Într-o zi rece, cenușie și ploioasă de mai, 5 grupuri corale s-au reunit într-un loc al păcii, speranței și luminii pentru ca prin compozițiile muzicale interpretate să aducă un strop de căldură în sufletele celor prezenți. Și se pare că au reușit, fapt certificat prin numărul mare  de spectatori prezenți în Biserica ortodoxă „Schimbarea la Față” din cartierul Govândari unde a avut loc ediția XXI a Reuniunii de Cântări și Muzică „Ion Românu“.

La festival au participat două coruri de copiii: Corul „Pui de Cer” al Centrului de Tineret din Moniom,  dirijor: prof. Georgiana Ciucur și Corul  „Allegretto“ al Liceului de Artă „Sabin Păuța“ Reșița, dirijor: prof. Emanuela Moldovan.

Alături de copii au evoluat corurile adulților: Corul „Franz Sturmer“ al Forumului Democrat German din Reșița, dirijor: prof. Elena Cozîltea, Corul „Laudae“ – Corul de femei al Centrului de Tineret Moniom, dirijor: prof. Georgiana Ciucur și Corala „Lira“ din Reșița, dirijor: prof. Elena Cozîltea.

Participanților le-au fost înmânate diplome de excelență pentru prestația artistică deosebită, buna colaborare și contribuția notabilă în cadrul Reuniunii de Cântări și Muzică „Ion Românu”, ediția XXI, 20 mai 2021, din partea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin.

Festivalul a fost transmis live pe pagina de facebook a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin.

Organizatorii evenimentului au fost:  Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, Consiliul Județean Caraș-Severin și Biserica „Schimbarea la Față”, lăcașul de cult fiind și gazda manifestării.

Lorena POENARU

Ziua de duminică a fost una plină de emoție la Marga. Fii satului, plecați prin toate colțurile lumii, s-au reunit într-un cadru festiv pentru a depăna amintiri din copilăria trăită în comuna cărășeană.

Ocazia nu putea fi una mai bună, și asta pentru că festivitatea de întâlnire a fiilor satului s-a suprapus perfect cu inaugurarea noului Cămin Cultural al localității. Primarul Nicolae Beg a tăiat panglica noului cămin, după care autoritățile locale și invitații s-au reunit într-un ambient de poveste pentru a-și povesti viața din ultimii 30 de ani în care nu au mai știut nimic unii de alții.

Cu aceeași ocazie, edilul Nicolae Beg a oferit și patru diplome de cetățean de onoare pentru cei care au făcut cinste comunei cu activitatea lor.

„Consiliul Local Marga, întrunit în ședința ordinară de lucru în data de 3 iulie a aprobat proiectul de hotărâre inițiat de Primărie, prin care se propunea acordarea titlului de Cetățean de Onoare al comunei Marga domnului Jompan Afilon, Jupâneanț Cornel, Poliță Ioan și Toma Ion (postmortem) pentru contribuția deosebită adusă la promovarea culturi, recunoașterea în țară și străinătate a comunei noastre cu valorile, tradițiile și istoria locală”, explică autoritățile locale din Marga.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157655740107469″]

Cu toate că nu a fost prezent la eveniment, deputatul Ion Mocioalcă, apropiat cu sufletul de comuna cărășeană și la rândul său cetățean de onoare al localității, a transmis un mesaj scris pentru fii rătăcitori ai satului care au decis ca după trei decenii să se reîntâlnească.

„Ce lăsat de suflet poți transmite  unor oameni care sunt mărgani ? Oamenii care  sunt binecuvântați de Dumnezeu, care prin strădania lor , au tot : credință, entuziasm și tenacitate.

Legenda spune că argonauții, în căutarea lânii de aur, au traversat Banatul și  au ajuns până la Dunăre, la Babacaia. Marga era și ea pe acest traseu. Nu știm ce au găsit  argonauții. Dar, orice om de bunăcredință ajuns întâmplător sau nu să calce prin Marga, va găsi ceea ce lumea contemporană a pierdut sau e pe cale să piardă : un peisaj ce-i pridvorul Raiului, oameni gospodari, frumoși și așezați, iubitori de oaspeți.

Artă și cultură, la ea acasă, pentru care Marga e invidiată de centre mult mai mari decât o comună bănățeană.  Pe urmă, vizitatorii nu se lovesc la Marga de îndeopște practicată judecată a aproapelui, de primejdia generalizării, categorisirilor și altele. Aici găsești o inegalabilă neaoșă românească și bănățănească ruralitate a limbii, a gestului, a muzicii.

Nu mi-am propus de fapt să consemnez momentele istorice, evenimentele sau personalitățile locului. Mi-am propus să vă spun că sunteți un colț remarcabil al Banatului, că mă onorează faptul că m-ați considerat demn de a mă numi cetățean de onoare al comunei. Ce mai !! , într-un cuvânt :  mă făloșesc cu voi !”

Alexandra JURCA