și la Reșița.

„Întâlnirea se înscrie în seria celor organizate de Secretariatul Comun din cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timișoara, în toată zona eligibilă, atât română cât și sârbă. Întâlnirea de la Reșița este un forum de căutare parteneri prin care potențiali aplicați din zona eligibilă română împreună cu potențială aplicanți din zona eligibilă sârbă pot crea parteneriate în vederea accesări acestui tip de program. Până acum, am organizat o serie de evenimente de acest tip la Vârșeț, la Drobeta Turnu Severin și la Smederevo. Vom continua în perioada următoare cu un număr de 13 seminarii atât pe partea română eligibilă, cât și pe partea sârbă” a precizat cu acest prilej directorul executiv al BRCT Timișoara, Anca Lolescu.

Programul are patru axe prioritare: crearea premizelor pentru înființarea de locuri de muncă, situații de urgență – strategia mediului, mobilitate și turism, a mai precizat Anca Lolescu. Termenul limită pentru depunerea proiectelor este 15 ianuarie 2016, respectiv 15 martie 2016, pentru proiectele strategice.

Nu au lipsit de la întâlnirea de la Reșița, reprezentanți ai autorităților locale și județene, interesați în identificarea și stabilirea de relații cu eventuali parteneri sârbi. Printre participanți, s-a numărat și arhitectul șef al județului Caraș-Severin, Victor Naidan, care a explicat care sunt proiectele pentru care dorește să obțină finanțare Consiliul Județean Caraș-Severin în cadrul programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia:

„Speranța noastră este să reușim în cadrul acestui program să rezolvăm un minim de 5-6 proiecte pe care să le ducem la bun sfârșit în toate domeniile: referitor la infrastructura de sănătate, referitor la infrastructura de transport și afaceri, la dezvoltarea turismului și la activități de mediu. În general proiectele noastre sunt proiecte de continuare a investiților în zonele pe care le-am dezvoltat deja și sperăm să fructificăm întreaga experiență pe care am acumulat-o până acum în noi proiecte”.

Solicitanții eligibili în cadrul programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia sunt, în general, administrații, consilii județene, primării, asociații, fundați, școli, universități, camere de comerț, muzee, instituții culturale, sportive și turistice.

Karina TINCUL

Consiliul Județean Caraș-Severin se pregătește să atragă alți bani europeni prin intermediul unor programe transfrontaliere, asta după ce în ultimii ani a reușit să deruleze, alături de partenerii din Serbia proiecte în valoare de 20 de milioane de euro. În acest sens, președintele forului județean, Sorin Frunzăverde, a avut o serie de întâlniri cu primarii a trei orașe din Serbia. 

„M-am întâlnit săptămâna trecută cu primarii din Veliko Gradiște, Pojarevac și Zrenianin, în vederea lansării programului Interreg, programul de cooperare transfrontalieră România – Serbia, un  program pe care noi l-am frecventat cu reale  rezultate în perioada 2007-2014. În această toamnă se va lansa ediție 2015-2020. Din acest program fac parte județele Caraș-Severin, Timiș și Mehedinți și alte 6 unități teritorial administrative, municipalități, cum sunt ele denumite în Serbia”, a precizat Sorin Frunzăverde.

Bugetul total al programului va fi de 88.124.999 de euro, din care 74.906.248 de euro reprezintă finanțare nerambursabilă din fondurile Uniunii Europene. În perioada 2014-2020, vor putea fi finanțate proiecte pe 4 axe prioritare (cu excepția axei prioritare de asistență tehnică), în domeniile promovării ocupării forței de muncă și serviciilor pentru o creștere favorabilă incluziunii – 18 milioane de euro, protecției mediului și managementului riscurilor – 21 de milioane de euro, mobilității şi accesibilității sustenabile – 21 de milioane de euro şi atractivității pentru turism sustenabil – 18 milioane de euro.

„Am identificat cu primarii din Pojarevac, Veliko Gradiște și Zrenianin posibilități de a colabora pe aceste 4 domenii și pot să vă spun că au fost pregătiți în acest sens, au o serie de priorități de acuma bine conturate. Evident județul Caraș-Severin va fi partener pentru aceste primării și nu numai pentru ele. Mă gândesc și la Vârșeț de exemplu, un partener tradițional pentru noi în exercițiul trecut când adus în Caraș-Severin 20 de milioane de euro, pe 30 de programe de acest gen de cooperare transfrontalieră”, a precizat președintele Consiliului Județean Caraș-Severin.

Pentru județul Caraș-Severin rămân prioritare proiectele din domeniul sănătății și al infrastructurii. De asemenea, au fost identificate o serie de proiecte în domeniul protecției mediului și se va încerca lansarea unui proiect de ocupare a forței de muncă, a mai afirmat Sorin Frunzărde. Temele viitoarelor proiecte vor fi stabilite cu exactitate peste 2-3 săptămâni, în urma unei noi întâlniri cu partenerii sârbi, întâlnire ce va avea loc cel mai probabil la Reșița.

Karina TINCUL