Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest este partener asociat într-un consorțiu coordonat de Universitatea din Deusto, Spania, în cadrul proiectului FOODRUS, care își propune să limiteze pierderile și risipa de alimente la nivel european. Cu un buget total de 6,7 milioane de euro, FOODRUS este finanțat prin programul de cercetare și inovare al Uniunii Europene, Orizont 2020.

În condițiile în care, la nivel global, o treime din totalul alimentelor produse este pierdută sau irosită și numai în Europa această risipă costă 143 de miliarde de euro în fiecare an, proiectul va promova eficiența resurselor în toate etapele lanțului agroalimentar, de la producție până la consum și eliminarea resturilor.

„Proiectul FOODRUS caută acum să abordeze aceste provocări prin crearea de sisteme alimentare rezistente în nouă regiuni europene. Pentru a realiza acest lucru, proiectul va testa 23 de soluții de economie circulară bazate pe inovare colaborativă, inclusiv: tehnologice (soluții pentru gestionarea pierderilor și deșeurilor alimentare), sociale (materiale educaționale și activități științifice ale cetățenilor pentru a promova obiceiuri de consum durabil), organizaționale (rețele pentru a încuraja consumul local și donațiile) și fiscale (scheme fiscale de tip „Plătești pentru cât arunci”)”, transmite purtătorul de cuvânt al ADR Vest, Alina Strugariu.

„Aceste soluții inovatoare vor împuternici și vor implica toți actorii din sistemele alimentare locale, de la fermieri la consumatorii finali și toți cei din jur, pentru a construi o alianță multi-actor, pentru a adresa provocarea pierderii și a risipei de alimente”, precizează Ainhoa Alonso, coordonator FOODRUS, Universitatea Deusto, Spania.

În proiect sunt implicați 29 de parteneri din 10 țări europene, iar cele 23 de soluții vor fi testate de către trei regiuni în cadrul unor acțiuni pilot, fiecare dedicată unui lanț valoric: un program dedicat segmentului de legume și salate pregătite (în Spania), un program concentrat pe carne și pește (în Danemarca) și un program care analizează lanțul valoric al pâinii (în Slovacia).

Regiunea Vest a României se numără printre zonele ce vor fi implicate ulterior în faza de dezvoltare și promovare a unor seturi de bune practici, alături de: Valencia (Spania), Budapesta(Ungaria), Linz (Austria), Plovdiv (Bulgaria) și Halandri (Grecia). Cu sprijinul ADR Vest, partener asociat în proiect, soluțiile adoptatevor fi implementate în lanțurile agroalimentare ale regiunii.

foto: agro-business.ro

Karina TINCUL

O treime din alimentele produse se irosește la nivel mondial, mai exact de trei ori hrana necesară pentru întreaga populație a globului. Potrivit celor mai recente estimări, în perioada 2006 – 2012, risipa alimentară la nivel european s-a dublat, acest fenomen crescând tot mai mult, de la an la an. România se clasează în top zece țări care nu au remușcări atunci când satură tomberoanele de mâncare rămasă neatinsă.

Pe locul nouă la nivelul Uniunii Europene, acolo unde se aruncă 89 de milioane de tone de alimente pe an, România se clasează în top cu  2,55 la sută din totalul risipei, cu foarte puțin în urma Marii Britanii, cu 16,12 procente, Germania cu 11,63 la sută și Olanda  cu 10,59 la sută.

În asemenea condiții, directorului general al Direcţiei Generale Industrie Alimentară, Viorel Morărescu, susține că România trebuie să înceapă chiar din acest an să reducă risipa alimentară, dar pentru asta este nevoie de o strategie foarte bine pusă la punct.

Chiar și Parlamentului European a decis în data de 9 ianuarie 2012, ca până în anul 2020, la nivel european, fenomenul risipei alimentare să fie redus cu 50 la sută.

Care sunt principiile pe care se va axa strategia?

Viitoarea strategie de reducere a risipei alimentare urmărește punerea în aplicare a unui Plan Naţional de Acţiune bazat pe studii şi anchete privind evaluarea şi dimensionarea fenomenuluil.

De asemenea, poate cel mai important aspect urmărit de viitoare strategie este conştientizarea consumatorilor cu privire la efectele risipei alimentare. Realizarea unui ghid de consum al alimentelor care să fie distribuit în şcoli, instituţii şi autorităţi publice, ar fi un pas important în acest sens, susțin autoritățile competente.

De asemenea, se urmărește organizarea unor campanii de comunicare, educaţie şi acţiuni de responsabilitate socială, dar și a unor platforme de comunicare on-line şi conexiunea la alte grupuri de comunicare şi acţiune.

„Ne propunem crearea unei platforme comune de comunicare şi informare a grupului şi constituirea unor subgrupuri tematice, on-line, cu acces public la baza de informare, atât din paginile web a membrilor cât şi din Google, în vederea intensificării acțiunilor şi realizarea obiectivelor. Ne dorim accesarea unor fonduri şi programe de finanțare pentru realizarea strategiei. În acest sens a fost depus un proiect la Aria Tematică A10 – Cooperare pe SUERD, în luna septembrie 2014 şi urmează lansarea unei noi propuneri pe Aria Tematică A8 Competitivitate – gestionată de Ministerul Economiei, care va fi susţinut în grupul de lucru din care MADR şi alţi membri fac parte.Estimăm ca în prima parte a acestui an Strategia să intre în dezbatere publică”, spune Viorel Morărescu, directorul general al Direcţiei Generale Industrie Alimentară, într-un interviu pentru Totb.ro.

Alexandra JURCA