Cu toate că la nivel național există un deficit de aproape 10.000 de locuri în penitenciare, banii pentru construirea altora noi sunt practic inexistenți. Zvonuri că vom avea penitenciar la Reșița circulă de ani buni dar se pare că municipiul va trebui să se mulțumească doar cu un sistem de video-conferințe.

În vizita sa la Reșița, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc a adus în discuție și problema deficitului de penitenciare la nivel național. Nevoia de astfel de spații este mare, cu atât mai mult cu cât cheltuielile pentru deplasarea deținuților sunt extrem de mari și inutile. Cu toate acestea, este nevoie și de o deschidere din partea populației, reticentă de multe ori în fața unei astfel de investiții, în condițiile în care țara duce lipsă și de școli și spitale.

„Avem un deficit de cel puțin 10.000 de locuri la nivel național. Cele care sunt arată la limita deminității umane în momentul de față. Nu este un subiect foarte popular în spațiul public, nu e ușor să spui că vrei să construiești penitenciare și în același timp să fie nevoie de școli și spitale, este foarte greu de pus în balanță. În același timp, trebuie să facem acest lucru pentru că investind în penitenciare, investim în siguranța publică. Dacă ai condiții normale, decente în penitenciare riscul de a mai comite infracțiuni când ieși de acolo este dovedit ca fiind mult mai mic, dacă ai condiții improprii atunci riscul este mai mare, iar costurile ulterioare s-ar putea să fie incomensurabile”, a explicat ministrul Justiției.

La Reșița ideea construirii unui penitenciar a fost pusă în discuție de multă vreme, dar declarațiile lui Robert Cazanciuc au spulberat orice speranță în acest sens. Chiar dacă se are în plan construirea a două noi penitenciare în viitorul apropiat, zonele vizate vor fi orașele care dispun deja de o închisoare, dar fără spațiul și condițiile necesare. Astfel, acestea vor fi închise și reconstruite în afara localităților.

Totul este însă, la stadiul de plan, și asta pentru că sumele care ar trebui investite pentru noi penitenciare și reabilitarea celor deja existente ar atinge un miliard de euro, bani care trebuie căutați în afara granițelor țării.

„Din păcate în viitorul apropiat problema penitenciarelor  nu poate fi rezolvată doar din sursă națională. Noi am făcut un apel la nivel european, am făcut o solicitare comună către Comisia Europeană, împreună cu Ministerul italian de Justiție. S-au alăturat mai multe state și sperăm ca până în martie să fim cel puțin 10 pentru a face acest apel către Comisia Europeană pentru a obține o linie de finanțare pentru construirea de penitenciare. Vom încerca să demarăm construirea a două noi penitenciare, sperăm noi anul acesta. Nu știu dacă va fi sau nu la Reșița unul dintre ele. Nu va fi ușor, din calculele noastre, pentru a acoperi cele 10 mii de locuri deficit, am avea nevoie de o sumă de un miliard de euro. Trebuie o dezbatere pubică foarte serioasă pentru a vedea dacă societatea este pregătită să facă această investiție în următorii 5 ani de zile. Este un efort uriaș”, spune Robert Cazanciuc.

Fără penitenciar, Reșița se mulțumește cu video-conferința pentru a tăia din cheltuieli

Fiecare transport al deținuților de la cel mai apropiat penitenciar până la instanța din Reșița, presupune un consum de zeci de litri de combustibil. Astfel, fără penitenciar, municipiul se mulțumește și cu noul sistem de video-conferință care le permite deținuților să fie audiați fără a mai fi aduși în fața judecătorilor.

„Trebuie făcut ceva intermediar, iar ceea ce vom încerca să facem în viitorul imediat apropiat este un sistem de video-conferință, în așa fel încât să nu mai fim nevoiți să deplasăm deținuții în fața unei instanțe de judecată de fiecare dată. Este o soluție intermediară care poate rezolva de foarte multe ori problemele. Cred că într-o primă fază această soluție de video-conferință poate reduce mult din costurile pentru deplasarea deținuților”, explică ministrul Justiției.

Alexandra JURCA

Vizita ministrului Justiției la Reșița nu a adus vești tocmai bune pentru Judecătoria din Moldova Nouă. Amenințată cu desființarea încă din anul 2012, atunci când a fost inclusă pe o listă de 30 de instanțe care nu sunt pregătite să facă față cererii, instanța din Clisura Dunării nu are prea multe șanse să scape de lacăt.

Proiectul de lege care prevede închiderea a 30 de instanțe de judecată mici se află în momentul de față pe masa Senatului, care va decide cât de curând soarta acestora. Ministrul Justiției, Rober Cazanciuc, a explicat că se încearcă în momentul de față ajungerea la un acord cu Senatul pentru a limita numărul instanțelor amenințate cu desființarea, pe principiul că multe dintre ele s-au mai redresat în ultimii trei ani.

„Este un proiect de lege inițiat de CSM împreună cu Ministerul Justiției, a trecut de Camera Deputaților, în sensul că am reușit noi să facem marea unire acolo, adică am obținut un vot unanim împotriva acelui proiect de act normativ. El se află în momentul de față în Senat și încercăm o formulă de compromis cu membrii Senatului, prin care să revizuim puțin această listă. Sunt câteva evoluții, adică la anumite instanțe a crescut activitatea, la altele a scăzut. Sper să găsim o formulă de compromis la nivelul Senatului și din cele 30 de instanțe să rămână undeva la 15”, a explicat ministrul Justiției în vizita sa la Reșița.

Cu toate că există încă speranțe pentru multe dintre instanțele de judecată aflate pe lista cu pricina, Judecătoria din Moldova Nouă nu scapă de amenințare. Cu o activitate constantă la limita cea mai scăzută, și cu doar doi judecători care-și desfășoara activitatea acolo, instanța din Clisura Dunării are șanse mari să-și pună lacătul pe poartă cât de curând.

„Se ia în calcul în continuare închiderea Judecătoriei din Moldova Nouă. Instanța de acolo se menține constant cu un număr foarte mic de cauze. Nu este un scop în sine desființarea unei instanțe de judecată, dar cu siguranță o instanță nu poate funcționa cu unul sau doi oameni”, a mai menționat Robert Cazanciuc.

Ministrul Justiției a explicat închiderea instanțelor de judecată care nu fac față ca fiind un avantaj pentru cetățeni. Chiar dacă nu este cea mai optimă soluție, este mai bine ca acele instanțe cu activitate slabă să fie închise iar cetățenii să se îndrepte spre instanțele mai mari, acolo unde au certitudinea că activitatea acestora este una de calitate.

„Ca un cetățean să aibă parte de un act de calitate o instanță de judecată trebuie să dispună de cel puțin 5 oameni, și când constați că într-un număr foarte mare de ani nu reușești să aduci personal, este mai bine să mergi la o instanță mai mare. E mai important ca cetățenii să aibă garanția că au o soluție bună decât să aibă o instanță aproape de casă și să nu știe ce soluție pot obține pentru că un judecător nu le poate face pe toate. Este inuman să cerem unui judecător să facă aceste lucruri”, spune ministrul Justiției.

 Alexandra JURCA