Administraţia Bazinală de Apă Banat (ABA Banat) lucrează intens la refacerea Barajului Oravița Mică. Obiectivul face parte din proiectul de investiții „Refacerea lucrărilor calamitate la acumularea Oravița, județ Caraș- Severin”.

Complexul hidrotehnic Oraviţa, realizat în secolul al XVIII-lea, este alcãtuit din: barajul Oraviţa Mare, barajul Oraviţa Micã şi regularizarea pârâului Oraviţa pe lungimea intravilanului localității Oravița.

Scopul proiectului este apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Oraviţa, asigurarea unui debit de servitute în localitate, agrementul adiacent lacurilor de acumulare.

Starea lucrărilor hidrotehnice până în anul 1996 nu a permis exploatarea barajelor în condiții de siguranță, deoarece erau  înregistrate fisuri în corpul barajelor iar colmatarea lacurilor era în proporţie de 80%. Starea de degradare a acestora aducea cu sine pericolul permanent de distrugere a barajelor din cauza depăşirii coronamentului la viituri și totodată de inundare a localităţii Oravița.

Odată cu demararea lucrărilor de reparație din anul 2000 pentru acumularea Oravița Mare (Oravița I), toate aceste deficiențe au fost înlăturate, lucrările de punere în siguranță a acumulării Oravița I încheindu-se în anul 2005.

„Lucrările de refacere a Barajului Oravița Mică (Oravița II) au demarat la începutul anului 2002. Barajul Oraviţa Micã este zidit din blocuri fasonate şi nefasonate de calcare, legate cu mortar de var. Volume mari ale corpului barajului prezintã spălări complete ale materialului. Golirea de adâncime a barajului este complet înfundată. Barajul nu are prevăzut disipator la parametrii corespunzãtori clasei de importanţã a construcţiei. Acumularea Oraviţa Mică, cu un volum de 43.000 m³, este colmatată în proporţie de 92%”, a precizat Titu Bojin, directorul ABA Banat.

Refacerea studiului de fezabilitate precum și lipsa fondurilor a dus la oprirea execuției lucrărilor în anul 2013. Lucrările au fost repornite abia în luna aprilie 2019, urmând a fi realizate: refacerea paramentului amonte în vederea asigurării etanşeităţii corpului barajului, etanşarea fundaţiei prin prevederea unui pinten amonte încastrat în roca sănătoasă, refacerea zidăriei degradate de la paramentul aval, mărirea capacităţii de evacuare a viiturilor prin amenajarea corespunzătoare a descărcătorului de suprafaţă şi a golirii de fund, prevederea unui disipator de energie la piciorul aval al descărcătorului de suprafaţă, consolidarea corpului barajului prin injecţii cu lapte de ciment.

Regularizarea albiei pârâului Oravița, aval de barajul Oraviţa Mică, a fost realizată în aceeaşi perioadă cu barajele Oraviţa Mare şi Oraviţa Mică, în scopul scoaterii de sub efectul inundaţiilor a zonei adiacente cursului de apă. Albia pârâului Oraviţa este colmatată, iar lucrările existente (ziduri de sprijin, praguri de fund, peree din piatră zidită) prezintă degradări cauzate de durata mare de funcţionare.  Lucrările care se vor executa sunt: reabilitarea lucrărilor de apărare existente, consolidarea malurilor, igienizarea zonei.

„Valoarea lucrărilor aflate în derulare la barajul Oravița Mică se ridică la 7.119.000 lei. Contractul de execuție lucrări a fost încheiat cu SC Lescaci Com SRL, iar până la acestă dată au fost realizate lucrări în valoare de 400.000 lei cu fonduri asigurate de la bugetul de stat. Pentru continuarea lucrărilor, în anul 2020 au fost alocate fonduri de la bugetul de stat în valoare de 2.610.000 lei”, a precizat Titu Bojin, directorul ABA Banat.

Durata de execuție a lucrărilor este de 24 luni, după cum precizează compartimentul de presă al Administraţiei Bazinale de Apă Banat.

Lorena POENARU

În simplitatea satului românesc, într-un colț de rai din Caraș-Severin se află o bijuterie în ruine, un castel care cândva dădea glas satului părăsit astăzi de fii săi mai tineri, plecați la muncă în străinătate sau stabiliți în orașele mari ale țării.

Printre ziduri neiertate de ignoranță și trecerea timpului, Castelul Atanasievici încearcă să-și spună tacit povestea, cea pe care o mai știu doar bătrânii satului și primarul comunei Ramna, care astăzi își dorește să salveze ceea ce cândva era emblema satului Valeapai.

„Castelul Atanasievici, pot să spun, este emblema satului Valeapai, multă lume știe de Valeapai datorită acestui castel. În 1994, ultima moștenitoare a familiei Riestz, doamna Maticec Margareta a vândut castelul la două familii, familia Marius Cazacu și soția Ramona și familia Ilade Constantin și Rozalia.

Eu, când am ajuns primar la Ramna, împreună cu viceprimarul de atunci, cu care am colaborat foarte bine, am început demersurile pentru castel, în 2013. Am obținut de la Arhivele statului toate documentele ce țin de acest castel.

Voiam să dau în judecată proprietarii, dar nu puteam pentru că nu aveam CNP-urile lor, ca ulterior să aflu că de fapt sunt plecați în străinătate și pe atunci nu era obligatoriu să aibă CNP-uri, în 1994. Legea permite să fie dați în judecată pentru că au lăsat castelul să se degradeze”, a declarat primarul comunei Ramna, Magdalena Ciurea.

Castelul a aparținut unei familii de sârbi, Atanasievici, și a fost ridicat începând cu anul 1840, în timpul „robotei”, zile de muncă pentru boieri, după cum aflăm din jurnalele de călătorii ale celor care și-au propus cu îndrăzneală să dezvăluie lumii frumusețile județului în care viețuim. La ridicarea ansamblului au fost folosiți meșteri sârbi și coloniști italieni.

Fiul familiei Atanasievici pierde castelul la cărți, după care acesta devine bancă. Un neamț, pe nume Riestz, a tratat cu banca, a arendat o moșie pe toată raza satului și a luat și castelul, pe care familia Riestz îl va păstra până în momentul naționalizării din 1947. În perioada comunistă, Castelul a fost Casă de Nașteri, Internat pentru copii, grădiniță, sediu CAP. Avea un sistem de încălzire foarte ingenios, după modelul roman, care semăna cu încălzirea în pardoseală din vremurile noastre. În galeriile mari din subteran se făcea focul, căldura urca și încălzea pardoseala.

Lăsat în degradare, Castelul a devenit o ruină, dar primarul din Ramna ne dezvăluie că în urma discuțiilor cu un arhitect, monumentul ar putea fi restaurat. Problema este că nu se poate ajunge la o înțelegere cu actualii proprietari, care se încăpățânează să îl păstreze, având în vedere că restaurarea lui trebuie făcută de urgență, acum cât încă, spun specialiștii, se mai poate face ceva pentru salvarea lui.

Primarul Magdalena Ciurea este decisă să facă toate demersurile legale pentru a putea recupera emblema satului Valeapai, ca mai apoi să îl restaureze cu fonduri europene printr-un proiect ce va fi depus pe AFIR.

„Va fi greu, dar eu mi-aș dori să refac acel castel! Este păcat că a ajuns în starea asta! Doar l-au cumpărat și nu au avut grijă de el. Vreau să îl iau în domeniul public al comunei și pentru că există o măsură, pe AFIR, Măsura 7.6 prin care se pot renova monumentele istorice, să îl refac cu fonduri europene”, mai spune edilul comunei Ramna.

Între timp a venit în țară unul dintre moștenitori, iar primarul Magdalena Ciurea vrea să poarte discuții cu acesta, existând și datorii pe care proprietarul trebuie să le plătească, iar dacă nu le achită, edilul va începe procedurile și va da în judecată cele două familii.

foto: banatulmontan.wordpress.com

Elena FRANȚ

Situația infrastructurii rutiere continuă să fie un subiect de actualitate pentru primarul municipiului Reșita, Ioan Popa. O serie de cartiere necesită intervenții din partea Serviciului de Întreținere a Patrimoniului, unde ochiul șefului de serviciu al primăriei reșițene, profesionistul Dani Călin, trebuie să fie vigilent. Una dintre problemele aduse în discuție de reșițeni este calitatea drumurilor din zona Dealul Crucii. Edilul afirmă că a găsit o soluție pentru tronsonul de legătură dintre cartierul Dealul Crucii și arterele principale ale orașului.

„În Dealul Crucii avem un proiect pe GAL, pe incluziune socială și vom moderniza o stradă care urcă din Muncitoresc, pe Feroviarului, urcă în sus pe Rândul 1, Rândul 2, Rândul 3, și coboară la fostul Crossi pentru că vrem să facem transport public în zonă, să introducem un microbuz să poată prelua cetățenii și din zona Dealul Crucii”, a declarat primarul Ioan Popa.

Edilul a precizat că s-a întârziat începerea lucrărilor la refacerea străzilor din această zonă pentru că s-a așteptat finalizarea lucrărilor la rețeaua de gaz, dar și cele pentru canalizare și apă realizate de Aquacaraș.

Elena FRANȚ

Un drum care leagă două sate și pe care se putea circula cu greu din cauza gropilor, a intrat în refacere, spre bucuria oamenilor din zonă. Este vorba de DJ 587 Păltiniș-Rugi. Prin lucrările demarate deja, se refac 5 km de drum, de la ieșire din comuna Păltiniș și până la intrarea în satul Rugi, aparținător acestei comune.

„La insistențele doamnei Luminița Jivan și ale mele ca primar al comunei, cei de la drumuri județene au început lucrările pe DJ 587 Păltiniș-Rugi. Tot drumul va fi pietruit cu 600 metri cubi de piatră. Lucrările sunt făcute de cei de la drumurile județene. Primarul comunei Păltiniș, împreună cu președintele Organizației PSD Păltiniș, Mihai Banda  vrem să mulțumim doamnei Luminița Jivan pentru implicarea în toate lucrările care se desfășoară pe raza comunei Păltiniș, pentru că fără sprijinul doamnei deputat nu putem realiza nimic!”, a declarat primarul comunei, Mihai Tantu.

Edilul spune că era nevoie să se intervină pe acest tronson deoarece pe aici circulă zilnic undeva la 220 de persoane, care merg cu mașinile spre Păltiniș și Caransebeș, iar drumul a devenit în ultimul timp aproape impracticabil.

Și alte drumuri din comună au nevoie de refacere, iar administrația locală a făcut demersuri pentru ca să fie declasificat un drum județean, putând fi luat astfel în administrația Primăriei și cuprins într-un proiect de reabilitare.

„Noi am cerut să se intervină și facem tot felul de demersuri să se intervină și pe drumul de la Delinești, măcar intravilan, să-l facem pentru oamenii de acolo pentru că noi străzile laterale le facem asfaltate, doar drumul județean care trece prin centrul satului e de pământ, iar noi încercăm să îl trecem comunal, sau să ni-l declasifice, cerem mereu asta la drumuri județene”, a mai declarat primarul din Păltiniș, Mihai Tantu.

Diana RADU

Comuna cu sala de fitness și stadion sintetic se va bucura în curând și de un pod nou, chiar în mijlocul satului.
După o perioadă lungă de așteptări, se va putea circula în siguranță prin centrul comunei Ramna, pe podul de peste pârâul Vornic, un pod distrus de ape în urma inundațiilor din 2016.

Calamitățile de atunci au lăsat comuna fără poduri, podețe, a distrus drumuri, culturi și a afectat gospodării.
Podul se află pe DJ 585 și este realizat de Direcția de Drumuri Județene, pentru care Consiliul Județean Caraș-Severin a alocat suma de un milion de lei.

Pe lângă pod, în comună mai trebuie reparate câteva podețe afectate și ele de inundații. În urma solicitărilor, Primăria Ramna a primit bani pentru calamități.

„Există un pod între Valea Pai și Bărbosu la care mai e necesar să fie puse grinzile și se finalizează lucrările începute din toamnă, dar grinzile au fost primite de curând de către constructor. La Bărbosu se vor mai amplasa 6 podețe tubulare, deoarece cele vechi au fost scoase de apa, și 2 punți pietonale.”, a precizat primarul Magdalena Ciurea.

Primărița din Ramna mărturisește că podul din comună trebuia refăcut chiar dinaintea inundațiilor din 2016, și a făcut multe demersuri în acest sens. În urma dezastrelor de atunci, situația a devenit critică, podul fiind distrus de apă.

„Eu sunt foarte fericită că se face acest pod! Problema mea cea mai mare a fost să fac acest pod, chiar dacă mi se părea ceva imposibil de realizat. Eu am făcut nenumărate demersuri, dar tot mi se spunea că nu sunt bani”, a spus primarul.

Administrația locală a primit bani  din fondul de investiții pentru UAT-urile afectate de inundații.
„Am făcut 3 poduri cu banii de la calamități. Unul l-am început în vara lui 2017 și l-am finalizat în noiembrie 2017 și încă două în martie 2018 și până în decembrie 2018 au fost finalizate”, a precizat Magdalena Ciurea.

Un alt drum refăcut cu bani de la calamități este „Potopul”, care face legătura între dealul către Ramna și valea din Bărbosu. De asemenea, au fost făcute străzile comunale din localitatea Bărbosu.

Printre investițiile din comună se mai numără și pietruirea unui drum de acces de la Grind până la Bărbosu, drum care scurtează cu aproape 10 km distanța de la Ramna la Bărbosu.

Pentru acest drum, Primăria Ramna a alocat suma de 200 de mii de lei, iar realizarea lui este bine venită pentru că îi ajută pe oameni să ajungă mult mai repede, chiar dacă au fost consilieri locali care s-au împotrivit realizării acestei scurtături de drum.

Elena FRANȚ