Green Ecobauer se asociază cu chinezii din provincia Wuhan pentru o investiție de 160 de milioane de euro în regiunea de Vest!

Summitul China – Europa care s-a desfășurat la București săptămâna trecută și care și-a propus dezvoltarea relațiilor economice dintre Republica Populară Chineză și blocul țărilor din Europa Centrală și de Est, are în sfârșit un prim rezultat concret cu ajutorul Camerei de Comerț Bilaterală Româno-Chineze Sucursala Caraș-Severin.

Societatea Green Ecobauer, care se ocupă cu gestionarea deșeurilor din județul Caraș-Severin a semnat la București, în prezența guvernatorului provinciei Wuhan, un memorandum de înțelegere cu societatea Sunshine Kaidi New Energy din China, o societate cu o cifră de afaceri de 7 miliarde de euro, cu 8.000 de angajați în întreaga lume, unul din cei mai mari actori bioenergetici din China.

Acordul vizează o investiție în valoare de 160 de milioane de euro, într-un proiect care ar urma să se implementeze pe o perioadă de 5 ani în zona de vest a României. Strategia Sunshine Kaidi are în vedere construirea a 257 de centrale electrice pe bază de biomasă și deșeuri până în anul 2022.

Revenind concret la protocolul semnat de societatea reșițeană Green Ecobauer, obiectivele colaborării parafate între partea română și cea chineză presupun încheierea unui joint-venture în următoarele 45 de zile, în care reprezentanții celor două companii vor efectua vizite în China și România pentru negocierea și perfectarea contractului de asociere. Până la finele anului 2017, prin intermediul reprezentanților guvernelor celor două țări, va fi armonizată legislația de mediu a României, implicit a comunității europeană  cu tehnologia deținută de compania Sunshine Kaidi, aceasta însemnând finalizarea acordului definitiv de cooperare.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157683753739243″]

Premieră pentru România!

Pentru zona de vest, asocierea companiilor româno-chineză își propune pentru primul trimestru al anului 2018 demararea lucrărilor de construcție a primei stații de energie electrică integrate pe bază de biomasă și deșeuri din România, urmând ca până în 2022 această stație să producă energie electrică, termică, precum și în jur de 200.000 de tone combustibil pe an. Un alt avantaj al acestei tehnologii noi îl reprezintă reducerea costurilor la tona de deșeuri colectată, în urma procedeului tehnologic propus de partea chineză reziduurile care trebuie eliminate nedepășind 10% din cantitatea totală de deșeu folosită.

Toate informațiile legate de acest proiect de amploare, le-am aflat de la directorul general al companiei Green Ecobauer, Sorin Simescu, care ne-a mai declarat: „Mă bucur că în sfârșit prin intermediul Camerei de Comerț Bilaterală Româno-Chineze Sucursala Caraș-Severin, am reușit să semnăm acest protocol de colaborare care se dovedește a fi o primă investiție de amploare realizată cu partenerii chinezi. A fost un efort conjugat al echipei Green Ecobauer precum și al reprezentanților CCIB România – China pe parcursul unui an și sper că vor urma și alte investiții, cel puțin la fel e importante pentru zona de vest și județul nostru. În următoarele săptămâni mă voi afla în China unde voi pune la punct detaliile legate de acest proiect. Îmi exprim deschis speranța și convingerea că autoritățile locale ne vor sprijini în acest demers pentru a realiza această investiție în Caraș-Severin și nu într-un alt județ din zona de vest a țării. Sper că prin acest joint venture creat între o firmă cărășeană, reșițeană și un consorțiu chinez se pot realiza investiții mari în județ. Important este să fim deschiși, atât oamenii de afaceri autohtoni, cât și autoritățile locale în relația cu partenerii chinezi”.

Sergiu TABAN

Cu toate că poziția sa pe funcția de președinte al Consiliului Județean este destul de șubredă, aflându-se încă sub control judiciar după ce a fost trimis în judecată pentru folosire a influenței în vederea obținerii unui folos necuvenit, Sorin Frunzăverde se află în topul celor mai bogați președinți de consilii județene din zona de vest.

Potrivit declarațiilor de avere, președinții Consiliilor Județene din Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș sau Arad se întrec în zeci de mii de lei pe an. Cu toate că nu se lăfăie tocmai în sume colosale de pe spatele funcției ocupate în fruntea conducerii județelor, fiecare dintre cei vizați are în spate câte o afacere personală care le crește considerabil veniturile.

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde, ocupă locul doi pe lista celor mai bogați președinți de CJ din Regiunea de Vest. Cu o sumă de 55.398 de lei declarată pe anul 2014, lui Sorin Frunzăverde i-a crescut considerabil salariul primit pentru funcția de conducere, față de anul 2012, atunci când câștiga 42.939 de lei pe an.

Pe lângă salariul primit de Sorin Frunzăverde, în declarația sa de avere sunt amintite și veniturile soției sale, Doina Frunzăverde care cumulate, sunt considerabil mai mari. Aceasta a câștigat anul trecut 107.962 lei salariu la funcția de rector al universității reșițene, la care se mai adaugă 100.000 de lei din proiecte și aproape 1.500 de euro pentru statutul de membru în comisia de evaluare a FIBAA.

Cap de listă în ceea ce privește cele mai mari salarii este Titu Bojin, președintele Consiliului Județean Timiș care are trecută în declarația sa de avere suma de 55.669 lei pe anul 2014 și 66.276 lei pe anul 2013.

În ceea ce privește județul Hunedoara, salariul declarat pe anul trecut al actualului președinte, David Adrian Nicolae nu poate fi luat în calcul. Și asta pentru că acesta ocupă funcția de președinte al Consiliului Județean de doar o lună. Salariul său va fi, însă, considerabil mai mare pe funcția actuală, decât pe funcțiile ocupate până acum.

De exemplu, dacă anul trecut câștiga 13.673 de lei la Universitatea Petroșani și peste 16.000 de lei de pe o funcție secundară în Consiliul Județean, pe anul acesta valoarea salariului va depăși, cu siguranță, suma de 50.000 de lei, lucru confirmat de salariul fostului președinte de CJ Hunedoara, Ioan Moloț care a câștigat anul trecut 55.404 lei.

Același salariu l-a avut pe anul trecut și președintele Consiliului Județean Arad, Nicolae Petru Ioțcu care a căștigat în 2014 tot 55.404 lei.

Alexandra JURCA

Consiliul pentru Dezvoltare Regională Vest, din care fac parte județele Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin, are de săptămâna aceasta un nou președinte. Acesta este Adrian Nicolae David, care ocupă și funcția de președinte al Consiliului Județean Hunedoara.

Numirea acestuia în funcție a fost un prilej potrivit pentru o ședință care să-i reunească  pe reprezentanții tuturor celor patru județe din regiunea de Vest. În cadrul întâlnirii s-a discutat stadiul de implementare a Programului Operațional Regional 2014-2020.

În cadrul aceleiași discuții s-a pus și problema drumurilor regionale interjudețene, subiect dezbătut intens și până acum, și asupra căruia nu s-a ajuns încă la niciun consens. Și asta pentru că nu toate drumurile pot fi finanțate din fonduri europene. Astfel, trebuie adoptat un punct de vedere comun pentru stabilirea unor trasee prioritare.

Sorin Maxim, Șeful Agenției de Dezvoltare Regională Vest, a precizat pentru Pressalert că noul ciclu de finanțare are o altă abordare, una din cele 11 priorități fiind reducerea poluării.

Acest lucru ar presupune reabilitarea termică pentru reducerea consumului în zona de locuințe și transportul public, inclusiv achiziția de mijloace de transport ecologice, care ar putea circula pe căi de rulaj deja reabilitate.

Pentru echilibrarea bugetului, județul Caraș-Severin a primit cea mai mică sumă din regiune, mai exact 17 milioane de lei, în timp ce județul Timiș a obținut nu mai puțin de 92.503.000 lei, județul Arad 55 de milioane de lei, iar județul Hunedoara 33 de milioane.

Alexandra JURCA

Județele din partea de vest a țării au avut cea mai bună dinamică la nivel național a pieței muncii în ultimii ani. Deși poate realitatea din teren este de multe ori alta, statisticile arată că județul Caraș-Severin, alături de Timiș, Arad și Hunedoara au înregistrat o creștere considerabilă a numărului de joburi.

Locurile de muncă au crescut cu 21.400, ajungând în perioada 2010-2013 la un total de circa 67.000 de locuri vacante. Regiune de Vest este urmată, în ceea ce privește creșterile salariale din ultimii ani, de regiunea nord- vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj). Cu toate acestea, cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat tot la nivel de București.

De asemenea, o creștere considerabilă a fost înregistrată și în ceea ce privește salariile medii nete ale angajaților din zona de vest. Potrivit Ziarul Financiar, salariile în regiunea de vest au depășit valoarea de 2.000 de lei brut pe lună, înregistrând o creștere de 16 procente în ultimii ani.

Cu toate acestea, cele mai mari salarii medii sunt în Bucureşti-Ilfov, unde valoarea salariului mediu net pe economie a fost de circa 3.000 de lei brut pe lună în 2013.

„În vestul ţării o mare pondere a angajaţilor lucrează în companiile din industria compo­nen­telor auto care plătesc, de regulă, salarii la nivelul minim pe economie. De aceea, majorările salariale au fost generate, în mare parte, de creşterea automată a salariului minim realizată prin hotărâri de guvern”, a spus Florin Godean, country manager al companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco România, pentru Ziarul Financiar.

Cu toate că media salariilor minime pe economie a cunoscut o creștere în ultimii ani, România se află tot pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul salariului minim, înaintea Bulgariei. Cele mai mari salarii minime lunare sunt plătite în Luxemburg (1.923 euro), Olanda (1.502 euro), Belgia (1.502 euro), Germania (1.473 euro), Irlanda (1.462 euro), Franţa (1.458 euro) şi Marea Britanie (1.379 euro).

Alexandra JURCA

Statistici: Ziarul Financiar