În agitata viață românească din ultimele zile, două sunt totuși evenimentele care se detașează clar: necalificarea echipei de gimnastică a României la Jocurile Olimpice din această vară de la Rio de Janeiro (fără a mai vorbi de faptul că țara noastră va avea la această manifestare una dintre cele mai slabe participări de la Helsinki 1952 încoace) și excluderea României de la Eurovision din cauza faptului că Televiziunea Română nu a achitat taxele necesare, înregistrând o restanță de circa 12 milioane de euro, două evenimente aparent fără nicio legătură, din domenii diferite: artistic, respectiv sportiv.

În realitate aceste două situații create sunt rezultatul aceleași stări de fapt: statul creat de către Traian Băsescu. Aceste situații sunt generate de dezordinea administrativă și lipsa de decizie antreprenorială ce sunt de acum caracteristice României de astăzi.

Televiziunea publică spune că nu are fonduri suficiente, Guvernul vorbește despre faptul că Parlamentul coordonează televiziunea, Parlamentul acuză managementul defectuos al acesteia și astfel stăm acasă uitându-ne la restul Europei prezent la această manifestare artistică prodigioasă, de lungă tradiție.

Federația Română de Gimnastică dă vina pe Comitetul Olimpic Român, acesta face vorbire de Ministerul Tineretului și Sportului care nu are suficiente fonduri și care spune că sistemul educațional românesc a omorât baza de selecție atât de necesară pentru păstrarea gimnasticii românești, cea mai laureată ramură olimpică la nivelul gloriei de odinioară.

Specific fugii de responsabilitate și mai ales „de semnătură”, atât de periculoasa semnătură care poate să-i facă pe toți decidenții din țara noastră „să dobândească” atât de nedorita calitate de suspect. În fapt, Băsescu recunoaște singur că pe vremea lui și cu largul lui sprijin a apărut o „sectă a Securității” care urmărește să controleze totul și să conducă România.

Încet, încet creația lui Băsescu conduce însă la dezastru. Dezastrul societății românești în toate aspectele vieții cotidiene, de la libertățile individuale și democrație și până la artă, cultură sau sport. Odată, demult, în 2012 a existat șansa de a demonta această construcție malefică pe care Băsescu și-o asumă. Vorbim de „secta Securității”. Șansa a fost ratată de USL, dar asta este o altă poveste despre care vom mai vorbi.

Sergiu TABAN