După ultimul articol în care Liviu Dragnea a venit la Reşiţa, în media locală şi pe reţelele de socializare s-a dezlănţuit campania activiştilor #rezist şi nu aşa, dezorganizat sau pe persoană fizică, nu , flăcăii rezistenţi au mai demonstrat încă odată prin stilul caracteristic, adicătelea m..e PSD, ciuma roşie şi celelalte invective cunoscute, că cel care are o opinie diferită de a lor, le este duşman de moarte. Adevărat, ajutaţi şi de o parte a presei online, presă care a clamat cu emfază patriotică faptul că sâmbătă, în faţa sălii Lira erau vreo 1500 de protestatari #rezist! Asta chiar ţine de noaptea minţii, pentru că sâmbătă, şi dacă punem la socoteală jandarmii, poliţiştii şi amatorii de plimbare, în faţa liceului nu s-au adunat mai mult de 50-60 de persoane, alături de cei 3-5 protestatari aferenţi profesionişti…

Pe reţelele de socializare #rezistenţii mi-au urat de bine, mie, familiei, la jumătate din arborele genealogic, dar absolut niciunul dintre retarzii care şi-au exprimat părerile, între noi fie vorba, unii dintre ei au serioase probleme de exprimare, nu a venit, paşnic, cu argumente care să combată părerile expuse în articol. Să fie tacâmul complet, l-au trimis la origini şi pe Taban, deşi nu el a fost autorul articolului cu pricina.

Da, bravi rezişti, e democratic, am voie să am alte păreri decât ale voastre. Am voie să nu cred în prezidentul neamţ, care a făcut orice, numai bine nu, de când a venit la Cotroceni, am voie să nu cred în Julien Cioloş, clonă produsă în laboratoarele DST-ului franţuz, nici în Monicuţa Macovei, ministresa care a performat prin promulgarea celor mai proaste Coduri din istoria postdecembristă. De asemenea, nu cred în Codruţa, nici în forma în care Coveşi, ajutată de băieţii din câmpul tactic, a făcut justiţie. Şi aici nu vreau să vă înnecaţi în vomă, rezistenţilor, ori poate voi nu aţi fost la curent cu cazul Rarinca, Secară, Bârsan, Stan Mustaţă, cu metodele unităţilor de elită de la Ploieşti, Braşov sau Oradea, adevăraţi profesionişti care au trimis la puşcărie sau la moarte oameni care au fost ulteriori achitaţi pentru că nu existau faptele de care au fost acuzaţi.

Am voie să nu cred în mulţi oameni politici, nici în programele care le au, chiar dacă printre ei sînt şi PSD-işti, dar am voie să am prieteni şi la PNL şi la Pro România şi chiar am! Doar că pentru voi, nu ştiu dacă existaţi de-adevăratelea, că am văzut câteva conturi fake, cine nu e cu voi, nu numai că e împotriva voastră, dar e inamic declarat… Mai am voie să merg la vot, doar ştiţi asta, lucru pe care unii dintre voi nu l-au făcut şi nu ştiu cine v-a oprit, iar acum vă victimizaţi că sunteţi înşelaţi şi minţiţi. Mă rog, de vreo 30 de ani românul e minţit, înşelat, băgat degeaba la închisoare şi furat, dar, dragilor, rezistenţilor, parcă de vreo doi ani încoace încep să se mişte lucruri în ţara asta… Şi foarte posibil ca vouă, fundaţiilor din care faceţi parte, alea cu iz soroşist, ONG-urile în care activaţi , bine remuneraţi de afară, să nu vă fie pe plac. Dar asta e tipic românaşului, când îi merge bine, harş cu creanga pe care stă!

Am voie să cred că unii din membrii PSD din Caraş nu ies la bătaie ca voi, organizat, deşi tocmai asta trebuie să facă, altfel în viitorul apropiat sînt mâncaţi pe pâine şi e dezamăgitor pentru unii dintre ei, care au fost unşi în posturi bune şi plătite regulamentar , să nu iasă la bătaie doar pentru teama viscerală că la alegeri vin ceilalţi şi trebuie să îşi lase loc de bună ziua, poate- poate mai rămân un mandat pe scaune…

Frica de pierderea scaunului dăunează dragii mei, e un lucru dovedit , doar că voi trebuie să ştiţi de cine aţi fost puşi în funcţii.

Dragilor, reziştilor, vă admir curajul pe facebook, e normal, postaţi din Anglia, din Franţa , sunteţi driveri profesionişti, sau trăiţi PSF, a se citi „pe spatele familiei“, cel puțin aşa se recomandă în prezentare un erou rezist, conturile unora există dar lipsesc cu desăvîrşire, vorba lui nenea Iancu, în faţa calculatorului le ştiţi pe toate, vă pricepeţi la fotbal, la politică şi la femei, doar că aveţi unele greutăţi la scriere şi exprimare, ce să faci, nimeni nu e perfect…Am o rugăminte la voi, înjuraţi, fraţilor mai frumos,aşa, mai pe româneşte , nu toţi ne pricepe la fuckuri, fuckoffuri, mde nu sîntem toţi cool feişăn…Parcă mă simt altfel când îmi zice cineva de mama, sănătos, pe româneşte…

Şi ca să nu vă mai băgaţi unghia-n gât, promit că de azi o să cer la partid bani pentru articolele mele, până acum vă dau cu dragă inimă toţi banii pe care i-am primit, doar că nu am de unde, arginţii de care vorbiţi, ori nu i-am găsit eu, ori cei care trebuiau să plătească au avut vreo cădere nervoasă. Dar vă promit că, în cazul în care sunt plătit, jumătate din bani vi-i donez pentru stimularea activiştilor călători prin ţară, chiar dacă unii muncesc în Germania !

Vă mai rog, dacă nu vă plac eu, nu îmi atacaţi familia, prietenii, este posibil să atacaţi vreo rudă sau un prieten…Şi la sfîrşit, eu vă doresc toate cele bune, să aveţi o primăvară minunată, cu multe cătuşe şi tăvi de rahat şi tot ceea că vă propuneţi….să nu se împlinească… Nu săriţi la mine, e doar o dorinţă, încă nu e certitudine.

Adi NICA

Alegerile din PSD-ul cărăşean au prilejuit şi o apariţie inedită în faţa porţii de la Sala Lira a activistului rezist, Tele Troncotă, român care se declară susţinător al liderului haştagist, Cristian Dide, cu alte cuvinte proverbul românesc „cine se aseamănă…” este cum nu se poate de adevărat. Pretendentul la un fotoliu de europarlamentar din partea Diasporei, împreună cu toţi cei…trei – patru protestatari, că restul făceau parte din categoria curioşi, foarte probabil erau la plimbarea de dimineaţă şi curiozitatea i-a împins în faţa şcolii, altfel , aşa cum sunt în general reşiţenii, liniştiţi şi respectuoşi, nu şi-au dat în petec.

Doar că modul în care s-a manifestat eroul român din Germania, trădează o pregătire mai aprofundată, o logistică mai substanţială, că, mde, obrazul subţire necesită şi cheltuieli neprevăzute, altfel rezistentul Troncotă îşi cheltuie toată bruma de venit din Germania, pe deplasările în ţară, că nu e aşa uşor să fi în aceeaşi zi şi la Reşiţa şi la Alba Iulia, unde mai pui că activistul de carton mai trebuie şi să presteze la Germania… Probabil că are o slujbă cu un program permisiv peste medie, naveta între Germania şi România este obositoare şi costisitoare, foarte sigur nea`Soros are mare grijă de oamenii săi.

Un lucru e sigur, rezistentul nu suferă de foame, la cât rahat turcesc a mîncat singur din tava aia, două zile nu mai mănîncă neam şi dacă, săracul, are simptome de diabet, trebuie să ştie că rahatul, chiar dacă este turcesc, dăunează sănătăţii. Unde mai pui că a împărţit cu dărnicie şi cătuşe, chiar dacă erau de jucărie sculele, tot a avut cheltuieli neprevăzute…

Ceea ce se mai vede la fel de limpede la exemplarul cu pricina şi probabil şi la ceilalţi haştagişti, este faptul că Dragnea e vinovat de toate relele făcute şi nefăcute. Dacă nu plouă, m…e Dragnea, dacă ninge, m…e Dragnea , indiferent de circumstanţe…Şi parcă toată înverşunarea asta începe să devină răsuflată. Da, Liviu Dragnea a avut şi o scăpare, trebuia să intre prin faţă, situaţia de la poartă nu era aşa gravă, erau mai mulţi jandarmi , poliţişti şi băieţi în civil decât toţi cei… trei protestatari, asta nu pentru că la Reşiţa a venit Dragnea, pentru că aşa se procedează în asemenea situaţii, dacă în oraş venea Monicuţa Macovei, forţele de ordine erau la fel de numeroase, numai că numărul contestatarilor acesteia , era sensibil mai mare.

Nu ştiu cum se face, pe reţelele de socializare, în o parte a presei, contestatarii PSD #rezist sunt mulţi, şi dintre ei, mulţi sunt caracterizaţi de un limbaj suburban, dar la vot, mai întotdeauna câştigă PSD-ul? Desigur, după `89 am cîştigat dreptul la opinie, e democratic mai bine de cât se poate, chiar dacă asta înseamnă să împroşti cu noroi şi rahat…turcesc în oponentul politic, să îl trimiţi la origini de cîte ori ai ocazia, să-i zici de bine, de mamă, de familie, de copii, iar dacă oponentul are tupeul să te contreze, desigur, e comunist, securist, hoţ şi nu trebuia să se nască.

Nu sunt fan Dragnea, are şi el, ca mulţi politicieni români, păcatele lui , dar dacă în Caraş s-a întîmplat aşa , înseamnă că aşa au vrut cărăşenii şi vorba unora din PSD, aşa trebuia să se întîmple, e o intrare în normalitate şi timpul va demonstra dacă alegerea membrilor PSD a fost cea corectă. Până atunci Costel Troncotă poate contesta pe oricine, chiar şi pe Angelica Merkel, la el acolo , la Germania. Cu un singur amendament. Dacă #rezistentul i-ar fi strigat Angelicăi despre intenţia de sex oral, certamente ar fi fost tăvălit serios de băieţii de la Kripo, lucru care l-ar fi lipsit o perioadă de navetă. Şi de voce.

 Adi NICA

Despre mişcarea #rezist, mişcare deja celebră prin organizarea riguroasă, potenţialul financiar vizibil în creştere, mişcare cunoscută şi datorită unor imbecili care conduc aşa zisele proteste, s-a scris în media, s-a vorbit şi nu de puţine ori s-a demonstrat negru pe alb, că gloata este mânată în lupte de cu totul alte interese decât cele ale românilor mulţi. Dar asta nu contează pentru unii care se cred profeţi, falşi, e drept şi cărora le-a fost inoculat în tărtăcuţe, de afară, biensur, că ei sunt cei care vor face din Romania o Elveţie a Estului Balcanic…

Numai că atunci când câţiva imbecili din capii protestatarilor aruncă tare de tot cu lături în pensionarii ţării, nu poţi să nu te întrebi, încotro mergem? Atunci când pensionarii sunt catalogaţi drept „o gloată de vite bătrâne”, „nespălaţi, urât mirositori, plini de ură, fără educaţie, fără nici un Dumnezeu pe lume”, că aşa spune într-o postare o toantă, Mirică Emilia, pe o reţea de socializare, nu te poţi întreba de unde vine atâta ură şi ce mănâncă la micul dejun o cretină ca asta!…. Dacă spusele # rezistenței sunt reale, poate ne merităm soarta, iar fătuţa în cauză e, clar, lipsită de educaţie sau şi mai rău, educaţia aleasă a dobândit-o rara avis asta, dupa 1989…. Fată dragă, dacă ai şi tu bunici şi părinţi, e limpede, mă mir cum nu le este ruşine cu tine atunci când scoţi pe guriţă asemenea enormităţi!…. Sau tu te-ai născut direct hastagistă, chiar în Piaţă şi nu îţi cunoşti părinţii !

Dragă toanto, păi unde erai tu în duminica votului? Este posibil să fi fost în refacere după vreo partidă de iarbă straşnică la sfârşit de săptămană, ori doctorul ginecolog era liber duminica şi musai avea timp de vreun avort spontan , sens în care e normal că nu aveai cum să ajungi pe la secţia de votare!…. Poate că eu greşesc şi hastagista asta chiar are servici, da` din ăsta mai lejer, nu lucrează decât o dată pe lună, restul timpului îl petrece în stradă, oricum banii vin de la ONG-uri….

Iar dacă tu, cretino, percepi pensionarii ca pe nişte vite bătrâne, înseamnă că nu eşti decât o progenitură a acestor vite, doar o viţică cu privirea bovină, fără pic de înţelegere, care are furajul asigurat, probabil de un bou pensionar care a crescut-o…. Hastagistilor, unii dintre voi, nu toţi, lăsaţi baltă problema cu educaţia pensionarilor, sigur marea majoritate dintre voi nu veţi ajunge niciodată la nivelul multor pensionari, ştiut fiind faptul că înainte de ’89, şcoala era chiar şcoală, nu rampă de lansare pentru modă, coca, iarbă şi alte cele….

Aş vrea să cred că elucubraţiile voastre sunt produsul manipulării unor cercuri de interese, dar şi atunci e grav, dacă puteţi fi manipulaţi în halul ăsta, chiar nu vă duce capul !

Între tinerii noştri sunt adevărate valori, tineri care nu sunt în stradă şi care sunt educaţi sănătos, româneşte, pe cu totul alte principii decât ale voastre, lăsaţi aceşti tineri să vă conducă, credeţi-mă, merită! Că pe voi nu vă văd decât în stradă, timp în care Târgurile de forţă de muncă sunt goale, gunoaielor !

Adi NICA

Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeș a găzduit duminică, 10 decembrie, lansarea volumului „600.000”, având subtitlul „Fenomenul #Rezist. Povestea celei mai ample rezistențe civice din istoria României”, cea de a noua carte publicată de Grigore Cartianu. După ce și-a lansat volumul la Târgul de carte Gaudeamus de la București, autorul a venit la întâlnirea cu publicul printr-un turneu național de trei săptămâni prin Ardeal, Banat, Oltenia și Muntenia. La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai administraţiei municipiului, consilieri locali, oameni de cultură, cadre didactice şi oameni care îl preţuiesc pe Grigore Cartianu ca ziarist şi scriitor.

Preluând subiectul cărţii, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”, a afirmat că prezenţa, în Centrul civic, timp de o săptămână, şi a caransebeşenilor, s-a datorat dorinţei lor de a nu le fi confiscată ţara şi justiţia. „Prezenţa domnului Cartianu aici e încă un motiv de a sta tot timpul de veghe şi de a lupta pentru aceste idealuri”, a mai spus directorul Casei de cultură.

„Recunosc că, aflând despre această acţiune, m-am speriat puţin la ideea că nu ştiam câtă lume va veni, având în vedere că e o zi de duminică. Apoi m-am liniştit, gândindu-mă că numele Cartianu atrage de la sine, pentru că este vorba despre un jurnalist arhicunoscut şi autor a numeroase cărţi de politică, sociale şi titluri sportive. Foarte rar avem parte de oaspeţi de talia lui Grigore Cartianu şi îmi doresc ca pe viitor, ori de câte ori mai publicaţi o astfel de carte, să nu uitaţi Caransebeşul”, a spus edilul municipiului, care i-a făcut o scurtă prezentare autorului volumului „600.000”, unul dintre ziariștii cu mare notorietate din România, care a condus redacțiile unor ziare importante, cum ar fi Adevărul sau Evenimentul zilei, și a semnat mii de editoriale, interviuri și anchete gazetărești. Grigore Cartianu a participat activ la evenimentele din decembrie 1989, apoi la mişcările civice din 1990, care au fost înăbuşite violent, prin aducerea minerilor în Capitală. În 1991, la 22 de ani, a debutat în presă la revista Expres Magazin. Din 1992 a lucrat la cele mai importante cotidiene din România: Evenimentul zilei, Sportul românesc, ProSport, Jurnalul Naţional şi din nou la Evenimentul zilei. Din aprilie 2008 până în februarie 2013 a fost redactor-şef  al cotidianului Adevărul. Din 2006, Grigore Cartianu s-a dedicat cu pasiune elucidării evenimentelor sângeroase din decembrie 1989. A publicat nouă volume, primele opt fiind vândute într-un tiraj total de peste 350.000 de exemplare.

După ce a povestit mai multe întâmplări trăite în activitatea sa de ziarist, Grigore Cartianu a vorbit şi despre volumul „600.000”, spunând, printre altele, că acesta este o carte-manifest, în care se regăsesc cei 600.000 de protestatari din duminica istorică de 5 februarie 2017, dar şi cei care, într-un fel sau altul, s-au opus celebrei Ordonanţe 13. În continuare, autorul a vorbit şi despre celelalte cărţi ale sale: trilogia „Misterele Revoluției”, cu „Sfârșitul Ceaușeștilor”, „Crimele Revoluției” şi „Teroriștii printre noi”, „Cartea Revoluției”, o ediție enciclopedică, tipărită în condiții de lux, care strânge între coperţile sale cele 1.600 de pagini ale celor trei volume din seria „Misterele Revoluției”, „Jurnalul unui puci ratat”, „Miracolul din noiembrie”, scrisă în colaborare cu Laurențiu Ciocăzanu, „Hagi”, lucrare ajunsă la ediția a IV-a, dar şi despre „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun” – film pe DVD, reconstituirea, sub forma unei docu-drame, a ultimelor trei zile din viața cuplului ceaușist: 22-25 decembrie 1989, regizorul Radu Gabrea producând un video-document istoric, bazat pe scenariul autorului și inspirat de volumul „Sfârșitul Ceaușeștilor”.

În încheiere, autorul a acordat autografe celor cărora le-a pus la dispoziţie toate cărţile publicate de el.

Cosmin VLAD

Legea 169 din acest an, lege mult aşteptată de o mare parte a celor de după gratiile închisorilor noastre, intra de azi în vigoare. Dacă până mai ieri societatea românească a fost divizată în privinţa adoptării legii, lege care de altfel era mai mult decât necesară, chiar impusă de Comisia de la Veneţia, iată că Parlamentul nostru face într-adevăr un lucru bun prin promulgarea acestei legi.

Doar se cunoaşte faptul că pe la începutul acestui an, când s-a dorit implementarea unei astfel de legi, flăcăii ăia cu #Rezist, organizaţi fiind, au contestat vehement apariţia legii, iar Guvernul de atunci, mai slab de înger, a cedat. Iată că CEDO dă dreptate iniţiatorilor legii, mai mult, recomandă şi măsuri suplimentare de ordin logistic sau penal, timp în care dosarele aflate în lucru la CEDO sunt suspendate. Dacă legea asta nu ar fi fost promulgată, cu siguranţă România ar fi avut soarta Italiei. Se cunoaşte faptul că Italia a plătit destul de scump la CEDO, pentru suprapopularea închisorilor şi a plătit 8 euro pe zi fiecărui deţinut, astfel că executivul italian a fost nevoit să dea celebrul decret „Închisori goale” prin care s-au graţiat până la 2000 zile pentru deţinuţi.

Una peste alta, măsura luată este benefică, atât pentru cei care pleacă acasă din puşcăriile patriei, dar şi pentru sistemul penitenciar întrucât legea este ca o gură de aer proaspăt adusa sistemului.

Ce va fi în viitor , rămâne de văzut. Cum se vor reintegra o parte din deţinuţi în societate , de asemenea reprezintă un semn de întrebare, că doar se ştie bine, în urma decretelor din anii trecuţi, o mare parte din cei eliberaţi se întorcea într-un timp relativ scurt înapoi în penitenciare…. Dar asta e o cu totul altă problemă pe care tot statul român trebuie să o rezolve, din acest punct perspectivele sunt destul de înceţoşate, deoarece nu am văzut nici un proiect de lege sau vreo măsură care să facă ceva concret pentru reintegrarea în societate a celor care au ispăşit pedepse privative de libertate .

Oricum ar fi, promulgarea legii a dat peste nas multora din analiştii politici care erau împotriva apariţiei acestei legi, legea însăşi este o victorie a puterii vis-a-vis de opoziţie.

În viitorul apropiat romanul îşi va lua măsuri, ori va schimba sistemul de alarmă din casă, va schimba yale, lacăte etc., ori se va dota cu patrupede lătrătoare dresate în acest scop.

Vă pup brusc!

Adi NICA