Deputatul PNL de Caraș-Severin, Dumitru Rujan a lansat un apel colegilor parlamentari din toate partidele politice să se alăture susținerii  Planului Național de Redresare și Reziliență a cărui adoptare reprezintă o mare șansă și pentru dezvoltarea județului Caraș-Severin.

„Ne aflăm într-un moment foarte important pentru țara noastră, care va da un impuls reformelor și procesului de dezvoltare: finalizarea și adoptarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Vorbim despre un proiect pentru toți românii, de a cărui succes trebuie să ne mândrim ca țară.

De aceea, stimați colegi parlamentari ar trebui să lăsăm deoparte culoarea politică și să ne gândim să ajungem la un consens, pentru a demonstra că suntem aici, cu adevărat, pentru a apăra interesele românilor.

În urma întâlnirii pe care a avut-o cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Florin Cîțu a arătat că România face progrese în ceea ce privește reformele. România va depune un PNRR pe toată suma de 29,2 miliarde euro, bani înseamnă investiții masive în domenii precum infrastructura rutieră și feroviară, spitale, educație sau sprijin pentru mediul privat”, este mesajul adresat de deputatul cărășean Dumitru Rujan colegilor din Parlament.

Prin asta înseamnă că se vor dezvolta și comunitățile locale, pe care fiecare dintre parlamentari le reprezintă. „Pentru că prin PNRR se va înfiinţa un fond de rezilienţă pentru localităţi al cărui scop stă în reducerea disparităţilor teritoriale la nivel regional, intra – regional şi intra – judeţean, prin intervenţii integrate în infrastructurile din zonele mai puţin dezvoltate. Se va crea un fond de împrumut pentru implementarea proiectelor comunitare. Eu sunt încrezător că asta va fi o șansă mare și pentru dezvoltarea județului Caraș-Severin, pe care îl reprezint ca parlamentar”, mai susține parlamentarul Dumitru Rujan.

Deputatul cărășean îi îndeamnă pe colegii săi din Parlament să dea dovadă de înțelepciune politică și să nu împiedice definitivarea și adoptarea acestui document.

„Proiectele de investiții de care are nevoie România vor fi abordate din toate cele trei surse de finanțare la dispoziție: PNRR, fondurile europene clasice din cadrul financiar 2021-2027, bugetul de stat. Important e ca proiectele care sunt eligibile pe PNRR să acopere întreaga sumă. Alte investiții vor fi finanțate din fonduri europene sau de la bugetul de stat.

Așa că succesul PNRR va fi și succesul nostru, iar prin susținerea noastră a acestui proiect vom arăta că suntem preocupați pentru binele românilor, care ne-au dat votul.

Stimați colegi, hai să dăm dovadă de înțelepciune politică și să nu vă numărați printre cei care pun piedici definitivării și adoptării acestui document extrem de important. Vă mulțumesc!”, este mesajul parlamentarului liberal de Caraș-Severin, Dumitru Rujan.

Lorena POENARU

Parlamentul European a adoptat programul EU4Health în valoare de 5,1 miliarde EUR, ce vizează o mai bună pregătire a sistemelor de sănătate din UE pentru viitoare amenințări la adresa sănătății și pandemii. Parlamentul a votat acordul provizoriu la care a ajuns cu Consiliul cu 631 voturi pentru, 32 împotrivă și 34 abțineri. Noul program EU4Health 2021-2027 va contribui la domeniile în care Uniunea Europeană poate aduce în mod clar valoare adăugată și va veni, astfel, în completarea politicilor statelor membre. EU4Health își propune să crească reziliența sistemelor naționale de sănătate și să ajute, în acest sens, țările să se coordoneze și să facă schimb de date. Un alt obiectiv principal al programului este de a crește disponibilitatea și accesibilitatea (inclusiv în ceea ce privește prețurile) în cazul medicamentelor și al dispozitivelor medicale.

Obiectivul programului EU4Health este de a crește reziliența sistemelor medicale. El le va ajuta să fie mai bine pregătite pentru amenințări transfrontaliere majore la adresa sănătății. Astfel, Uniunea ar trebui să poată face față atât viitoarelor epidemii, cât și unor provocări pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populației și inegalitățile din domeniul sănătății.

Programul va susține și demersuri legate de e-sănătate și de crearea unui „spațiu european al datelor privind sănătatea”. Promovarea accesului la servicii medicale de calitate, inclusiv la asistență medicală sexuală și reproductivă, îmbunătățirea sănătății mintale și accelerarea luptei împotriva cancerului vor fi și ele susținute.

În timpul dezbaterii de marți, eurodeputații au subliniat rolul cheie pe care îl va juca noul program în combaterea inegalităților în materie de sănătate, atât între statele membre, cât și între diverse categorii sociale. Aceștia au salutat, de asemenea, instituirea la nivelul UE a unui stoc de materiale și echipamente medicale esențiale, complementar cu rescEU, precum și a unei rezerve de personal medical și de sprijin care să fie mobilizat în cazul unei crize sanitare. Puteți viziona înregistrarea video a dezbaterii aici.

După ce și Consiliul aprobă în mod oficial regulamentul, acesta va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2021. În mai 2020, Comisia a prezentat un nou program EU4Health pentru perioada 2021-2027 de sine stătător, ca răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19. EU4Health este menit să pregătească mai bine Uniunea pentru amenințările transfrontaliere majore la adresa sănătății și să crească reziliența sistemelor de sănătate. Parlamentul și Consiliul au încheiat un acord de compromis pe 14 decembrie 2020.

Dan AGACHE

Eurodeputatul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete și vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură, a atras atenția în plenul Parlamentului European asupra politizării planurilor de redresare și reziliență făcând aluzie la ultimele acțiuni ale Guvernului României care au condus la respingerea de două ori a planului de redresare.

“Planurile de redresare trebuie realizate transparent, să nu fie politizate, să răspundă exigențelor de reformă enunțate în rapoartele de țară și să fie rezultatul unor ample consultări publice organizate temeinic. Din păcate sunt guverne, cum este cazul celui din România, care preferă să nu asculte recomandările europene. Parlamentul European trebuie să fie implicat în implementarea acestor planuri pentru ca banii europeni să ajungă la beneficiarii reali. Vă propun crearea unui mecanism de control la nivel european care să vegheze la corectitudinea și transparența implementării planurilor de redresare” a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

Reprezentantul României în Parlamentul European a prezentat și o parte din amendamentele pe care le-a propus și care au fost susținute de legislativul european sub formă de recomandări, solicitând statelor membre să aibă un nivel de ambiție mai ridicat în ceea ce înseamnă implementarea planului dar și măsuri concrete pentru educație:

“Mecanismul pentru Redresare și Reziliență reprezintă șansa noastră pentru a trece cu bine peste actuala criză. De aceea am alocat 20% pentru transformarea digitală și 37% pentru zona de mediu. Dar Parlamentul European a cerut mai mult:
– am solicitat 10% pentru educație, pentru că fără educație nu putem să vorbim de o viziune pe termen lung,
– și 2% pentru sectorul cultural și creativ, grav afectat de criză.
Avem nevoie de mai multă ambiție!” a conchis vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European.

Europarlamentarul social democrat a prezentat de la începutul anului trecut mai multe analize făcute de experți independenți privind modul în care poate fi realizat planul de redresare și reziliență la nivel național și a fost primul care a atras atenția asupra multiplelor probleme din planul realizat de guvern, anticipând respingerea acestuia. Recent, eurodeputatul a participat la consultările realizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, arătând că acestea au fost politizate, lipsa de organizare a respectivelor dezbateri publice, absența unor documente de lucru și a unei metodologii solicitate de UE.

Dan AGACHE

Deși afirmase cu convingere, chiar înainte de sărbători, că în 2023 o să putem urca în vârf la Semenic cu gondola, de la Văliug, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca se declară neliniștit în acest moment pentru că nu se întrevăd soluții clare privind finanțarea acestui proiect care face parte din proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil Semenic-Crivaia. S-a sperat într-o finanțare din fonduri europene, prin accesare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, doar că pe la ministerul fondurilor europene lucrurile stau altfel de când cu noul ministru.

„Deși actele sunt gata, deși trebuie să înceapă defrișarea pentru pârtia pe care gondola de la Văliug o va deservi, sunt ceva probleme vis-a-vis de finanțare pentru că este o anumită schimbare în nomenclatorul european. Suntem puțin neliniștiți datorită faptului că fondul de reziliență este acum altfel gestionat și merge foarte mult pe digitalizare și pe reducerea efectelor încălzirii de seră și lasă la o parte dezvoltarea în infrastructura turistică.

E ca și cum ai putea să-ți evidențiezi foarte bine circulația informațiilor, dar de fapt tu nu ai ce să faci cu ele, că nu te hrănești și nici nu te distrezi cu informațiile, după pandemia care ne-a ținut puțin în loc e necesară o revigorare a întregii economii, iar acești bani din reziliență veneau ca o mănușă pentru a rezolva tot felul de nevoi imediate și punctuale”, a declarat președintele Consiliului Județean Caraș-Severin.

Actualul ministru al investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea își dorește alocarea unui procent substanțial din fonduri europene pentru digitalizare și un procent și mai mare pentru eliminarea efectelor încălzirii globale, iar în aceste condiții vor rămân mai puțini bani pentru proiectele viabile și necesare economiei românești.

„Gondola de la Văliug trebuie să-și găsească finanțarea, nu ajunge că avem autorizație de construire și HG, ci trebuie să găsim și bani pentru ea și aici mai trebuie să căutăm. Deocamdată nu este așa sigur de unde și cât de repede vor veni.

Direcția de unde noi credeam că va veni finanțarea ne dă niște emoții, pentru că nu avem 100% clarificată sursa financiară. Mai exact, fondul de reziliență s-a împărțit altfel față de cum era gândit pe vremea ministrului Marcel Boroș, există un alt proiect de cheltuire a banilor”, a mai declarat Romeo Dunca.

Gondola va deservi zona schiabilă de pe domeniul Semenic-Crivaia, un proiect al Primăriei Reșița, Consiliului Județean Caraș-Severin și Primăriei Văliug, de dezvoltare a zonei turistice Semenic.

Lorena POENARU