În Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş, membrii Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie 1989 au marcat joi, 21 decembrie, trecerea a 28 de ani de la evenimentele petrecute în municipiu. Au fost prezenţi la manifestare revoluţionarii Asociaţiei, primarul Felix Borcean, oaspeţi de la Timişoara, precum şi participanţi la evenimentele petrecute în urmă cu 28 de ani.

Dan Silviu Avram s-a arătat dezamăgit de faptul că, an de an, sunt tot mai puţini cei care vin să marcheze evenimentul. „Înţeleg că şi natura face o selecţie, însă este îngrijorătoare lipsa de interes pentru un eveniment major în istoria modernă a oraşului nostru. Atunci, muncitorii şi o mare parte dintre cetăţenii Caransebeşului au declanşat o mişcare care nu a fost spontană, pentru că ea a fost pregătită în urma evenimentelor petrecute în zilele precedente la Timişoara, fiind coordonată de câţiva băieţi tineri, pe atunci, cu suflet mare, cu un curaj şi o disperare pe măsură, care a generat în ziua de 21 decembrie o manifestaţie care a pornit de la ICM, a cuprins ACH-ul, CPL-ul, Balta Sărată, IGOC-ul, CFR-ul, dar şi alţi cetăţeni care, azi, nu sunt prezenţi aici. Au fost şi incidente tragice, în care au murit concetăţeni de-ai noştri, iar acest lucru îmi adânceşte regretul că azi nu e mai multă lume aici”.

„Îmi aduc aminte şi acum, cu emoţie, elev fiind în clasa a noua, la acea vreme, de vuietul care venea dinspre Strada Scânteii, cum se numea pe atunci, cu acel marş imens al oamenilor de la ICM, şi la fel de bine îmi aduc aminte cum am zbughit-o din casă, alături de tatăl meu, şi am venit aici, în Piaţă, alături de marea mulţime de oameni care, cumva, se bucurau, dar în acelaşi timp se şi temeau de ceea ce se întâmpla în acele zile. Era 21 decembrie, lucrurile nu erau nicidecum clare la vremea respectivă, şi au fost nişte momente extraordinare”, a spus şi primarul Caransebeşului, Felix Borcean.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157661837521427″]

Mihail Rădulescu, preşedintele de onoare al Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie ’89, a lansat un adevărat rechizitoriu la adresa colegilor săi. „Nu-mi vine să cred, mai ales după cei 28 de ani scurşi de la Revoluţia din 1989, că membrii ALRD ’89 Caransebeş sunt tinerii curajoşi care şi-au riscat chiar şi viaţa pentru libertate, alături de care m-am aflat în acele zile şi săptămâni. Ce s-a întâmplat şi ce se întâmplă cu noi? În Decembrie ’89 am fost o mare familie, chiar dacă nu ne prea cunoşteam între noi. Acum suntem nişte «NIMENI»! Puteţi să vă supăraţi pe mine pentru acest cuvânt, dar suntem nişte «NIMENI»! Degeaba au murit tinerii atunci? Degeaba avem răniţi? Simt că, de fapt, am devenit ceea ce eram înaintea zilei de 21 Decembrie 1989, adică nişte împăcaţi cu soarta. Nu mai reprezentăm un reper, un model, un simbol de urmat, ci suntem nişte oameni absolut normali, care-şi văd de propriile familii şi interese, şi care şi-au uitat menirea pecetluită pe baricade în 21 Decembrie 1989. Cei mai mulţi dintre membrii ALRD ’89 Caransebeş au abandonat de bunăvoie lupta! Nu am avut, ani buni, parte de o comemorare care să rămână în istorie, peste timpuri, în urbea noastră. Comemorarea de azi, pentru mine, Mihail Rădulescu, preşedintele vostru de onoare, este O MARE RUŞINE, mai ales dacă ne gândim la morţii şi la răniţii din decembrie 1989, care de sus, din cer, şi de lângă noi, ne întreabă: Chiar am murit degeaba? Chiar degeaba ne-am vărsat sângele pe caldarâm şi am sfidat moartea?”.

Timişorenii Costel Balint şi Dumitru Curiban au vorbit despre evenimentele de la Timişoara şi Caransebeş, după care au oferit premii – cărţi, primarului Felix Borcean, iarMihail Rădulescu a primit o medalie.

În încheiere Aurel Păsat, i-a răspuns lui Mihail Rădulescu, afirmând că nu a cunoscut niciodată termenul „nimeni”, adăugând că, asemenea politicienilor, şi liderii Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie ’89, prin dezbinarea membrilor, au creat această situaţie. „Prieteni, haideţi să dăm importanţa cuvenită evenimentului şi să nu ne mai considerăm unii pe ceilalţi «nimeni», ci să ne apreciem aşa cum suntem – mai mari sau mai mici, mai competenţi sau mai incompetenţi în domeniile noastre de activitate. Nu suntem «nimeni»! Suntem nişte oameni care am schimbat un sistem. Noi am fost lideri, nu şefi! Eu mor pentru acest ideal, o spun cu maximă sinceritate. Şi să nu ne fie ruşine de ce am făcut atunci!”, a mai spus Aurel Păsat.

Participanţii la eveniment au coborât apoi în parcul din faţa Primăriei, unde au au fost depuse coroane de flori la Monumentul Revoluţiei. Coloana s-a deplasat, apoi, pe sub Arcul Înfrăţirii Spiritual-Creştine şi pe Calea Sacră din faţa Episcopiei Caransebeşului, spre monumentul amplasat în faţa fostei Miliţii, acolo unde, în urmă cu 28 de ani, s-a tras asupra manifestanţilor.

Slujba de pomenire a Eroilor Revoluţiei a fost oficiată de un sobor de preoţi. Şi aici, revoluţionarii, împreună cu reprezentanţii social-democraţilor în Consiliul Local Caransebeş, au depus coroane de flori la Crucea-monument dedicată Revoluţiei.

Cosmin VLAD

21 de percheziții au fost efectuate astăzi în mai multe județe ale țării, printre care și Caraș-Severin, într-un dosar penal având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, trafic de influență, cumpărare de influență şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Persoanele vizate sunt suspectate că au profitat de o modificare a legii și au cerut mită pentru a oferi în mod fraudulos altor persoane titlul de „Luptător cu Rol Determinant” în Revoluția din 1989, cu beneficiile aferente. 

Perchezițiile au fost derulate în baza autorizaţiilor emise de instanţă, sub coordonarea procurorilor, de către poliţişti din cadrul I.G.P.R.- Direcţia de Investigaţii Criminale, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, I.P.J. Ilfov, I.P.J. Braşov, I.P.J. Bistriţa Năsăud, I.P.J. Caraş Severin şi I.P.J. Vrancea, atât la domiciliile/reşedinţele persoanelor implicate în săvârşirea infracţiunilor cât şi la sediile unor instituţii publice.

„Din analiza probatoriul administrat în cauză a rezultat faptul că mai multe persoane interesate să obțină calitatea de  “Luptător cu rol determinant în Revoluție” au promis, oferit sau dat bani ori alte foloase pentru ei sau pentru alții, direct ori indirect, unor persoane din cadrul SSPR și CPRD, care aveau influență sau au lăsat să se creadă că au influență asupra unor funcționari din cadrul acestor instituții cu putere de decizie, pentru a-i determina pe aceștia să îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle lor de serviciu sau să îndeplinească aceste acte contrar acestor îndatoriri. Persoanele din categoria “Luptător cu rol determinant în Revoluție” beneficiază de drepturi bănești majorate față de ceilalți revoluționari, în sensul că au primit, începând cu data de 1 ianuarie 2015, pe lângă drepturile acordate celorlalte categorii de revoluționari, o indemnizație de gratitudine în valoare de 2020 de lei/lunar, conform art. 8 alin. 3 din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, există date că o mare parte din totalul de 3505 persoane care au obţinut până în prezent titlul de “Luptător cu rol determinant în Revoluție” nu îndeplineau condiţiile cerute de lege, avizarea pozitivă a acestora la nivelul Secretariatului de Stat pentru Recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 – SSPR sau în urma contestaţiilor depuse la Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 – CPRD fiind urmarea directă a oferirii unor sume de bani persoanelor care aveau influenţă asupra membrilor celor două instituţii ale statului”, se arată în comunicatul de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale şi Serviciului Independent pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

UPDATE: Șeful Secretariatului de Stat pentru Revoluţionari, Adrian Sanda, a fost ridicat de procurori în dosarul care vizează acordarea ilegală de titluri de revoluţionar, acesta urmând să fie dus la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru audieri. Sanda a fost prezent la Reșița în luna februarie a acestui an, tocmai pentru a le înmâna personal mai multor revoluționari din oraș, certificatele de luptători cu rol determinat.

O astfel de intervenție a organelor statului ar fi utilă, în Caraș-Severin și la nivelul întregii țări, și în cazul sutelor de certificate de revoluționar eliberate pe bandă rulantă după revoluția din 1989. Certificate care au deschis uși și au creat beneficii nu doar pentru cei care și-au riscat cu adevărat viața pentru patrie, ci și pentru alte sute de eroi falși, cărășeni care au participat și ei la Revoluție…dar doar din spatele draperiilor sau al micilor ecrane.

Karina TINCUL

Ministrul Secretar de Stat, Adrian Sanda a venit astăzi la Reșița pentru a le înmâna personal eroilor Revoluției din decembrie, certificatele de luptători cu rol determinant.

Evenimentul a reunit peste 35 de revoluționari în sala de ședințe a Consiliului Local Reșița în fața cărora autoritățile locale și invitații și-au exprimat public recunoștința.

„Schimbarea celui mai represiv sistem din istorie a fost posibil datorită determinării acestor oameni care au crezut în idealurile lor și au fost dispuși să își riște viața pentru libertate. Reșița a fost unul dintre primele orașe în care oamenii au ieșit în stradă. Au fost sute, mii de reșițeni care și-au riscat viața în acele zile.

Idealurile pentru care ei s-au jertfit ne obligă să acționăm pentru schimbarea în bine a societății noastre. Îmi exprim speranța că revoluționarii vor rămâne în memoria locuitorilor noștri ca modele de speranță, curaj și credință în idealuri pentru a căror realizare suntem datori să luptăm în continuare”, susține viceprimarul cu atribuții de primar, Ioan Crina.

Secretarul de Stat, Adrian Sanda a venit la Reșița la inițiativa grupurilor de revoluționari din oraș, și a autorităților locale. Acesta susține că a acceptat cu drag invitația și consideră o onoare faptul că le poate înmâna personal celor care au luptat în ’89, certificatul care le atestă titlul de revoluționar.

„Acești revoluționari au făcut și fac cinste orașului și județului. Am acceptat cu mult drag invitația de a veni și a înmâna personal aceste certificate. În urmă cu mai bine un an, tot la Reșița, am făcut afirmația că revoluționarii vor trebui să suporte un procedeu de triere pentru că ceea ce s-a întâmplat cu dobândirea acestor titluri nu ne-a făcut cinste și s-a simțit nevoia de a-i aduce în opinia publică pe cei care într-adevăr își merită pe deplin aceste recompense din partea statului român.

Municipiul Reșița a fost unul dintre orașele care a reprezentat pentru mine un prilej de a ridica etalonul revoluționarilor, în comparație cu alte orașe. Spun acest lucru pentru că și astăzi mai sunt municipii care pretind aceste titluri, cu toate că ei știu foarte bine că până la fugirea lui Ceaușescu nu au îndrăznit să iasă în stradă. Reșița în 21decembrie ’89 era nu oraș care nu mai avea cu cine să se bată, cucerise tot”, explică Adrian Sanda.

Alexandra JURCA