Evenimentele se succed cu repeziciune la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița, instituția de învățământ superior din Caraș-Severin fiind ținta mai multor atacuri, cele mai multe vizând nemulțumiri ale unor cadre universitare din curtea instituției. Doar că mai nou, apar și studenți în peisajul acestor nemulțumiri, chiar dacă treaba acestora ar fi studiul aprofundat al materiilor. Totuși, e democrație iar oricine dorește are verde la proteste. Atâta timp cât nu sunt reprecusiuni sau studenți nu au ajuns în postura unor instrumente ale manipulării. Însă toate aceste acte vor fi decontate la un moment dat. De către cine? Rămâne să vedem…

Pe acest fond interminabil de tensiune, unul care nu pare a crea un cadru propice actului academic și total neproductiv pentru menirea pe care o are universitatea, Reper 24 a încercat și a reușit să dialogheze cu rectorul UEM Reșița, conf. univ. dr. Andrade Bichescu în legătură cu apăsările cadrelor universitare, ale studenților, despre o perpetuată stare de tensiune, deciziile conducerii și ale Senatului UEMR și protestele care au marcat în ultima perioadă această școală de învățământ superior, de altfel singura de acest gen din Reșița și din județul Caraș-Severin.

Reper 24: Domnule rector Andrade Bichescu, cărui fapt se datorează ultimele mișcări de protest care au avut loc la UEM Reșița?

Andrade Bichescu: Sunt greu de explicat astfel de acţiuni, mai cu seama că eu am avut o întâlnire cu câțiva dintre reprezentanții acelor studenți, chiar cu o zi înainte, când am auzit că va fi organizat un protest „spontan“. Aceste proteste sunt cu atât mai enigmatice cu cât nu a existat nicio solicitare din partea studenților de a fi organizate întâlniri cu reprezentanţii conducerii pentru a se discuta eventualele nemulţumiri ale acestora.

R24: Cine se află în spatele acestor mișcări de protest în care sunt angrenați și studenți, ce-i drept un număr redus de studenți și care sunt interesele acestora?

A.B.:Vă repet ce le-am transmis şi studenţilor: sper să dea dovadă de maturitate, raţiune şi să caute să-şi canalizeze eforturile pentru activităţile didactice, activităţile de cercetare sau cele extracurriculare, pentru că ei au ales să se formeze profesional la UEMR.

R24: Cum ați califica situația actuală a Universității Eftimie Murgu din Reșița, în peisajul universitar național?

A.B.: Nu este singulară în peisajul învăţământului superior din România, iar marile probleme identificate la nivelul universităţilor sunt generate de subfinanţarea învăţământului universitar, cu aceeaşi mare problemă confruntându-se întregul sistem de învățământ. Aşa cum am mai afirmat şi cu alte ocazii, din păcate, nici noi, asemenea întregului sistem, nu am reuşit, în totalitate, să adaptăm oferta educațională cerințelor de pe piața muncii şi nici particularitățile nativilor digitali, aceste generaţii de tineri care nu mai pot fi motivaţi să înveţe prin metode tradiţionale. Tocmai de aceea s-a realizat o revizuire a planurilor de învăţământ, se urmăreşte o adaptare permanentă a metodelor de predare la cerinţele prezentului, fiind intensificate întâlnirile cu reprezentanţii entităţilor publice şi private, posibili angajatori ai absolvenţilor universităţii.

R24: Ce măsuri ați încercat de la preluarea funcției de rector al UEM pentru redresarea situației financiare a unității de învățământ superior din Reșița?

A.B.: Ceea ce am promis în momentul instalării a fost că în perioada următoare vom căuta să ducem mai departe învăţământul superior la Reşiţa, încercând să asigurăm stabilitate financiară, pentru a nu fi afectate activitățile desfășurate în cadrul universității. Reamintesc ce am spus în anul 2016, la deschiderea anului universitar, parafrazând o strofă dintr-o cunoscută melodie românească:

Nu mai plângeţi UEM-ul,

Plânsul e de formă,

UEM-ul nu e moartă,

UEM-ul se transformă!

Aşadar cine e interesat de binele universităţii şi al învăţământului superior reşiţean este aşteptat la discuţii, suntem deschişi pentru orice colaborare care ar putea însemna o creştere a calităţii actului educaţional oferit la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa. Pe de altă parte, prin toate acţiunile întreprinse de comunitatea noastră academică am căutat să redevenim un partener de încredere, activ, în regiune şi pentru regiune, atât în peisajul învăţământului superior românesc, cât şi pentru entităţile publice şi private din regiune.

R24: Ce ați reușit până acum ca rector al Universității Eftimie Murgu, din ceea ce vi-ați propus și ce intenționați în continuare?

A.B.: Aș începe prin a sublinia ce nu am reuşit până acum, și anume, detensionarea atmosferei în rândul personalului didactic, aceasta din cauza faptului că nu toți colegii au înțeles că interesele UEMR primează înaintea intereselor personale. Revenind la întrebarea dumneavoastră, impactul pozitiv al acţiunilor întreprinse, până în prezent, s-a reflectat prin încrederea manifestată de studenţi în procesul didactic, astfel în anul universitar 2017-2018 nefiind solicitat niciun transfer din partea studenţilor UEMR spre altă universitate, precum şi prin creşterea numărului de candidaţi înregistrat în sesiunile de admitere pentru anul universitar 2017-2018. Pentru prima data în ultimii ani s-a înregistrat o creştere a numărului de candidaţi, mai exact cu 24% faţă de anul anterior). Obiectivele de investiții constituie, de asemenea, o prioritate pentru conducerea universității, fiind continuate eforturile pentru finalizarea acestora, respectiv recepţia Sălii de sport polivalentă, precum şi finalizarea Campusului universitar Complex „Eftimie Murgu”. Ceea ce este de neînţeles este faptul că deşi există fondurile necesare pentru finalizarea acestor lucrări, încă nu a apărut acel operator economic care să ducă la bun sfârşit lucrările de construcţii.

R24: Se vorbește de mai multă vreme despre o posibilă fuzionare, care este opțiunea dumnevoastră în acest sens și argumentele în susținerea punctului dvs de vedere?

A.B.: Dacă doriți să abordăm acest subiect discutat și disputat în ultima perioadă, ar trebui clarificate câteva aspecte. Politica actuală a structurilor de conducere din cadrul UEMR vizează consolidarea poziției universității în învățământul superior regional, menținându-și autonomia, iar fuziunea ca formă de organizare nu trebuie privită în mod negativ. Dacă contextul socio-economic şi viziunea strategică cu privire la învățământul superior din România va impune o astfel de abordare, se va răspunde afirmativ în vederea dezvoltării învățământului superior în regiune.

R24: S-a decis revocarea din funcția de decan al Facultății de Inginerie și Management, a domnului prof. univ. Sava Ianici. Ce a stat la baza acestei decizii, domnule rector?

A.B.: Propunere de revocare a domnului decan al Facultății de Inginerie și Management a fost formulată deoarece a încălcat normele morale, etice, de comportament şi cele de subordonare faţă de structurile de conducere ale universităţii, generând în acest fel o situaţie care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului UEMR. Revocarea din funcție nu a vizat doar o anumită acțiune a acestuia, existând un cumul de factori, care în opinia reprezentanților comunității academice, impuneau aplicarea unei astfel de sancțiuni.

R24: Care este situația campusului universității, a căminului, unde lucrările s-au oprit? Aveți banii necesari finalizării lucrării? Se spune că UEM riscă să ajungă în situația colapsului financiar, în cazul în care nu se va reuși finalizarea lucrării?

A.B.: Finalizarea Campusului universitar Complex „Eftimie Murgu” reprezintă prioritatea managementului universității, dar din păcate acest deziderat nu depinde exclusiv de noi. Am făcut toate eforturile să obținem fondurile necesare contractării lucrărilor rămase de executat, am întreprins demersurile legale în domeniul achizițiilor publice pentru a contracta aceste lucrări, dar din păcate operatorii economici interesați nu au depus oferte tehnico-financiare și astfel procedurile de achiziții au fost anulate. Sperăm ca firmele de construcții să renunțe la subiectivism și să analizeze cu celeritate posibilitatea de a depune oferte eligibile, astfel încât să încheiem cât mai repede contractul de achiziție publică și să fie demarate lucrările.

R24: Cum răspundeți la acuzațiile privind respingerea de către conducerea UEM a fuziunii cu Universitatea Politehnică din Timișoara?  S-a speculat că nu doriți fuziunea pentru a nu vă pierde funcția și salariul actual, atât Dvs. cât și ceilalți colegi din conducerea UEM?

A.B.: După cum am afirmat și în comunicatul de presă transmis imediat ce am luat la cunoștință de acordul „de fuzionare prin absorbție a întregii Universități «Eftimie Murgu» din Reșița cu Universitatea Politehnica Timișoara”, nu ne-am exprimat opoziția față de o colaborare în vederea dezvoltării învățământului superior la Reșița, dar, aceasta trebuie să aibă baze solide, acest lucru putându-se realiza doar cu respectarea legislației care reglementează funcționarea instituțiilor furnizoare de servicii educaționale. Avem deschidere față de orice proiect prin care va fi consolidat procesul didactic, cercetarea științifică, precum și alte activități menite să sprijine dezvoltarea regiunii, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa asumându-și rolul de universitate în regiune şi pentru regiune, care vine în întâmpinarea nevoilor comunităţii locale prin educaţie, cercetare aplicativă şi transfer de cunoaştere.

A fost indusă ideea că respingerea unei posibile fuziuni a avut ca principal motiv pierderea unor funcții și a salariilor cuvenite acestora, ceea ce este complet eronat și neancorat în realitate, ducând în derizoriu importanța ce trebuie acordată furnizării serviciilor educaționale universitare.

R24: Vă mulțumim pentru amabilitatea de a răspunde la întrebări.

Sergiu TABAN

Nici un condamnat penal nu ar trebui să profeseze în sistemul educațional, a declarat profesorul universitar, Eugen Răduca, cel care a candidat recent și pentru funcția de rector a Universității Eftimie Murgu din Reșița. Declarația lui Răduca vine după ce fostul primar al Reșiței, Liviu Spătaru, recent eliberat din pușcărie, și-ar fi manifestat dorința de a se întoarce la catedră.

„Nu vreau să dau nume de persoane, dar eu cred că nici un condamnat penal, cu sentință definitivă, nu trebuie să profeseze în sistemul educațional, în universități, în licee, în școală generală. Am declarat acest lucru de mai multe ori și îmi mențin punctul de vedere. (…) Nu aș vrea să comentez cazul Spătaru, cum nu am vrut să comentez punctual nici alte cazuri. Dacă pot fi făcute excepții sau nu, nu este problema mea. Eu dacă aș avea puterea de decizie, mi-aș aplica principiul enunțat”, a afirmat astăzi Răduca, în cadrul unei conferințe de presă.

Nu o poziție la fel de fermă a avut acesta și atunci când a venit vorba de cadrele didactice care au reușit să scape de condamnări, turnându-și colegii, susținând că nu toate lucrurile se pot îndrepta dintr-o dată în Universitatea din Reșița:

„Sigur că moral putem să avem puncte de vedere, dar dacă legea hotărăște într-un anume fel și există această chestiune de compensație, adică spui ceva, dai pe unul și tu scapi, aici este o chestiune de legislație, nu mă pot pronunța. În UEMR s-a muncit mult la regulamente în ultimii ani, mai au și carențe, nu se pot îndrepta toate lucrurile dintr-o dată. De-a lungul timpului s-au mai dat și sancțiuni, s-a ridicat gradația de merit de exemplu sau unii profesori au primit o serie de interdicții”.

Deși în urma scandalului de anul trecut, care a zguduit mediul academic reșițean, Eugen Răduca a cerut demisia conducerii UEM, profesorul susține în prezent că acțiunea DGA-ului a fost binevenită, având în vedere că anumite lucruri nu pot fi făcute din interior. În plus, Răduca este de părere că ce s-a întâmplat la UEM în urmă cu câteva luni a fost un duș rece pentru toată lumea și că în prezent lucrurile s-au îmbunătățit și nu se mai comit nereguli.

Pe de altă parte însă, acesta a depus o serie de contestații cu privire la modul în care s-au derulat alegerile pentru desemnarea unui nou rector.

Eugen Răduca consideră, printre altele, că nu toate persoanele înscrise pe listele de vot pentru alegerea rectorului au îndeplinit condițiile legale pentru a participa la vot și că s-a atentat la dreptul de vot al unor cadre didactice, calendarul de alegeri suprapunându-se peste sesiunea de examene. În ciuda protestelor lui Răduca însă, noul rector al UEM, Venera Manciu, a fost deja validată de Senatul Universității.

Karina TINCUL