Grupul Ecologic de Colaborare Nera, organizaţie nonguvernamentală, apolitică şi nonprofit, a solicitat Comisariatului Judeţean Caraş – Severin al Gărzii Naţionale de Mediu,  Gărzii Forestiere Timişoara şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş – Severin un punct de vedere în legătură tăierile ilegale de arbori care s-au făcut în Aria Specială de Protecţie Avifaunistică (ASPA) Divici – Pojejena, cu amploarea cea mai mare în stânga  pârâului Radimna  în vecinătatea podului de pe şoseaua DN57A peste acest pârâu.

ASPA Divici – Pojejena este zonă de protecţie integrală aparţinând Parcului Natural Porţile de Fier a cărui perimetru a fost precizat prin Planul de Management al Parcului.

„Deşi suntem într-o zonă de protecţie integrală din parc, Comisariatul Judeţean Caraş – Severin al Gărzii Naţionale de Mediu a pasat responsabilitatea răspunsului Gărzii Forestiere Timişoara. În final un raspuns către GEC Nera a fost oferit doar de Garda Forestieră Timişoara iar în răspuns se spune că au fost identificate două cioate pe terenuri aparţinând unor propietari privaţi şi s-a cerut sprijin Primăriei Pojejena pentru identificarea propietarilor”, explică GEC Nera.

Potrivit Gec Nera, în primul rând este vorba de cel puţin treizeci de  cioate şi o cantitate mare de PET-uri aşa cum se vede din imaginile ataşate comunicatului de presă  care au fost realizate la începutul lunii martie 2017.

În al doilea rând nu se pomeneşte nimic de vinovăţia principală în acest caz şi anume cea a  RNP Romsilva care, prin intermediul administraţiei parcului din subordinea sa, este responsabilă de realizarea activităţilor de protecţie şi conservare a naturii în zonele de protecţie integrală.

În al treilea rând, dacă este vorba de proprietari privaţi ai terenurilor pe care s-au produs tăierile, nimeni dintre aceştia nu a încheiat cu cineva vreun protocol de administrare în baza Legii Ariilor Naturale Protejate a terenurilor proprii incluse în parc şi nu a primit până în prezent nici o compensaţie pentru restricţionarea dreptului de folosinţă în urma includerii terenurilor într-o zonă de protecţie integrală. Până la apariţia de reglementări care să lămurească acest aspect Administraţia PN Porţile de Fier  rămâne responsabilul de facto şi de jure a activităţilor de protecţie şi conservare a naturii pe aceste terenuri.

„Poate RNP Romsilva, în interiorul căreia funcţionează administraţia PN Poarţile de Fier,  va spune că este un mizilic la cât a aprobat să se taie în parcurile naţionale Domogled – Valea Cernei sau Semenic – Cheile Caraşului. Nu trebuie uitat însă că PN Porţile de Fier este parte a Convenţiei  Internaţionale de la Ramsar şi a reţelei europene Natura 2000 prin zonele umede de pe malul Dunării de genul ASPA Divici – Pojejena. Acest caz, alături de depozitarea de gunoaie şi poluarea cu praf de deşeuri miniere a rezervaţiei Ostrovul Moldova Veche precum şi de cantităţile mari de PET-uri aduse de râul Nera în rezervaţia Balta Nera – Dunăre, incluse deasemenea în parc, ar putea creea statului român probleme în cadrul acestor două organisme internaţionale.

Solicităm intervenţia Ministerului Mediului şi a Ministerului Apelor şi Pădurilor pentru a stopa dispreţul cu care RNP Romsilva tratatează PN Porţile de Fier din subordine precum şi pentru a stopa superficialitatea cu care acţionează autorităţile cu responsabilităţi directe în combaterea agresiunilor împotriva acestui parc”, au adăgat reprezentanții GEC Nera.

Diana RADU

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva prin Direcția Silvică Caraș-Severin a marcat marți, 17 martie, debutul Lunii plantării arborilor, vizitând în teren stadiul lucrărilor la Ocolul Silvic Oțelu – Roșu, după prezentarea legată de importanța pe care o joacă arborii și a câtorva sinteze din lucrări științifice internaționale, realizată la sediul central al Direcției de la Reșița de inginerul silvic Sorin Bunda, responsabilul privind Regenerarea Pădurilor din cadrul instituției.

Luna pădurii a început pe data de 15 martie pentru Direcția Silvică din Caraș-Severin!

Angajaţii Ocoalelor Silvice din Caraş-Severin vor planta în 2015 peste 197 de hectare de puieți din pepinierele proprii, Luna Pădurii fiind începută încă de pe data de 15 martie, a specificat în cadrul unei acțiuni de acest gen desfășurate pe raza ocolului silvic Oțelu-Roșu, directorul Direcţiei Silvice a judeţului Caraș-Severin, inginerul Ştefan Stănescu. Vizita în teren, care a avut parte de vreme frumoasă, s-a desfășurat la pepiniera Bratonea, acolo unde am vizitat serele și am putut vedea pe viu modul în care au loc acțiunile de plantare a puieților. La fața locului ne-a primit cu temele făcute șeful Ocolului Silvic Oțelu – Roșu, inginerul Vasile Ciobanu. Specialistul silvicultor ne-a declarat:

Totodată, directorul Direcției Silvice Caraș-Severin, inginerul născut în Argeș și îndrăgostit definitiv de plaiurile cărășene, Ștefan Stănescu, ne-a specificat că 62 de hectare din plantările ce se vor realiza în acest an sunt completări în plantaţiile tinere. Cele mai mari suprafeţe vor fi plantate de Ocoalele Silvice din zonele de deal şi munte. Nu mai puțin de 1.250.000 de puieţi din soiurile de brad, molid, fag, nuc, cireş şi frasin a pregătit pentru plantare în această campanie de împăduriri Direcția Silvică din Caraș-Severin, lucrări ce se doresc finalizate până la 15 aprilie. La acțiuni se mizează în cea mai mare măsură pe aportul zilierilor. În legătură cu campania de împăduri din acest an, inginerul Ștefan Stănescu ne-a declarat:

Directorul General al Direcției Silvice Caraș-Severin, Ștefan Stănescu, a precizat că în 2014, pe raza judeţului Caraş-Severin, au fost împădurite peste 230 de hectare.

Elevii cărășeni implicați în procesul de plantare a puieților, pentru a înțelege rolul pe care îl au arborii pentru viața noastră!

La Ocolul Silvic de la Poiana Mărului, acolo unde Reper 24 s-a abătut pentru mai multe ceasuri, au fost zăriți și elevii Școlii nr. 3 din Oțelu Roșu, care prin acțiuni de voluntariat și sub atenta oblăduire a unui cadru didactic au plantat mai mulți puieți în arealul cantonului silvic din această splendidă zonă. Nu este o întâmplare întâlnirea cu vlăstarele societății de mâine. Acțiuni practice de împădurire și popularizare a rolului importanței pădurii sunt realizate de Direcția Silvică din județ cu o seamă de unități de învățământ cu care aceasta a agreat convenții de parteneriat.

Un milion din puieții platați provin din pepinierele proprii, iar 250 de mii de puieţi de stejar, gorun şi paltin de munte vor fi achiziţionaţi de la alte direcții silvice din țară.

Șeful pădurilor cărășene își dorește o relație directă cu ONG-urile care se plâng de tăieri ilegale!

Întrebat de Reper 24 dacă numărul mare de sesizări la adresa RNP-ului cu privire la tăierile ilegale și la așa zisele defrișări ale pădurilor din județul Caraș-Severin, Ștefan Stănescu – păstorul pădurilor cărășene, a declarat că în cea mai mare măsură acestea nu au o bază reală, fiind încercări ale anumitor ONG-uri de a-și motiva existența și finanțarea de care beneficiază în cadrul proiectelor europene la care sunt parte integrantă. „Desigur sunt multe neadevăruri și extrem de multe exagerări pe care le citim des în presă. Însă ceea ce vreau să spun este că întotdeauna am vegheat la bunul mers al lucrurilor și suntem atenți la sesizări la care încercăm să răspundem cu promptitudine, dar cele mai multe se dovedesc a fi alarme false. Din păcate, acești reprezentanți ai ONG-urilor atunci când văd că sunt probleme, nu îmi sesizează așa zisele încălcări ale regulilor și nu mă contactează direct pe mine pentru a rezolva și a verifica de urgență problema din teren, ci preferă să arunce mai întâi subiectul în media cărășeană. Ce pot să fac dacă problema o aflu de-abia după ce a apărut în presă? Din păcate am încercat și o dezbatere comună cu aceste organizații dar nu a venit nimeni la discuțiile pe care le-am anunțat“.

Rolul important al pădurii pentru fiecare dintre noi!

De reținut că un hectare de pădure reține într-un an circa 60 de tone de praf iar un kilometru de pădure emană zilnic 9 tone de oxigen, în vreme ce un fag cu înălțimea de 25 de metri produce într-o oră necesarul de oxigen al unui om pentru trei zile. Un hectar de pădure reține și înmagazinează într-un an o cantitate de 10 mii metri cubi de apă iar rețeaua rădăcinilor unui fag cu vârsta de 80 de ani are o lungime de 20 de kilometri, iar a unui molid de 4 km și prin acestea asigură stabilitatea mecanică a versanților.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157651401785831″]

Sergiu TABAN