Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin şi Muzeul Banatului Montan Reşiţa organizează în data de 26 iunie 2021,  Colocviile revistei „Reflex“. Cu acest prilej va fi lansat și prezentat oficial numărul recent, 1/2021 al revistei „Reflex“.

Manifestarea, ajunsă la ediția XX, va avea loc în incinta Muzeului Banatului Montan Reşiţa în sala II, cu începere de la ora 17:00.

Colocviile revistei „Reflex“, ediția XX va putea fi urmărită live de către cei interesați, fiind transmisă pe pagina de Facebook a mm

Programul Colocviilor revistei „Reflex“ din acest an, are următoarele secțiuni:

1. „Seara editurilor și a publicațiilor periodice de cultură și spiritualitate“
2. Recitalul poetic „La umbra unui titlu de poem Corona“ (Paul Celan, 1948).

Invitații prestigiosului eveniment cultural vor fi directori de edituri, editori, redactori șefi, coordonatori de publicații periodice de cultură și spiritualitate din Caraș-Severin, poeți din Caraș-Severin, colaboratori ai revistei „Reflex“.

În cadrul acestei ediții vor fi aniversate publicațiile „Foaia Diecezană“ (1886-2021) și „Banatica“ (1971-2021).

Organizatorii menționează că reuniunea se va desfășura respectând condițiile stării de alertă.

Lorena POENARU

La Băile Herculane se află în plină desfășurare Colocviile „ Reflex “, ediția XVIII-a. Organizatorii, Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS) s-au bucurat de o prezență masivă de oameni de cultură din județ și din țară.

Deschiderea acțiunii a avut loc miercuri, 13 iunie, în Sala de Conferințe a Hotelului Golden Spirit, cu prezentarea invitaților și cuvântul de întâmpinare a autorităților locale și județene. Din partea Primăriei și Consiliului Băile Herculane, domnul primar, Cristian Miclău, domnul prefect, Matei Lupu și din partea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS), manager Ioan Benga.

Primarul orașului Băile Herculane, Cristian Miclău, a mulțumit personalităților culturale pentru că au răspuns invitației de a participa în stațiunea Băile Herculane și a subliniat importanța orașului în ceea ce privește turismul cultural ce se poate practica în zonă.

Prefectul județului, Matei Lupu, a declarat deopotrivă că este mulțumit de manifestările culturale din județ pe care le consideră nu doar obiectivul instituțiilor abilitate cât mai ales o necesitate pentru comunitate și ideea de promovare a valorilor locale.

Profesorul Ioan Benga a prezentat succint un tablou la zi al culturii tradiționale și raportul societății cu privire la acest aspect, accentuând importanța culturii scrise în peisajul cultural județean.

Aceeași primă zi a manifestării, a fost derulată sub semnul Centenarului, marcată prin tema „Marea Unire - Început de Epocă“. O conferință susținută de către prof.univ.dr., Vasile Mircea Zaberca a punctat cele mai importante momente ale acestui înălțător eveniment istoric.

Intervențiile participanților au făcut trimitere la apariții editoriale și reviste în „Seara revistelor“, parte deja tradițională în derularea Colocviilor „Reflex“.

Regizorul, prof. univ.dr., Ioan Cărmăzan a rostit cuvinte de apreciere la adresa acestor Colocvii și cu privire la faptele de cultură pe care le realizează județul Caraș-Severin, declarând de asemenea că este deschis și oferă sprijin de bănățean tuturor celor care doresc să inițieze proiecte culturale, în calitate de persoană avizată.

O altă intervenție interesantă și provocatoare a venit din partea directorului Teatrului de Vest Reșița, Florin Ionescu care a propus o mai strânsă colaborare cu instituțiile culturale din municipiul Reșița și județ în scop educativ, nu doar artistic.

Scriitorul almăjan, trăitor în Timișoara, Ion Marin Almăjan a enumerat valorile culturale care ar trebui să fie emblemă pentru acest județ care, din păcate dacă nu mai are industrie, poate să se mențină acolo unde îi este locul prin cultură și turism în diferitele lui ipostaze. Almăjan a prezentat în același context, autori și cărțile acestora cu bucuria că la aceste Colocvii participă cu drag pentru că are trei patrii „prima ‒ satul/comuna în care s-a născut ‒ Dalboșeț/Valea Almăjului, a doua patrie este Banatul și a treia este Marea Românie.“

Toți oamenii de carte care  au luat cuvântul, prezentându-și truda dar și rodul acesteia cu suflet au conchis că oamenii dau viață locurilor și că, în limita posibilităților, dacă se dorește și se muncește cu implicare, se obțin rezultate notabile.

Exemplificări regăsim pe parcursul luărilor de cuvânt din rândul participanților:

‒ Zenovie Cârlugea, revista „Portal Măiastra“

‒ Nicoleta Marcu, Reșița ‒  revista „Școala Caraș-Severineană“

‒ Mihai Chiper, Anina ‒ revista „Arcadia“

‒ Gabriela Șerban, Bocșa ‒ revista „Bocșa Culturală“

‒ Nina Ceranu, Timișoara ‒ revista „Interferențe literare“

‒ Dumitru Augustin Doman, Pitești ‒ revista „Argeșul“

‒ Mircea Bîrsilă, Pitești ‒ „Subterane“, carte în limba franceză

‒ Mariana Pândaru-Bârgău, Deva ‒ revista „Ardealul“

‒ Maria Nițu, Timișoara ‒ comentarii: despre poezia lui Dumitru Cristănuș (Sibiu) ‒ „Morminte insomnice“ și „Întemeierea somnului“; „Cartea întâmplărilor ‒ o istorie literară alcătuită din cronici“, Mihai Posada (Sibiu); Poezia lui Costel Simedrea (Reșița)

‒ Ionel Stopița, Pitești ‒ revista „Rapsodia“

‒ Virgil Diaconu, Pitești ‒ revista „Cafeneaua literară“

‒ Dumitru Mălin, Alba Iulia ‒ revista „Alba Iulia Cultural“

‒ Paulina Popa, Deva ‒ revista „Semne“

‒ George Vulturescu, Satu Mare ‒ revista „Poesis“

Manifestarea a fost înregistrată foto-video de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS), conservând astfel a treia direcție a proiectului cultural „Reflex“ ‒ Colocviile „Reflex“.

Colocviile Revistei „REFLEX“, ediţia a XVIII-a au continuat joi la Băile Herculane, în aceeași sală de Conferințe a Hotelului Golden Spirit.

Tema abordată a constituit-o „Lucian Blaga și bănățenii“. În anul unității naționale și al patrimoniului, criticul și istoricul literar, Zenovie Cârlugea a prezentat personalitatea marcantă a lui Lucian Blaga în raport direct cu Banatul și bănățenii. Invitatul a inițiat o discuție interactivă pe marginea acestui subiect, descoperindu-se astfel multe date cu referire la acest subiect.

Cel mai relevant este faptul că Lucian Blaga a iubit Banatul și bănățenii, poate, și/sau cu siguranță prin prisma șederii lui la Lugoj timp de trei ani și căsătoriei cu Cornelia Brediceanu, din vestitul neam al Bredicenilor de la Lugoj.

Au mai cuvântat despre această tematică: Ion Marin Almăjan și Ilie Cristescu (Ilie Ștefan Domașnea).

Destinul Banatului și culturii bănățene au fost discutate deopotrivă și înainte de vizionarea filmului „Prim plan…Romul Ladea.“ Filmul, producție TVR, realizat în 1970 este un interviu cu, poate nu îndeajuns de cunoscutul, Romul Ladea. Materialul a fost dăruit de către nepotul lui Ladea, Ion, medicului timișorean, de loc de la Jitin (Caraș-Severin), Tiberiu Trăilă. Conversația din film a avut loc cu câteva luni înainte de moartea sculptorului Romul Ladea. Realizatorul materialului a fost Manase Radnev.

Portretul artistului Romul Ladea a fost creionată în film și de fiul său, medicul, Ion Ladea.

De precizat faptul că numele real, conform înregistrării de la Oravița, este Romulus, nu Romul. Creatorul, Romulus Ladea s-a născut la 17 mai 1901, în localitatea Jitin, Caraș și a murit în 1970 la Cluj.

Ilustrativ pentru opitica artistului a fost mereu deviza sub care a trăit și activat: munca și omenia.

Romulus Ladea a fost ucenic în atelierul lui Brâncuși de la Paris însă se ceartă cu acesta, ba chiar îl dă în judecată că nu l-a plătit.

Romulus Ladea a avut mulți prieteni și oameni care i-au admirat munca, printre care Lucian Blaga și Virgil Birou.

Pe linie artistică, îl moștenește nepotul său, tot Ion Ladea, actualmente sculptor în București.

Partea a doua s-a deschis la ora 17.00 cu filmul „Negustorul de amintiri“ a lui Ioan Cărmăzan. Această vizionare a fost inclusă ca moment introductiv sărbătoririi regizorului și scriitorului cărășan, Ioan Cărmăzan (Ioan Cărmăzan, 70 ‒ în 27 iunie maestrul va împlini vârsta de 70 de ani).

A fost prezentat de Ioan Cărmăzan Grupul de la Timișoara al cărui inițiator este. Au vorbit membrii Grupului (doar o parte, doar cei care au reușit să vină la manifestare): Ion Marin Almăjan, Maria Nițu, Constanța Marcu, Ionel Sporea, Vasile Bogdan, Nina Ceranu, Manolita Dragomir Filimonescu, Doina Rodica Moț, Rodica Pop.

Grupul de la Timișoara este un „Club imaginar“ a declarat Ioan Cărmăzan, adăugând că sunt oameni care s-au reunit și s-a creat astfel o stare de bine, de liniște și prietenie reală.

Cu prilejul conferinței susținute de prof.univ.dr. Ioan Cărmăzan a fost lansată și cartea apărută sub egida Grupului de la Timișoara, „Utopia despre iubire și prostie“. Publicația reunește 26 de texte de proză scurtă a membrilor Grupului.

Despre personalitatea sărbătoritului au mai făcut laudatio Octavian Doclin, Titus Crișciu, Gabriela Șerban și Ilie Cristescu.

În încheiere, Andrei Bălbărău, custodele Muzeului Cineastului Reșița a prezentat câteva filme aflate în patrimoniul Instituției pe care o reprezintă, printre care, filmul „Bumerang“ al lui Eugen Babii.

Organizatori: Consiliul Județean Caraș-Severin și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS).

Programul ultimei zile de colocvii Hotel Golden Spirit este următorul:

Ora 10.00: Sala de Conferinţe

Tema 2:  BĂNĂȚENII și FILMUL (II)

ora 17.00 – Festivitatea de premiere a scriitorului Toma George maiorescu și a artistului plastic Silviu Orăvițan, PREMII acordate de SPF, prin vicepreședintele acesteia, domnul Michel Bénard.

De la ora 18.30 va avea loc ROTONDA POEȚILOR sub genericul:  „Pietre pentru templul meu“.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157697470998354″]

Sergiu TABAN